13 MARTIE, ZI DE ANIVERSARE A TREI PERSONALITĂŢI NEMŢENE

George Radu Melidon

George Radu Melidon s-a născut pe 13 martie 1831, la Roman. Profesor, prozator, poet şi traducător de seamă, George Radu Melidon a învăţat la Academia din Iaşi. Apoi, la Paris, a studiat matematica. Cunoştea germana, latina, franceza şi greaca. A fost membru în Epitropia Seminarului „Sfântul Gheorghe” din Roman, ca reprezentant al Ministerului Cultelor (1858-1859); profesor la Gimnaziul Central din Iaşi (1856), şef de secţie (1857) şi director (1860) în Ministerul Cultelor din Moldova, apoi director general al învăţământului, primar din România (1862-1864), revizor şi inspector şcolar în judeţele: Roman, Vaslui şi Tecuci; primul director al Şcolii Normale din Bucureşti (1867).

La pensie (1881), s-a retras la Roman, activând ca profesor suplinitor la gimnaziu. A donat Primăriei Roman 228 de volume, pentru a se constitui într-un început al bibliotecii publice, fapt petrecut pe 2 aprilie 1885, conform actului de donaţie.

A publicat o serie de lucrări: „Reguli scurte de versificaţie română”, „Istoria naţională pentru popor”, „Manualul învăţătorului”.

A trecut în eternitate pe 11 mai 1897, în localitatea natală.

Gheorghe Teodorescu-Kirileanu

Gheorghe Teodorescu-Kirileanu s-a născut în ziua de 13 martie 1872, la Holda, Broşteni, judeţul Neamţ. A fost un cunoscut cărturar, istoric literar, memorialist, folclorist. A frecventat Gimnaziul din Fălticeni, un an la şcoala de cântări a lui Neculai Barcan din Piatra-Neamţ. A absolvit Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi (1891), Liceul Particular „Institutele Unite”, din Iaşi, cu examenul de Bacalaureat luat în anul 1895. A urmat, apoi, Facultatea de Drept din Iaşi.

La început de carieră, ocupă diverse funcţii: secretar al inspectorilor şcolari din Iaşi, custode la Biblioteca Centrală, profesor particular în familia lui Aristide Caradja din Grumăzeşti, Neamţ, magistrat la Iaşi, la Broşteni, profesor, inspector communal. De la începutul veacului XX şi până în 1930, va fi secretar al Cancelariei Casei Regale şi bibliotecar al Casei Regale, fiind unul dintre primii îndrumători într-ale culturii pentru viitorul Rege Mihai.

În 1935, se stabileşte la Piatra-Neamţ. În februarie 1956, donează comunităţii locale peste 25. 000 de volume, fiind, astfel, fondatorul viitoarei Biblioteci Judeţene. A fost redactor şi colaborator la: „Şezătoarea”, „Arhiva românească”, „Făt- Frumos”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Comoara satelor”, „Convorbiri literare”, „Cultura poporului”, „Răvaşul poporului”, „Sămănătorul”.

A semnat o serie întreagă de volume: „De-ale lui Creangă”, „Scrisori către Artur Gorovei”, „Corespondenţă,” ed. de Mircea Handoca. 1977; „Scrieri, I-II”, îngrijite de Constantin Bostan, „Însemnări zilnice (1906-1960)”. Editate de prof. Constantin Prangati, „Sub trei regi şi trei dictaturi, voi. I” şi „G. T. Kirileanu sau Viaţa ca o carte”, ambele editate de Constantin Bostan.

Gheorghe Teodorescu Kirileanu a decedat în ziua de 12 noiembrie 1960, la Piatra-Neamţ.

Socrat D. Lalu

Socrat D. Lalu s-a născut pe 13 martie 1875, la Piatra-Neamţ. Profesor universitar, doctor în medicină (1898) şi în ştiinţe. A urmat Şcoala Primară Nr. 1 din Piatra-Neamţ, Institutele Unite din Iaşi, Facultatea de Medicină (Sorbona) şi Collège de France. A lucrat în diverse clinici din străinătate.

Întors în ţară (1913), va fi profesor la Universitatea din Iaşi, transferat apoi la Bucureşti (1920). A publicat, la Paris, „Epilepsia experimentală prin creşterea concentraţiei moleculară a sângelui” (1902), „Reglarea osmotică a lichidelor interne la echinoderme” (1903). În ţară: „Lecţie de deschidere la Facultatea de Medicină din Iaşi”; „Revista Ştiinţelor Medicale”, 1913; Îîn chestiunea specialităţilor farmaceutice. Reflecţiile unui medic”; „Diverse” I-II, 1943, ce conţin „alocuţiuni alese şi elogii pentru profesorii noştri şi pentru cei străini”.

A primit,post-mortem, titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatn Neamţ (1994).

A trecut în eternitate pe 15 februarie 1944, la Bucureşti.