OBICEIURI ȘI TRADIȚII ROMÂNEȘTI – CU MIELUL DE SFÂNTUL GHEORGHE

Din cartea hâtrului rapsod popular, regretatul Nicolae Popa – Lumea satului. Târpeștiul de altădată” (Editura „Nona”, Piatra-Neamț, 1998) – am desprins un obicei strămoșesc practicat în ziua de Sfântul Gheorghe, atunci când această sărbătoare urma celor Pascale – Cu mielul de Sfântul Gheorghe.

Dacă se-ntâmpla să fie,Sfântul Gheorghe-n sărbători,
Flăcăii mergeau cu mielul, la popă şi perceptor.
Unii se duceau la dascăl sau un gospodar de frunte,
Că făcându-i cinste mare, el le da parale multe.
Le da bani şi băutură, când veneau cu mielu-n casă
Şi făceau după tradiţii, o urare sănătoasă.
Că atunci, mergând cu mielul, la casa care-i aşteaptă
Mergea toată hora-ntreagă şi o muzică aleasă.
Mergeau băietani şi fete, ca să joace în ogradă,
Cu mielul purtat la braţe, de trei ori până la poartă.
Apoi se urcau pe prispă, să-l vadă şi cei din casă
Şi-i legau de gât o zgardă, din peteală şi matasă.
Iar flăcăul cu talentul care-1 are din născare
Începea c-o voce dulce ca să-i facă o urare:
URAREA MIELULUI
Sărutăm mâna, Părinte şi cucoană Preuteasă,
După cum vedeţi prea bine, am venit la dumneavoastră.
Am venit cu toată hora, fete şi flăcăi din sat,
Să vă dăm în dar mieluţa. Fie Domnul lăudat!
Dac-o ţineţi de sămânţă, ea se va-nmulţi mereu  
Făcând turma cât de mare, lăudând pe Dumnezeu.
Dumnezeu şi Sfântul Gheorghe, mucenic şi bun viteaz,
Care va conduce turma, sus la munte pe islaz.
Unde păsările cântă, azi în zi de sărbătoare.
La mulţi ani, de Sfântul Gheorghe! Primiţi darul nostru mare!
După ce închină mielul şi gazda îl ia în braţe,
Muzicanţii, din frigoane,l e cântă „Mulţi ani trăiască!”
Odată cu muzicanții, cântă toţi din adunare
Şi cu mare bucurie, încingeau o horă mare.
Hora noastră românească, cu strigări de altădată,
Care se juca în curte, de la prispă pân’ la poartă.
Când se termina cu jocul, să fie cheful deplin,
Îi servea pe toţi cu pască, ouă roşii şi cu vin.
Iar la dragomenii cu jocul, din această sărbătoare,
Fiindcă au venit cu mielul, le da un bacşiş cam mare.
Le da bani cu chiuita, să vadă lumea din sat,
Că la popă sunt parale,se consideră bogat.
Mai apoi începea marşul, mulţumind la gazda mare
Şi cu muzicanţi în frunte, coborau cu toţi la vale.
Se-ndreptau spre Grigoriu, crâşma hanului bogat.
Unde se-ncepea cu jocul şi patroanele din sat.
Că veneau cu legătura, gospodinile de-acasă,
Cu friptură, ouă roşii, cozonac mare şi pască
Şi-mpreună cu flăcăii, aşezându-se la masă,
Începeau ca să petreacă sărbătoarea strămoşească.
Băietanii cu bacşişul de la Doamna Preuteasă,
Cărau vinul cu căldarea şi-l puneau în căni pe masă.
Muzica-i zicea într-una, se ciocneau pahare pline,
Era mare veselie, se simţeau destul de bine.
Cam aşa era cu mielul, când mergeai cu el la case
În ziua de Sfântul Gheorghe, la popă şi preuteasă.”