Carmen Saeculare

2000

• "PANORAMA TEATRULUI FOLCLORIC DIN JUDEŢUL NEAMŢ" - Crestomaţie folclorică de George Brăescu

În anul 2000, Editura NONA scotea pe piaţa cărţii o lucrare foarte importantă, monumentală am putea zice. Subiectul, unul amplu şi pretenţios, teatrul folcloric din ţinutul Neamţ, a fost abordat şi dezvoltat de autor pe mai multe direcţii - texte, notaţie muzicală, fotografii document - de către profesorul George Brăescu, un împătimit al folcloristicii, nemţene în special.
Logic, o astfel de întreprindere culturală avea nevoie şi de o echipă pe măsură. Coordonatorul lucrării, profesorul George Brăescu, a beneficiat de colegi pe măsura proiectului său - prof. Constantin Alupului-Rus (consilier editorial), înv. Teoctist Galinescu (notaţie muzicală), prof. Florin Podariu (coordonator muzical), Cecilia Andrei şi Simona Aflorii (dactilografiere), Emilia Pîclea şi George Diaconu (culegere computerizată), Dana Mândru şi Gilbert Colobanea (tehnoredactare, procesare foto, grafică), Valentin Popa (realizare fotografii). Evident, meritul strângerii acestei echipe în jurul său, aparţine autorului lucrării.

• „Gânduri”, Ciprian FILIP

Motive pentru o carte? Iată-le (în viziunea autorului): „Sunt toate cele ce străbat prin noi, / la care noi putem sau nu a le răspunde… // Sunt toate acele gânduri bune / care-ţi îndeamnă inima pentru a scrie, / credinţa cum că fiecare om / va arunca privirea / pe astă carte şi-n aceste gânduri. // Va inspira o minte, două poate, / destinul nostru şi-al acestor oameni, / căutători în plină noapte de-a inimii iubire…” Ajunge? Şi-acum să lecturăm volumul de poezie propus de autor.

• „Ultimul joc”, Luminiţa elena BOTEZ

Volumul de debut al poetei târg-nemţene este dominat de poezia de dragoste, versurile fiind dominate de sentimentul denumit atât de românesc, „dor”.

• „Descreieraţii”, Gheorghe Hibovski

Volumul cuprinde două piese de teatru (de joacă) destinat copiilor. „Descreieraţii”, „jucărioară într-un act” (cum o denumeşte însuşi autorul) şi „Război la etajul doi”, „181 versuri zurlii pentru copii” (marca pusă Ghiţă Hibovschi) sunt cele două piese propuse (în joacă?) copiilor pentru lecturare şi, de ce nu?, şi pentru joacă.

•  „Careul mare”, Florinel AGAFIŢEI

O proză cu un pronunţat caracter autobiografic. Titlul romanului pleacă de la  celebrele careuri din epoca comunistă care l-au marcat definitiv pe eroul povestirii. Romanul a fost tipărit pe cheltuiala Centrului Creaţiei Populare, autorul fiind distins în 1999 cu Marele Premiu l Concursului Naţional de Proză „Mihail Sadoveanu”, din juriu făcând parte Adrian Alui Gheorghe, Cristian Livescu, Constantin Alupului – Rus, Viorel Buruiană, Mihai Botez, Emil Nicolae, Nicolae Sava, Vasile Spiridon, Dorin Ploscaru, Daniel Corbu, Lucian Strochi, George Brăescu.

•  „Rănile neîntrupatului Timp”, Iordache OLTEANU

Plachetă de poezie care. „Când am înţeles pe deplin că poezia şi muzica nu mint niciodată, mi-am însuşit un nou crez, unul ideatic, poetic, plin de compasiune şi cu el am căutat să traversez o lume bolnavă, lipsită de soarele iubirii, să pot participa cu demnitate la toate suferinţele celor ce-au pierdut noţiunea de frumos, sincer şi curat.” (autorul)3,

•  „Frigul din sânge”, Iordache OLTEANU

Carte de poezie în care autorul transpare, conform opiniei poetului – preot Dorin Ploscaru „un poet grăbit, un poet sanguinic, care ne trimite cu gândul în obsesia albului, a zăpezii, a timpului care se odihneşte, dar mai ales a vieţii care se topeşte.”

•  „Spre hotarul Tăcerii”, Iordache OLTEANU

Parcă premonitoriu, poetul îşi scrie ultimele sale versuri. „Acum, când mă retrag în cochilia mea de vise, / voi îmbrăţişa cerul, pământul / şi curcubeul adevăratei iubiri / din oglinda Universului, / unde lumina veşniciei va străluci / în mlaştinile nopţii răpitoare, / cu aceeaşi taină dintotdeauna.”

•  „Flori de suflet”, Virgil SUSANU

Placheta de versuri care consemnează, totodată, şi debutul editorial al lui Virgil Susanu, funcţionar bancar, fost poliţist, care şi-a publicat o parte din creaţia sa în presa locală.

• „Cearcănele sfârşitului de veac”, Dan BARBU

Carte de poezie în care „Dan Barbu, intelectual fin, cu irizări de străluminare într-un vers aparent încifrat, dă un nou sens lăuntricului. Expresia poeziei sale camuflează mesajul comunicat printr-un limbaj pe deplin matur, poetul rezumând aluziv întreaga suferinţă îndurată de om în curgerea veacurilor.” (Laurenţiu Ulici)

---

by Carmen Saeculare

1999

• „Otto tempi per un presagio – Opt timpi pentru o presimţire”, Bruno ROMBI

Un volum de poezie bilingv (italiană şi română) în care autorul, un poet italian din oraşul plecării lui Columb către Lumea Nouă – Genova, îşi ia cititorul drept tovarăş de drum. Un drum precum „o călătorie iniţiatică în care autorul se încăpăţânează să rămână în cadrul marilor mituri, când propuse direct, când evocate pe scurt. O călătorie iniţiatică care, chiar dacă aparţine unei iniţieri lipsite de dogme, lipsite de certitudini, adastă nu la o revelaţie, ci doar la o presimţire, aşa cum o spune şi titlul.” (Franco Croce)

• „Străin în Purgatoriu”, Petre BEREA

„Parcurgând paginile acestui volum de poezie, pătrundem, fără nici un fir al Ariadnei, prin labirintul gândurilor autorului, seduşi de puritatea imaginilor şi tot mai convinşi de adevărul conform căruia arta îşi are rădăcinile în nevoia omului de a se exprima.” (Marcel Dragotescu în prefaţa cărţii)

•  „Semne de întrebare”, Ioana Mihaela BALABAN

„Ce se poate scrie despre o poetă care, atinsă de aripa eternităţii, va avea mereu doar optsprezece ani? Urmele ei pe zăpada timpului sunt propriile sale poezii, uneori scurte, dramatice, profunde, alteori mai ample. Volumul iese din tiparele unui graţios şi intim volum de familie, reuşind să-şi fie suficient sieşi, aşa cum un semn de întrebare pune în paranteză un întreg univers.” (Lucian Strochi)

• „Coborând spre Ierihon”, Ioan Corneliu GHEORGHIŢĂ

Carte de poezie a matematicianului Ioan Corneliu Gheorghiţă, cele nouăzeci şi trei de pagini conţinând poeme compuse pe parcursul anului 1998 şi până în martie 1999.

• „Întoarcerea la Ierusalim”, Ioan Corneliu GHEORGHIŢĂ

Continua „saga” profesorului Gheorghiţă cu un nou volum de poezie, creaţiile sale trecute aici fiind cele mai noi (scrise în 1999).

• „Zilele Demiurgului”, Cleopatra Mercedes CULIDIUC

Volum de proză prin care scriitoarea vasluiancă debutează editorial. În Cuvântul înainte din interiorul cărţii, reputatul scriitor ieşean Liviu Antonesi, afirmă că „am remarcat la Cleopatra Mercedes Culidiuc arta compoziţiei, talentul de a spune o «poveste», buna stăpânire a frazării şi, nu în ultimul rând, umorul.”

---

by Carmen Saeculare

1998

„AŞEZAREA DIN SECOLELE VI-IX DE LA IZVOARE-BAHNA”, DE IOAN MITREA

Lucrarea, comandată de Complexul Muzeal judeţean Neamţ, a văzut lumina
tiparului la Editura „Nona” în anul 1998. Este semnată de arheologul şi
muzeograful Ioan Mitrea şi face parte din colecţia Bibliotheca MEMORIAE ANTIQUITATIS IV.

În ansamblul cercetărilor arheologice din spaţiul est-carpatic, privind
epoca etnogenezei românilor, cele de la IZVOARE - BAHNA ocupă un loc important,
contribuind atât la cunoaşterea culturii autohtone din secolele VI-VII, cât mai
ales la definirea civilizaţiei vechi româneşti din secolele VIII - IX.

Totul a pornit, afirmă autorul, arheologul Ioan Mitrea, undeva pe la
mijlocul veacului trecut, când, „sub îndrumarea regretatului Profesor univ. dr.
doc. Ion Nestor, membru corespondent al Academiei, întemeietorul arheologiei
epocii formării limbii şi poporului român, şi a Academicianului Mircea
Petrescu-Dâmboviţa, s-a format un grup de arheologi care şi-au dedicat
activitatea cercetării arheologice în spaţiul est-carpatic al României privind,
cu deosebire, epoca secolelor IV-X.

Rezultatele cercetărilor arheologice efectuate de acest grup de arheologi,
într-un număr mare de obiective, îndeosebi aşezări, au fost valorificate într-un
set apreciabil de rapoarte de cercetare arheologică, articole, studii şi
lucrări monografice, contribuind astfel la cunoaşterea realităţilor
istorico-arheologice, din spaţiul şi timpul la care ne-am referit.

Între cercetările de mai mare amploare, din spaţiul est-carpatic, se
înscriu şi cele efectuate, între anii 1971-1984, la Izvoare-Bahna, judeţul
Neamţ, unde a fost dezvelită o întinsă aşezare, din secolele VI-IX, care face
obiectul lucrării de faţă.

Fără a anticipa importanţa descoperirilor arheologice de la Izvoare-Bahna,
ne mulţumim să semnalăm semnificaţia continuităţii de viaţă în aceeaşi vatră de
sat, vreme de aproape patru secole, realitate arheologică ce conferă aşezării
de care ne ocupăm un loc aparte.”

Mai menţionăm că pe coperta primă a cărţii sunt ilustrate două dintre
obiectele de valoare descoperite în arealul prezentat în ampla lucrare
ştiinţifică: vas aparţinând culturii vechi româneşti şi cercel de tip bizantin,
din secolele VIII-IX.

• “LUMEA SATULUI – TÂRPEȘTII DE ALTĂDATĂ”, DE NICOLAE POPA

În anul 1998, la doar trei ani de la înființare, Editura “Nona” ieșea în fața publicului cititor cu o carte aparte – “Lumea satului – Târpeștii de altădată”. Lucrarea lui Nicoale Popa, meșterul popular cunoscut nu numai în Neamț sau în țară, ci în lumea largă, este o monografie în versuri a satului său drag, Târpești.

Pentru a detalia, ne folosim de cuvântul introductiv al cărții semnat de profesorul Theodor Damian.

“Nicolae Popa este un om al plaiului, al locului, el este la locul lui şi la propriu şi la figurat, pentru că numai atunci când ai conştiinţa apartenenţei la loc îi poţi sesiza dimensiunea lui mistică, mitică, sacră, îi poţi înţelege valoarea, şi in consecinţă descifra şi valorifica zestrea.

Cântăreţ bisericesc de o viaţă, colecţionar pasionat şi consecvent de obiecte folclorice, creator de artă populară de valoare recunoscută deja de multă vreme atât pe plan naţional cât şi internaţional, talentat organizator şi restaurator de artă populară, N.Popa se arată a fi şi culegător de creaţie folclorică orală, şi aceasta cu atât mai mult cu cât, îndrăgostit de valorile tradiţionale ale culturii şi spiritualităţii neamului nostru, le vede pe cale de dispariţie.

Artistul popular din Târpeştii Neamţului revine în librării cu un nou volum de versuri, similar celui publicat anterior (Cartea vieţii mele,Editura «Timpul»,Iaşi, 1996,240 pp.), de data asta însă pe o tematică diferită. Dacă primul, aşa cum o indică şi titlul de mai sus, era o autobiografie versificată, cel de acum este un fel de monografie (tot versificată) a satului Târpeşti, mai precis o prezentare a numeroase şi diverse obiceiuri legate de momente semnificative din viaţa obştei, cum ar fi şezători şi clăci, baluri şi jocuri populare din zile de rând şi sărbători, plecarea recruţilor în armată, logodnă, nuntă înmormântare.

Important este faptul că Nicolae Popa, aşa cum însuşi mărturiseşte, în cartea de faţă relatează purul adevăr despre modul în care s-a desfăşurat prin veacuri viaţa omului de la sate. El nu inventează nimic. Observator atent a ceea ce se petrece în jurul său, el este un cronicar fidel al evenimentului trăit mai cu seamă în copilărie. Însă, chiar atunci când creează, în afară de versificaţia în sine, urături, zicale şi alte texte similare, o face în spiritul autentic al obiceiului timpului, lucrul acesta este evident şi din limbajul folosit în volum, limbaj neaoş, moldovenesc, de mulţi aproape uitat, de alţii deja de neînţeles. Acest limbaj însă este, de fapt, elementul fundamental de face din versificaţia autorului poezie. Iată, de pildă, cum se exprimă Nicolae Popa în capitolul intitulat «Şezători de iarnă pe la case în timp de noapte»:

«Fetele ţipau de frică
Flăcăii râdeau vârtos
Şi-aruncând apă prin casă
Strângeau buciul dârdălos.»

Chiar şi de aici se vede farmecul şi umorul ce se degajează bogat din fiecare pagină a cărţii. O altă ilustrare a acestui deosebit talent a lui N. Popa îl găsim în alt capitol numit «Clăcile de tors la case cu flăcăi şi fete mari»:

«Cum se termină cu torsul
Şi pe ghem de depănat
Toată lumea de la clacă
Trecea iute la jucat.
Că jucau atuncea moara,
Cum şi polca pe săltate,
De sărea fata ca mingea,
Scuturând-o de păcate.»

Exemple de felul acesta sunt nenumărate. Ele fac din fiecare pagină a cărţii un prilej de autentică delectare.

Prin volumul de faţă cititorul are privilegiul nu numai de a redescoperi valorile spiritualităţii şi tradiţiei noastre româneşti, dar şi de a reflecta la condiţia vieţii omului modem cu perspectivele de viitor ale acesteia. El devine părtaş, implicit, la o lecţie de istorie şi cultură românească.” (Theodor Damian în prefața volumului, “Zestrea locului”)

• „Un apel disperat”, Adrian ŢION

Este lucrarea premiată la Concursul naţional de proză „Mihail Sadoveanu” desfăşurat în noiembrie 1997 la Piatra-Neamţ, sub egida Centrului Creaţiei Populare al judeţului Neamţ. Din juriu au făcut parte scriitorii Vasile Andru, Adrian Alui Gheorghe, Cristian Livescu, Nicolae Sava, Emil Nicolae, Lucian Strochi, Vasile Spiridon, Daniel Corbu, Mihai Botez, jurnalistul Constantin Cucu, oamenii de cultură Constantin Bostan, Constantin Alupului – Rus, George Brăescu, Viorel Buruiană.

„Proza lui Adrian Ţion este vie, temperamentală, colorată, cuceritoare prin acuitatea observaţiei. Personajele sale, preluate din fauna obsedantei noastre tranziţii, traversează situaţii groteşti tratate cu umor sticlos, rafinat, cu unde melancolice.” (Cristian Livescu)

•  „LOCUL ŞI SPIRITUL, Valori artistice din Roman”, Gheorghe A.M. CIOBANU

Lucrare în care sunt prezentate locuri, clădiri, edificii, dar şi mari personalităţi ale lumii culturale româneşti care şi-au împletit destinul cu municipiul Roman. Cartea filosofului Gheorghe A.M. Ciobanu este una aparte şi prin împărţirea de către autor a capitolelor principale – Destăinuiri, Rostiri, Trăiri, Doiniri, Priviri, Zidiri, Tălmăciri.

„Sunt aici pagini care se vor constitui într-un ghid al unor sensuri de adâncime şi al unei expansiuni de semnificaţii, pe care valorile artistice le ascund în ele. (…) Sunt pagini care vor conferi oraşului Roman, pe durata unei lecturi fugare doar, întruchipare de muzeu, deschis oriunde şi oricui, de o Grădină a Artelor în care zămislirile de frumos se rotesc imaginar în faţa noastră, oferind, mereu altfel, coregrafia imponderabilă a unor neştiute înţelesuri.” (autorul)

• „Caragiale la Neamţ”, Ion CÂRNU

„- Ce iubiţi mai mult?

- Călătoria cu tovarăşi deştepţi şi veseli!” (Ion Luca Caragiale, la întoarcerea în capitală după un periplu prin Neamţ, răspunzând unui reporter bucureştean.)

Poetul şi scriitorul nemţean Ion Cârnu, din păcate prea devreme plecat din lumea aceasta, face în lucrarea de faţă o incursiune în memoria sfârşitul de veac XIX, atunci când celebrul nenea Iancu a locuit, fie şi vremelnic, la Piatra-Neamţ. Sunt evocate perioada când scriitorul a fost detaşat la Neamţ ca revizor şcolar (1 octombrie 1881 – 28 februarie 1882), numit de V. A. Urechia, ministru al instrucţiunilor publice, precum şi câteva călătorii, excursii în ţinut, alături de alţi bucureşteni veniţi aici la invitaţia sa.

• „Antrenament Grafic”, vol. I, Elena CĂCIULEANU, Lucreţia CĂRPUŞOR, Maria ŞENDREA, Elena LUCA

Considerat că o activitate frontală în cadrul programului formativ – informativ din grădiniţă, antrenamentul grafic al copiilor de cinci şi şase ani este destinat nu numai lor, ci şi părinţilor şi educatorilor.

•  „Cadastrul funciar general”, Valeriu MOCA, Dumitru ILIOI

Lucrarea reprezintă o sinteză a bazei teoretice cu privire la conţinutul cadastrului general şi al celui de specialitate. Structura cărţii cuprinde cinci capitole în care se tratează într-o succesiune logică noţiunile generale, etapele de realizare ale cadastrului general tehnic, conţinutul cadastrului funciar economic, calcule topografice de bază utilizate în cadastru, întreţinerea lucrărilor de cadastru general.

• „Schimbarea la faţă”, Maria DIACONU

Carte de debut poetic al Mariei Diaconu, care cuprinde frământările ei interioare ordonate şi apoi puse pe hârtie şi expediate cititorului.

• „Culegere de lecturi geografice”, Margareta CHELE, Lucia BÂRSAN

Culegerea se adresează elevilor din ciclul primar, iar prin unele extinderi, şi celor din gimnaziu şi învăţătorilor. Autoarele au ales texte care se referă la varietatea pământului românesc, unităţi de forme de relief, ape, vegetaţie şi faună, ţinând seama şi de accesibilitatea lor pentru nivelul ciclului primar.

•  „Raze pe valuri”, Ioan Corneliu GHEORGHIŢĂ

Al treilea volum de poezie semnat de profesorul de matematică Gheorghiţă aduce în faţa cititorului noi trăiri interioare ale poetului.

• "Turnul Babel", Ioan Corneliu GHEORGHIŢĂ

Carte de poezie în care „ce se spune este destul de surprinzător atât pentru cititorul obişnuit cu poezia, pe care versurile surprind prin ineditul lor, prin naivitatea şi puritatea lor, cât şi pentru cititorul de poezie întâmplător, pe care desfătarea estetică a poemelor va fi dublată de una teoretică.” (Marcel Petrişor)

---

by Carmen Saeculare

1997

• „Cântece de joc”, Grigore NIŢĂ

„Cântecele populare din zona Neamţului au atras de multă vreme atenţia muzicienilor şi folcloriştilor. Însă, partiturile pieselor lipsesc cu desăvârşire din culegeri, nefiind pus la îndemâna celor interesaţi un fond documentar îndestulător pentru informare, studiu şi valorificarea melodiilor respective. În aceste împrejurări, strădania cunoscutului instrumentist de muzică populară, a violonistului Grigore Niţă, de a aduna în această culegere cele mai valoroase şi mai reprezentative cântece de joc din judeţul nostru este o realizare meritorie, o împlinire mult aşteptată.” (George Podani)

• „Momente din istoria unor sate răzăşeşti trotuşene din judeţul Bacău”, Alexandru PALAGHIŢĂ

Prezenta carte reprezintă o monografie a văii Trotuşului (Bacău), care îşi propune să aprofundeze capitolele insuficient tratate (din lipsa reperelor scrise) în volumul apărut în 1983 – „Momente din istoria satului Buciumi, judeţul Bacău”, autori Alexandru şi Ştefan Palaghiţă – şi să extindă cadrul informativ cu referire la satele învecinate.

• „Iepurii de la Iepureni”, Alexandrina şi Mihai MANCAŞ

Un volum cu schiţe „mai mult sau mai puţi vânătoreşti”, aşa cum înşişi autorii recunosc. După o vreme în care au „hălăduit pe tărâmul zeiţei Diana”, soţii Mancaş s-au pus pe scris, povestind experienţa trăită alături de animalele pădurilor din Neamţ.

•  „Arşiţa Karmei”, Oma STĂNESCU

Roman scris în India, acolo unde scriitoarea buzoiană a petrecut trei ani care i-au marcat existenţa şi au inspirat-o literar. Cartea a fost tipărită de Centrul Creaţiei Populare pe propria-i cheltuială, romanul Omei Stănescu fiind apreciat ca fiind câştigător al Marelui Premiu la Concursului Naţional de Proză „Mihail Sadoveanu”, ediţia a XI-a (1996), preşedintele juriului fiind atunci scriitorul Vasile Andru.

---

by Carmen Saeculare

1996

•  „Folclor literar din judeţul Neamţ”, Ioan LUCA

Ediţie îngrijită de profesorul George Brăescu, care cuprinde texte culese de-a lungul întregii vieţi de către regretatul învăţător Ioan Luca. În cuprinsul lucrării se află cântece culese din Farcaşa – de înstrăinare, de sărăcie şi de revoltă, de voinicie şi de haiducie, de cătănie, de război, de jale şi de noroc, păstoreşti, de dragoste şi dor, de lume, de nuntă, de înmormântare (bocete) – strigături, blesteme, balade.

• „Patimile singurătăţii”, Iordache OLTEANU

Carte de poezie. „Există poeţi a căror discreţie şi Mărinimoasă modestie dunt dezarmante. Un astfel de poet se află a fi şi Iordache Olteanu în cartea sa «Patimile singurătăţii», adevărat manual de visare  «á rebours», în care interioritatea ni se dezvăluie ca o sinceritate fragilă.” (Daniel Corbu)

 

• „Aspecte ale ceremonialului”, Vasile GOLBAN

Lucrare, pe alocuri în notă filosofică, care prezintă în limbaj comun şi explică rostul ceremonialului în credinţa poporului român. Cele cinci capitole importante ale cărţii – Preliminarii teoretice pentru înţelegerea şi tratarea din perspectivă estetică a ceremonialelor, Schiţă istorică privind dezvoltarea obiceiurilor ceremoniale, Mijloace de expresie artistică a obiceiurilor ceremoniale, Valoarea estetică a ceremonialului, Consacrarea estetică a obiceiurilor ceremoniale – sunt însoţite de concluziile autorului şi de o bibliografie foarte bogată.

---

by Carmen Saeculare