PRACTICI ARHAICE ROMÂNEȘTI: ÎMPUIATUL URŞILOR ŞI PAŞTELE VIŢEILOR

Ziua de 1 August este închinată Sfântului Mucenic Macabei care ar fi fost prins şi ars de păgâni într-un cuptor încins de flăcări. În această zi oamenii stropeau cu agheasmă grădinile şi livezile, sfinţeau la biserică spice de grâu, le scuturau în podul palmelor şi amestecau boabele cu sămânţa pe care urma s-o semene toamna, scoteau mierea de la stupii de albine (ştiubeie, coşniţe) pentru a fi folosită în practicile de medicină populară şi culegeau diferite plante de leac.

Poporul numea această zi Macavei sau împuiatul (împerecherea) Urşilor. La latitudinea geografică a României urşii se împerechează la sfârşitul verii şi începutul toamnei, perioadă când aduc pagube însemnate turmelor de oi, livezilor şi prisăcilor. Acest timp este marcat în Calendarul popular de ziua de 1 August. Prin Ţara Haţegului ursului i se punea acum o ofrandă în cale, de obicei o pulpă de viţel, şi i se spunea cu voce tare: „Na, Ursule!”

Moş Martin, important zeu al Panteonului carpatic, mai este sărbătorit la Martinii de Iarnă (1-3 Februarie), când fată, la Ziua Ursului (2 Februarie) şi în Sâmbăta Ursului (o săptămână înainte de Moşii de Florii).

În tradiţiile populare, ursul este mai degrabă folositor decât dăunător: influenţează în bine Ursitoarele la naşterea copilului; pruncii unşi cu untura lui cresc voinici şi sănătoşi; copilul bolnav de sperietoare se vindeca dacă se afuma cu păr de urs; pe bărbaţii călcaţi de urs primăvara nu-i mai durea spatele peste vară. La înmormântarea oamenilor, în nopţile de priveghi, şi la moartea şi renaşterea anului (Anul Nou) apăreau fantastice spirite ascunse sub măştile de urs. Adesea, dinţii lui se purtau ca talisman. În vremurile imemoriale, ursul ar fi fost un om obişnuit, morar sau păstor în satul său. În unele poveşti, ursul are sentimente şi preocupări umane: iubeşte o femeie pe care o fură şi o duce la casa lui din pădure, este inteligent, îşi construieşte adăpost pentru iarnă (bârlogul), prevesteşte vremea friguroasă sau călduroasă. ((Ion Ghinoiu – „Calendarul țăranului român. Zile și mituri”, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2019)