De Paști în Moldova se face pască , frumos ornamentată prin împletituri și ornamente suprapuse.

În zona Teleorman, de exemplu, există o întreagă suită de pâini rituale mai mult sau mai puțin ornate, care se dau la anumite ocazii. Astfel sunt colacii pentru mireasă, pentru ,,băiat” –mire, apoi ,,căpețele„ ce însoțesc prescura sau ofranda pentru morți. În Scheia, Iași se fac colaci foarte frumoși, cu un diametru de circa 40 de cm, cu elemente decorative puternic reliefate prin împletirea și îmbinarea formelor de cocă. Se remarcă tipul de colac cu cruce pe mijloc sau cu flori laterale (patru sau cinci, ori chiar ai multe) sau cel rezultat de suprapunerea mai multor cercuri împletite.
Fantezia ,,creatoarelor” de colaci nu are margini. În Moldova, îndeosebi în cea de nord, abundă, la fiecare ocazie, colacii meșteșugit lucrați, rezultat al unei adevărate ,,specializări”. Tot pentru Moldova, în special zona Bistriței, semnalăm folosirea colacului în formă de scară, înalt de circa 35-40 cm, numit ,,scara sufletului”. Acest colac se reazimă de un pom fructifer în care se află atârnate, alături de păsărele din aluat copt, diferite obiecte care au aparținut decedatului și care se dau de pomană la praznicul mortului sau la șase săptămâni după deces. Unii locuitori îndeplineau acest obicei fiind încă în viață. Păsări de aluat se întâlnesc și în alte zone.
Merită remarcați și colaci din Dăbuleni deoarece au forma unui cap, având în loc de ochi și nas câte un ou colorat și, în unele cazuri, din loc în loc bomboane colorate. Nici chiar bătrânii nu mai știu să explice semnificația formei acestui colac, dar este cert că reprezintă un cap , poate a unui sfânt, după cum s-ar putea prea bine să fie legată de credințe anterioare creștinismului.

Sursa: selecții din lucrarea ,,Arta Populară Românească”