Program „Vacante muzicale”, Joi, 10 iulie 2014, ora 21,00

Postat pe de

Joi, 10 iulie 2014, ora 21,00
Piaţa Turnului lui Ştefan cel Mare

SEARA MUZICII FOLK

MIRCEA BANICIU & BAND

___________
REMEMBER
„Vacanţe Muzicale! Deja aceste două cuvinte conţin un farmec deosebit, au o vrajă ademenitoare, ceva ce te atrage, deşi nu ştii exact despre ce e vorba. Ce poate fi mai frumos şi mai profund decât a face muzică bună pentru tine însuţi şi pentru cei care vor să te asculte într-o împrejurare naturală unde se pare că bunul Dumnezeu ne-a dat din tot ce este numai bun şi frumos, din belşug?”. (Ludovic Spiess-artist liric, 2003)

baniciuMIRCEA BANICIU s-a remarcat în muzica românească la începutul anilor ’70 când a devenit solist vocal al formaţiei rock „Phoenix”. În 1972, împreună cu Nicu Covaci, Josef Kappl, Costin Petrescu şi Valeriu Sepi scoate albumul „Cei ce ne-au dat nume” urmat, un an mai tărziu, de „Meşterul Manole”. În 1974 apare „Mugur de fluier”, disc pe care apar celebrele piese: Mica ţiganiadă, Ochii negri, Ochi de ţigan, Mugur de fluier, Andrii Popa şi, în 1975, „Cantofabule”, considerat până astăzi cea mai importantă operă rock a României. Din 1977, după plecarea colegilor săi din ţară, începe o prestigioasă carieră solo ca folkist şi imprimă binecunoscutele albume: „Mircea Baniciu” (1979), „Tristeţi provinciale” (1981, cunoscut ca „albumul galben”), „Ploaia” (1984), „Secunda” (1989 şi 1991). Aici se regăsesc cele mai multe hituri „marca Baniciu”, fredonate şi astăzi de iubitorii muzicii sale, între care: Dacă ai ghici, Eşarfă în dar, Hai la joc, Spune-mi, Amintire, Vara la ţară, Cu tine în gând, Ploaia, Scrisoare de bun rămas, Marea, Magazinul de vise, Frunza, La început de vis, Dealul cu dor, Pisica neagră etc.
După 1990 începe să cânte din nou cu trupa „Phoenix” cu care face turnee în ţară şi scoate albumele „SymPhoenix/Timişoara” şi „Aniversare 35”, editate în Germania. Doi ani mai târziu, din cauza unor divergenţe cu un membru al formaţiei, părăseşte „Phoenix”-ul şi, în urma unui concert susţinut la Râmnicu Vâlcea pune bazele formaţiei „Pasărea Colibri”, alături de Florian Pittiş, Mircea Vintilă şi, ulterior, Vlady Cnejevici. Gândită iniţial ca formulă de spectacole, „Pasărea Colibri” înregistrează un succes neaşteptat la public, ceea ce determină apariţia pe piaţă a discurilor „În căutarea cuibului pierdut” (1995), „Ciripituri” (1997) şi „Cântece de bivuac” (1999). În anul 1999 Florian Pittiş renunţă la participarea la spectacole şi cei trei membri fondatori colaborează cu Radu Gheorghe şi Marius Baţu. În 2002 apare un nou album al formaţiei, „Încă 2000 de ani” iar anul următor are loc spectacolul „Pasărea Colibri-10 ani”, aniversare care, din păcate, coincide cu încetarea activităţii acestei trupe.
Mircea Baniciu revine în „Phoenix”, cu ocazia spectacolului aniversar „Phoenix-40 de ani” (octombrie 2002) şi, ulterior, continuă activitatea concertistică cu acest grup, în 2005 fiind scos un nou album „Baba Novak”. În această perioadă, „Phoenix” susţine turnee de promovare a noului disc în câteva oraşe din ţară, iar în 2006-2007 participă la toate marile festivaluri din România: Stufstock, Peninsula, Motorrock. În anul 2007, tot din cauza unor divergenţe cu acelaşi coleg de trupă, Mircea Baniciu părăseşte din nou grupul „Phoenix” şi, în 2008, imprimă „Eşarfa”, primul volum al colecţiei „Best of Mircea Baniciu”, al doilea album, intitulat simplu „Best of” fiind scos pe piaţă în noiembrie 2010.