Tânăra Dorina Andreea Trofin, pe scena concursului „Voiceˮ de la Cluj-Napoca
Miercuri, 26 martie 2025, la Cluj-Napoca s-a desfășurat cea de a treia ediție a Concursului de muzică ușoară „Voiceˮ. Competiția, dedicată celebrării talentului tinerilor interpreți din Școlile Populare de Artă din România și Republica Moldova, a fost organizată de Școala Populară de Artă „Tudor Jardaˮ din orașul de pe malurile Someșului.
Clasa de Canto – muzică ușoară a fost cu cinste reprezentată la acest concurs. Astfel, Dorina Andreea Trofin a fost distinsă cu Premiul Special. Tânăra interpretă nemțeancă a evoluat pe acceași scenă pe care au cântat invitatele speciale ale evenimentului, Alexandra Coșbuc și Marina Marina. Acestea, în așteptarea rezutatelor, au oferit un recital extraordinar.
Ca o recunoaștere a profesionalismului său și a muncii neîncetate de descoperire a tinerelor talente muzicale și de îndrumare a lor, profesoara Paula Ghivirigă, coordonatoarea clasei de la Școala Populară de Artă, a fost invitată să facă parte din juriu.
TROFEUL ȘI PREMIUL I LA „VOCI DE ÎNGER”, DE LA SUCEAVA
La finalul săptămânii trecute, între 4 și 6 aprilie, la Suceava a avut loc ediția a VIII-a a Festivalului internațional de muzică ușoară pentru copii și tineri „Voci de îngeri”.
Două dintre elevele Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț (Clasa de canto, muzică ușoară) au participat cu succes la competiție.
Astfel, Trofeul la Secțiunea soliști, categoria 13-14 ani a fost adjudecat de Alisa Elena Funingănă. Premiul I la secțiunea soliști, categoria 17-20 ani, i-a revenit Andreei Dorina Trofin.
Tinerelor artiste și magistrei lor, prof. Paula Ghivirigă (care a fost recompensată de organizatori, pentru munca de la clasă, cu Diploma de Excelență), li se cuvin felicitări! Succes pe mai departe!
PREMIUL SPECIAL LA RENUMITUL CONCURS „ION IRIMESCU”
La Suceava, s-a încheiat cea de a XVIII-a ediție a Concursului national de artă plastică „Ion Irimescu”, eveniment artisitc important organizat de Centrul Cultural „Bucovina”.
Ca și în alți ani, participarea reprezentanților Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț a fost apreciată de juriu. La ediția curentă, Gabriela Elena Timofte, de la Clasa coordonată de Cristian Bistriceanu, a fost recompensată cu Premiul Special, pentru lucrarea „Child in Time”
FINALA CONCURSULUI NAŢIONAL DE ARTE PLASTICE „NICOLAE MILORD”, EDIŢIA A IX-A
Între 27 martie și 13 aprilie 2025, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, organizează cea de a noua ediţie a Concursului naţional de arte plastice „Nicolae Milord”, proiect cultural educativ demarat în 2017 pentru a promova creaţiile elevilor şcolilor de arte din ţară, precum şi pentru o mai bună cunoaştere a operei și a personalității pictorului pietrean Nicolae Milord.
Concursul, desfășurat pe două secţiuni – pictură şi grafică –, a beneficiat în procesul de jurizare de competența și echidistanța unor personalități ale domeniului artelor plastice din județul Neamț: Emil Nicolae (critic de artă), Ștefan Potop (pictor, președintele filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici din România), Lucian Tudorache (sculptor, vicepreședintele filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici din România).
La Sectiunea Pictură premiile sunt următoarele: Premiul I - Valentina TĂNASE (Şcoala Populară de Arte Tulcea), Premiul II - Alexandra DÎRNESCU (Şcoala de Arte şi Meserii „Ilie Micu” Sibiu), Premiul III - Mariana HABINA (Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca) și Mihaela Monica IOSUB (Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamț)
La Sectiunea Grafică au fost remarcați concurenții: Premiul I - Margit ORBAN (Şcoala Populară de Arte Târgu Mureș), Premiul II - Miruna Andreea CĂTĂLINA (Şcoala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu), Premiul III - Aleinad USHEN (Şcoala de Arte „Francisc Hubic” Oradea).
Laureata de anul acesta se alătură celorlalți șapte câștigători ai Marelui Premiu: Sara VOAIDEŞ (Şcoala Populară de Artă Târgu Mureş) – 2017, Dănuţ ACONSTANTINESEI (Şcoala de Arte Botoşani) – 2018, Robert VOITCHEVICI (Şcoala de Arte „Ion Irimescu” Suceava) – 2019, Marilena POPA (Școala de Arte și Meserii „Ilie Micu”, Sibiu) – 2020, Maria ANDRONOIU (Școala de Arte și Meserii „Vespasian Lungu” Brăila) – 2021, Maricel BLAGA (Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galați) – 2022, Cristina MIHAI (Școala Populară de Artă Piatra-Neamț), 2023.
În anul 2024, juriul a decis ca Marele Premiou să nu fie acordat. Atunci, Premiul I la Secțiunea pictură l-a primit Ioana Liga (Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Vespasian Lungu” Brăila), în timp ce Premiul I la secțiunea grafică i-a revenit Adrianei Bartha (Şcoala Populară de Arte Târgu Mureș).
Laureatei și premiaților li se cuvin felicitări și urări de succes. În același timp, instituția organizatoare ține să mulțumească Școlilor de artă din țară care au participat la ediția curentă și să felicite profesorii acestor cursanți pentru dăruirea lor și calitățile didactice dovedite, aspecte care reies în mod indirect, în urma vizionării expoziției.
Festivitatea de premiere va avea loc odată cu vernisarea expoziţiei rezultată în urma concursului, joi, 3 aprilie 2025, la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț, sala Cupola.
Premiul I
VALENTINA TĂNASE
(Şcoala Populară de Arte Tulcea)
Premiul II
ALEXANDRA DÎRNESCU
(Şcoala de Arte şi Meserii „Ilie Micu” Sibiu)
Premiul III
MARIANA HABINA
(Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca)
și
MIHAELA MONICA IOSUB
(Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamț)
Sectiunea Grafică:
Premiul I
MARGIT ORBAN
(Şcoala Populară de Arte Târgu Mureș)
Premiul II
MIRUNA ANDREEA CĂTĂLINA
(Şcoala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu)
Premiul III
ALEINAD USHEN
(Şcoala de Arte „Francisc Hubic” Oradea)
GALA ANIVERSARĂ „FLORILE CEAHLĂULUI” 35
La sfârșit de Mărțișor, Festivalul-concurs național de muzică populară pentru copii și tineri „Florile Ceahlăului” va atinge cea de a XXXV-a sa ediție. Una aniversară, care va fi celebrată cum se cuvine. Astfel, în organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, se va desfășura un concert extraordinar – Gala aniversară „Florile Ceahlăului” –, în care vor fi invitați să evolueze interpreți consacrați ai folclorului românesc, laureați ai festivalului-concurs, printre ei numărându-se și invitata de onoare, Matilda Pascal-Cojocărița. Concertul extraordinar va fi întregit de evoluția Ansamblului folcloric „Floricică de la munte”, care va prezenta momentul „Azi, în sat, e nuntă mare!”, program dedicat căsătoriei, unul dintre cele patru Praguri ale ciclului vieții (alături de naștere, botez și moarte).
Accesul în sala de spectacol se face pe baza biletului de intrare (30 lei/loc), care poate fi achiziționat de la Secretariatele Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț (telefon: 0233.214.026) și Casei de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț (telefon: 0233.215.278).
***
Scurt istoric al Festivalului „Florile Ceahlăului”
Cu mai bine de cincizeci de ani în urmă, în vara anului 1968, debuta prima ediţie a Festivalului-concurs „Florile Ceahlăului”. Istoria sa a fost una destul de sinuoasă, concursul cunoscând şi perioade de întrerupere. Ediția inaugurală a avut caracter județean, iar următoarele au devenit naționale.
La „Florile Ceahlăului” a cântat pentru prima dată regretata Angela Ciochină, pe când avea doar 16 ani, fiind răsplătită cu trofeul „Floarea de argint”.
Valoarea interpretativă, originalitate și repertoriu erau principalele criterii de la care juriul, alcătuit din cele mai mari personalități muzicale ale vremii – Sile Dinicu, Radu Șerban, George Grigoriu, D.D. Botez, George Sbârcea, Vasile Veselovschi, Temistocle Popa, Gherase Dendrino – nu s-a abătut deloc. De fapt, Radu Șerban, George Grigoriu și Sile Dinicu au fost nelipsiți de la primele trei ediții.
Iniţial, competiţia a fost destinată tinerilor interpreţi de muzică uşoară. În acest fel manifestarea şi-a consumat primele 12 ediţii, 1968 – 1980 (în anul 1978 nu s-a desfăşurat).
După un alt an de pauză (1981), festivalul se reia în 1982, acum competiţia fiind destinată tinerilor interpreţi de muzică populară. În noua formă sunt organizate opt ediţii, până în 1989.
Urmează o nouă întrerupere a manifestării, de data aceasta mai lungă. Festivalul-concurs „Florile Ceahlăului”, devenit proiect cultural-artistic al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, renaşte după douăzeci de ani, în anul 2009.
La reluarea sa, festivalul îşi propunea perpetuarea unei competiţii de tradiţie a cântecului popular românesc, valorificând muzica instrumentală şi vocală, autenticitatea cântecului şi a portului tradiţional. Astfel, manifestarea se adresează copiilor şi tinerilor cu vârste între 8 şi 25 de ani şi cuprinde două secţiuni: canto tradiţional românesc şi instrumente populare tradiţionale (vioară, acordeon, ţambal, clarinet, trompetă, fluier, cobză, nai).
De reţinut că în perioada de dinainte de 1989, în competiţie au participat interpreţi valoroşi, laureaţii fiind tinere talente care au devenit ulterior nume consacrate ale folclorului naţional, precum Matilda Pascal-Cojocăriţa, Liviu Vasilică, Elena Peşte, Nelu Gabor, Nelu Şopterean sau regretatul Ioan Hongu.
După anul 2009, festivalul a devenit un important punct de reper în carierele unor tineri solişti din ţară, care au cucerit trofeele sau premiile competiţiei.
În anul 2020, primul an pandemic din ţara noastră, faza finală şi Gala laureaţilor nu au mai putut avea loc, astfel că juriul a decis, pentru a nu nedreptăţi vreun concurent, să nu mai fie decernat Trofeul „Florile Ceahlăului”, concurenţii calificaţi pentru această ultimă etapă primind Diploma de finalist al ediţiei a XXXII-a. În următorii doi ani – 2021 și 2022 – concursul nu s-a mai desfășurat.
Lista laureaţilor ultimelor ediţiilor de după 2009:
2009 – Ana DRAGU (Târgu Neamţ – Neamţ);
2010 – Sorina ASOFRONIEI (Pechea – Galaţi);
2011 – Gabriel Marinel DUMITRU (Piteşti – Argeş);
2012 – Georgiana PĂDURARU (Buhuşi – Bacău);
2013 – Ioana Maria UNGURAŞ (Jibou – Sălaj);
2014 – Larisa Vasilica UŢĂ (Baia Mare – Maramureş);
2015 – Alex Daniel Bulai (Piatra-Neamţ – Neamţ);
2016 – Ioana ŞTEFAN (Suceava – Suceava);
2017 – Ionuţ COCOŞ (Slobozia – Ialomiţa);
2018 – Florin MIHALACHE (Bucureşti);
2019 – Alexandra Diana DAN (Putna – Suceava);
2023 – Gabriel TRETEAG (Suceava);
2024 – Alexandra Georgiana PIȚU (Valea Dragului, Giurgiu).
CONCURSUL NAŢIONAL DE ARTE PLASTICE „NICOLAE MILORD”, EDIŢIA A IX-A
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, organizează, între 27 martie și 13 aprilie 2025, cea de a noua ediţie a Concursului naţional de arte plastice „Nicolae Milord”.
Competiția, care se desfășoară pe două secţiuni (pictură şi grafică), are drept țeluri principale promovarea şi afirmarea creaţiilor elevilor şcolilor de arte din ţară, precum şi o mai bună cunoaştere a creaţiei pictorului pietrean Nicolae Milord, prin omagierea operei şi personalităţii artistice a acestuia.
Pentru ediția curentă, juriul va fi compus din Emanuel Nadler (critic de artă), Ștefan Potop (președintele filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici din România), Lucian Tudorache (vicepreședintele filialei Neamț a U. A. P., sculptor).
Festivitatea de premiere, organizată în parteneriat cu Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț, va avea loc odată cu vernisarea expoziţiei rezultată în urma concursului, joi, 3 aprilie 2025, ora 17:00, la Sala Cupola.
Reamintim laureaţii precedentelor ediţii: Sara VOAIDEŞ (Şcoala Populară de Artă Târgu Mureş) – 2017, Dănuţ ACONSTANTINESEI (Şcoala de Arte Botoşani) – 2018, Robert VOITCHEVICI (Şcoala de Arte „Ion Irimescu” Suceava) – 2019, Marilena POPA (Școala de Arte și Meserii „Ilie Micu”, Sibiu) – 2020, Maria ANDRONOIU (Școala de Arte și Meserii „Vespasian Lungu” Brăila) – 2021, Maricel BLAGA (Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galați) – 2022, Cristina MIHAI (Școala Populară de Artă Piatra-Neamț), 2023.
În anul 2024, juriul a decis ca Marele Premiou să nu fie acordat. Atunci, Premiul I la Secțiunea pictură l-a primit Ioana Liga (Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Vespasian Lungu” Brăila), în timp ce Premiul I la secțiunea grafică i-a revenit Adrianei Bartha (Şcoala Populară de Arte Târgu Mureș).
LA MULŢI ANI PICTORULUI PETRU DIACONU!
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț îl sărbătorește astăzi (24.03.2025)pe Petru Diaconu, artist plastic de valoare al ținutului Neamț.
Petru Diaconu s-a născut la 24 martie 1949, în Dobreni (Neamţ). Studii libere de pictură. A frecventat ocazional unele ateliere ieşene.
Începând din 1978, deschide expoziţii estivale în diferite locaţii din Mamaia. Lucrează în tehnici cu dominantă decorativă şi pictură murală.
În 1986, deschide la Iaşi o expoziţie cu caracter retrospectiv.
În anul 1989, se ocupă de Adversiting şi colaborează la revista „Flacăra” din Bucureşti.
Șase ani mai târziu, în 2005, deschide la Galeriile Top Art din Piatra Neamţ expoziţia Exerciţii de culoare I şi în anul 2005 Exerciţii de culoare II.
Organizează şi deschide expoziţii personale. Dintre cele multe, reținem acum doar expozițiile de la Beijing (2005), Galeria „Vert”, Piatra-Neamţ (2005), Galeria „Top Art”, Piatra-Neamţ (2006), Raiffeisen Bank, Piatra-Neamţ (2006), la Festivalul de Teatru Piatra-Neamţ (2007), sala Cupola a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamţ (2008), Galeria „Lascăr Vorel”, împreună cu Gabriel Gheorghiu (2008), Expoziţie Aniversară, Galeria „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ (2009).
„Decomplexat cu afişată superbie faţă de rigorile unei şcolarităţi artistice sistematice, Petru Diaconu a încercat de toate şi în multe dintre ele chiar a reuşit. Studiile libere, aleatorii de pictură, nu l-au împiedicat să desluşească tehnologiile digitalizate ale editării de cărţi, albume, materiale publicitare şi să zburde liber de complexe prin grădinile iluzorii ale gloriei locale. Are în mod evident un gust rafinat al decorativului şi atrage uneori atenţia mai mult decât unii clasici în viaţă.
Lucrările lui, nenumărate, risipite generos prin colecţii, arată un evident simţ cromatic şi arta creării unor contexte plastice, unde ornamentica poate juca un rol major. Ciclul Bufniţelor, de pildă, este eclatant fără ostentaţie şi, cine are răbdare, poate observa că autorul chiar vrea să ne comunice ceva în plan simbolic. Starea de veghe şi inteligenţa, înţelepciunea contrazic un folclor potrivnic şi, de aceea, imaginile consacrate acestor păsări de noapte devin inevitabil simpatice. Tot astfel, reacţionăm şi în faţa compoziţiilor cu subtext ecologic, unde imaginile au impact emoţional asupra celor care văd în natura terestră singurul rai posibil. Constelaţiile se rotesc, se nasc şi mor iar imaginea titrată „La steaua” este o încercare de filosofare riscantă pe cont propriu.” (Valentin Ciucă, „Un secol de arte frumoase în Moldova”, Editura ART XXI, Iaşi, 2009)
Pentru întreaga sa activitate artistică, pentru bucuria pe care o transmite cu fiecare nouă expoziție, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț îi mulțumește și îi transmite lui PETRU DIACONU urarea de LA MULȚI ANI, CU SĂNĂTATE!
Calendar popular: BUNA VESTIRE. ZIUA CUCULUI.
Buna Vestire sau Blagoveştenia este ziua când Biserica creştină prăznuieşte vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naşte Fiul fără înaintaşi, Iisus Hristos. Sărbătoarea, situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta, este numită în Calendarul popular şi Ziua Cucului. La Blagoveştenie se efectuau acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă, a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi a ţesăturilor la aerisit.
Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu ţuică şi ameninţarea pomilor fructiferi cu securea că vor fi tăiaţi dacă nu rodesc; prin Banat şi Transilvania se altoiau pomii în livezi.
Ziua fertilităţii divine, Blagoveştenia era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor: nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui; vacile nu se duceau la taur; nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina).
Pretutindeni ziua era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi, pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua netopită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară.
Valentin ANDREI
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
Sărbători populare românești BUNA VESTIRI ȘI PRIMUL CÂNTAT AL CUCULUI ÎN CREDINȚA POPULARĂ
Potrivit creştinilor, pe 25 martie Arhanghelul Gavril i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Hristos. în calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numeşte şi Blagoviştenia.
O altă denumire din popor era Ziua Cucului. Cucul, perceput ca încarnare a strămoşului mitic, pasăre cu un pronunţat substrat erotic, anunţa sosirea efectivă a primăverii. Primul său cântec se întâmpla, de obicei, la Buna Vestire, fiind aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Dacă nu erau îndeplinite aceste condiţii rituale, oamenii respectivi nu beneficiau de toate acele lucruri în anul care urma. Dacă primul cântec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, în partea stângă sau în spatele omului, erau semne de rău augur, după cum indică şi versurile: „Cucu-n spate mi-a cântat / Şi moartea m-a săgetat!”; mai mult, dacă cineva auzea cucul toată primăvara se credea că va muri în scurt timp! Pe aceleaşi coordonate se situează şi întrebarea: „CucuLe, puiucule! / Câţi ani îmi vei dărui / Până ce eu voi muri?”, după care se număra cântecul cucului (de câte ori îşi striga numele). Pe de altă parte, flăcăii şi fetele îl întrebau pe cuc lucruri care îi interesau mai mult, precum: „Cucule, voinicule! / Câţi ani îmi vei da / Pân’ m-oi însura (mărita)?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece aceasta echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.
Fetele mari nu se sfiiau să-l ucidă, capul cucului fiind considerat unul dintre cele mai sigure talismane; pus de fete în sân atunci când mergeau la joc, se credea că face ca respectivele fete „să fie dorite şi aşteptate cum e cucul!”. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în aceeaşi speranţă că ochii flăcăilor nu le vor ocoli. Mai mult, prin Bucovina, cei îndrăgostiţi credeau că vor putea fi trataţi de boala… iubirii ungându-se în dreptul inimii cu untură de cuc! Comportamentul cucului a făcut din el un simbol al nestatorniciei şi, mai ales, al adulterului, al dragostei tăinuite, numită în popor şi „boala cucului”, aici avându-şi originea şi cunoscuta expresie „Măi băiete cucuiete ce ţi-e capul tot la fete!”.
La Buna Vestire se fac multe praznice şi se dă de pomană. După cum se ştie, acum este şi dezlegare la peşte, peştele fiind celălalt „personaj” central al acestei sărbători. În plan simbolic, peştele se apropie de cuc, având un pronunţat substrat sexual. Există în popor un basm în care o tânără fată rămâne gravidă după ce a mâncat peşte. Consumul ritual de peşte este justificat prin credinţa că cei ce vor face aşa vor fi sănătoşi ca peştele tot anul. Totuşi, existau oameni care nu aveau voie să consume peşte; astfel, femeile gravide care mâncau peşte năşteau copii băloşi şi mucoşi, iar copiii care încă nu apucaseră să vorbească ar fi rămas muţi ca peştii dacă mâncau peşte în general, nu numai la Buna Vestire.
Vremea din fiecare sfert de zi al acestei sărbători se crede că prevesteşte un anotimp întreg. De asemenea, se spune că vremea de acum se va repeta la Paşti.
Aceasta este sărbătoarea Blagovişteniei, una în care cucul şi peştele au roluri principale. Însă, în spatele lor, trebuie să vedem tot spiritele strămoşilor, spirite care veghează mereu la buna rânduială a lumii cu dor, adică a lumii celor vii.