OMAGIU ADUS ISTORICULUI ŞI MUZEOGRAFULUI IULIAN ANTONESCU
Iulian Antonescu s-a născut pe 26 iulie 1932, la Piatra-Neamţ. Viitorul profesor
universitar, istoric, traducător, publicist a fost absolvent al Liceului „Petru
Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Istorie din Bucureşti.
A fost director al Muzeului Regional Bacău
(1957-1971), practic cu el debutând, în anul 1957, muzeologia băcăuană, când se
înfiinţează primul Muzeu Regional.
Membru al Consiliului Muzeelor din
România, a fost director al Direcţiei Muzeelor din Consiliul Culturii,
inspector general la Departamentul Dialog cu Străinătatea (1990).
Publică articole de specialitate în Ziarul
„Steagul roşu” şi în Revista „Ateneu” din Bacău. Publică, de asemenea, în
Revista „Ateneu” (1970-1971) o parte din poeziile traduse care se vor regăsi şi
în volumul apărut postum „Nelinişti medievale” (2010).
A fost un mare specialist şi un remarcabil
orator.
A donat statului imobilul în care s-a
organizat Muzeul de Ştiinţe Naturale din oraşul natal, Piatra-Neamţ.
A trecut în eternitate în ziua de 24
ianuarie 1991, la Bucureşti.
Sursă de documentare:
Constantin Tomşa – „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”,
Editurile Crigarux şi Cetatea
ASTĂZI, 6 IULIE, ÎI SPUNEM „LA MULŢI ANI!” POETULUI ADRIAN ALUI GHEORGHE
Adrian Alui Gheorghe,
S-a născut în ziua de 6 iulie 1958, la Topoliţa, Grumăzeşti, Neamţ. A
absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza",
specializarea Română - Limba latină. Obţine Diploma de licenţă în anul 1986, cu
teza „Paradigma erosului în poezia lui Ovidius”.
În anul 2004 devine Doctor în Filologie cu teza „Tinereţe fără bătrâneţe şi sentimentul tragic al timpului”.
A debutat în 1974, cu un grupaj de poeme în revista „Cronica“. Primul
volum, „Ceremonii insidioase”, îi apare în anul 1985, la
Editura „Junimea”. A continuat să scrie poezii,
publicând doi ani mai tarziu cel de-al doilea volum al său, „Poeme în alb-negru”. Au urmat apoi volumele: „Intimitatea absenţei” (1992), „Cântece de îngropat pe
cei vii” (1993), „Fratele meu, străinul” (1995),
„Supravieţuitorul şi alte poeme”, „Titanic şvaiţer”, „Complicitate”, „Goliath”,
„Îngerul căzut”, „Bătrânul şi Marta”, „România pe înţelesul
tuturor”, „Gloria milei”, „Ce rost are să trăieşti în România?”, „Tinereţe fără
bătrâneţe şi sentimentul tragic al timpului”, „Părintele Iustin Pârvu şi morala
unei vieţi câştigate”, „Podul”, „Poezii alese”, „Cu părintele Iustin Pârvu despre
moarte, jertfa şi iubire”, „Daruri duhovniceşti”, „Părintele Iustin Pârvu: o
misiune românească şi creştină”, „Frig”, Epistolar (1978-1990)”, „Omul giruetă” (2013), „O dramă la vânătoare”, „Paznicul ploii”, „Contribuţii la estetica umbrei”; „Urma”, „Laika”.
A condus Cercul Literar „Tinereţe fără bătrâneţe” din Piatra-Neamţ,. A
activat în domeniul didactic, fiind profesor. A ocupat şi functii de conducere,
ca cea de director al Inspectoratului pentru Cultură al Judeţului Neamţ şi,
apoi, director al Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu”.
Colaborează la cele mai importante
reviste din ţară.
Este cunoscut drept iniţiator al mai multor publicaţii literare din Neamţ:„Antiteze”,
„Biblioteca din Nord”, „Caietele de la Durău”, „Conta”, „Ion Creangă”, „Meridianul
Ozana”. Fondator al Colocviilor Naţionale de Poezie.
Recunoscându-i-se merittele din domeniul literelor, a fost distins cu
Premiul Naţional al Uniunii Scriitorilor din România şi cu Ordinul Meritul
Cultural, în Grad de Cavaler şi în Grad de Ofiţer.
A îngrijit multe cărţi din creaţia lui Aurel Dumitraşcu.
Sursă de documentare:
Constantin Tomşa – „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”, editurile
„Crigarux” şi „Cetatea Doamnei”, Piatra-Neamţ, 2014.
OMAGIU ADUS REGIZORULUI DE FILM JEAN MIHAIL
Jean Mihail (pseudonimul lui Jean
Mihailovici) s-a născut în ziua de 5 iulie 1896, la Hălăucești,
Roman. A fost un cunoscut regizor de film. A absolvit Liceul „Roman-Vodă”,
ulterior urmând studii în domeniul cinematografiei în Germania şi Franţa.
Pionier al artei cinematografie româneşti,
a creat filme între 1923 şi 1963, fiind responsabil de regie, scenografie,
comentarii, machiaj. Cele mai cunoscute titluri sunt: „Ţigăncuşa de la iatac”;
„Păcat”; „Manasse”; „Viaţa unui oraş”; „Cererea în căsătorie”; „Televiziune –
Ce va fi mâine”; „Aur”; „Prima dragoste”; „Trenul fantomă”;
„România”; „Parada melodiilor”; „CFR – o simfonie a muncii”; „Cântecul
brazdei”; „De vorbă cu fraţii plugari”; „La clacă”; „Poporul român în lupta
pentru democraţie”; „Naţionalizarea”; „Cu fruntea-n soare”; „R. P. R. în
preajma alegerilor”; „Cupa tineretului muncitor”; „Oraşul nu doarme
niciodată”; „Bulevardul Fluieră Vântu’”;
„Aniversarea lui Puşkin”; „Brigada lui Ionuţ”; „Râpa dracului”.
Experienţa sa în domenioul cinematografiei
a fost folosită în scrierea lucrării „Filmul românesc de altădată”, în 1963.
A trecut în nefiinţă pe 12 martie 1963, la
Bucureşti.