"Capra din Farcaşa"
De la coordonatorul activităţii formaţiei fărcăşene, Cristinel Gheorghiu, am aflat următoarele: “comuna Farcaşa a fost şi este renumită pentru frumoasele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul.
Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au renăscut mai abitir ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi altor accesorii, amintim doar câţiva: Bezim Ionel, Ştefănescu Vasile, Gheorghiu Cristian, Lupu Ion.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa» este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.”
„Banda lui Bujor” (Grinţieş)
Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaş al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere.
De la instructorul formaţiei, Daniel Dieaconu, am aflat amănunte interesante. „«Banda lui Bujor» este o tradiţie veche în această regiune. La Grinţieş s-a păstrat această piesă de teatru folcloric într-o formă originală, cu vechile cântece şi doine, având costumele specifice haiducilor de munte. Se mai păstrează fotografii cu această „bandă” încă din 1923.
Formula actualului grup «Banda lui Bujor» a fost mereu întinerită. Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, are şaizeci şi unu de ani şi ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. Am avut în componenţă, în 2010, un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, cel care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul Jidanul.
În prezent, rolurile sunt astfel distribuite: Constantin Ceapă (Codrean), Luţu Gabor (Bujor), Paul Diacu (Grec), Gelu Gherasim (Căpitan), Gavril Tanasă (Haiduc), Florin Secuiu (Haiduc), Andrei Chelaru (Vânător), Valentin Pralea (haiduc), Vasile Maftei (Roşior), Dumitru Busuioc (Jidan), Andrei Maftei (Rifca), Ion Rusu (Haiduc)
Pe lângă formaţia de gospodari, în comună există şi o formaţie de elevi, participantă la festivalurile organizate de Centrul „Carmen Saeculare” încă din 2001, atunci când a primit premiul I la secţiunea Teatru Folcloric.”
Jocul căiuţilor (Mărgineni)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou.
Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).
„Alaiul de obiceiuri şi datini de Crăciun – Ursul, caii şi capra” (comuna Ştefan cel Mare)
Formaţia de urs, caii şi capra a fost înfiinţată acum aproximativ o sută cincizeci de ani de ani. De la bibliotecara primăriei Ştefan cel Mare, Mihaela Rusu, am obţinut amănunte interesante. „În mare parte formaţia a rămas neschimbată până în zilele noastre. În fiecare an se organizează aceste obiceiuri, la nivelul comunei fiind două formaţii de a căror pregătire se ocupă câte un instructor: Eugen Gliga, respectiv Cătălin Olaru.
Fiecare formaţie este formată din două capre, doi cai, un urs, un ursar, un vătaf (şef de formaţie). Punctul de atracţie al grupurilor îl reprezintă capul de urs, unicat în Moldova, realizat din pălării de pâslă peste care sunt cusute manual mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi; în picioare au opinci cu zurgălăi. Caii, doi la număr, au în jurul brâului o covată tăiată, îmbrăcată în costum popular, opinci în picioare, iar pe cap căciulă de miel cu oglinzi pe o parte. În fiecare an pe, 27 decembrie, seara, se organizează în comună ”Balul gospodarilor”, prilej cu care cele două formaţii devin rivale pentru câteva ore, fiecare urs dansând până la epuizare, iar cel care rezistă cel mai mult este declarat învingător. Apoi, toţi gospodarii sunt invitaţi la joc.”
De-a lungul timpului, păstrătorii de datini de la Ştefan cel Mare au fost invitaţi la multe festivaluri de gen, de multe ori întorcându-se cu premii., dar de fiecare dată reuşind să ducă gazdelor mesajul sărbătorilor de iarnă din zona comunei.
Ansamblul folcloric „Şezătoarea” (Vânători - Neamţ)
Înfiinţat în urmă cu douăzeci de ani de ani, ansamblul are un repertoriu de cântece şi jocuri populare autentice, transmise din generaţie în generaţie şi culese chiar de elevii din componenţă.
Şezătoarea – vechi obicei din Zona Neamţ – a fost cadrul în care ansamblul şi-a desfăşurat programul pe scenele judeţului, ale ţării şi chiar şi în străinătate.
A participat la toate concursurile judeţene, zonale şi naţionale ale elevilor, la Festivalul Internaţional „Moştenite din bătrâni” (Vorona) – unde a obţinut Locurile I şi al II-lea la ediţii diferite, la Olimpiadele de muzică pe zona Moldovei (Premiul I la toate ediţiile la care a participat), la Zilele oraşelor din diferite judeţe: Constanţa, Suceava, Bacău, la Zilele Franţei (Saint Just Salabert), la Festivalul Comunităţilor din Germania, la Festivalul minorităţilor „Festop” (Constanţa).
Ansamblul folcloric “Dor Vânătorean”
A fost înfiinţat cu sprijinul Primăriei Vânători în anul 2009. Ansamblul este coordonat de profesorul Vasile Urzică. A participat la sărbători şi zile ale comunelor Pipirig, Vânători - Neamţ, Stăniţa, Albac (Alba), Cumpăna (Constanţa). De semenea, a reprezentat zona etnofolclorică în festivale ale obiceiului de iarnă din multe judeţe ale ţării, iar peste hotare a obţinut Trofeul Festivalulului Internaţional “Iskenderun” din Turcia.
Ansamblul „Datina străbună”
Grup artistic care activează în comuna Piatra Şoimului.
Fiind un ansamblu relativ nou în peisajul artistic, aportul din anii anteriori în plan cultural a fost mai timid. Dar, începând cu anul 2011, „Datina Străbună” s-a implicat activ în viaţa artistică a judeţului. A susţinut multe concerte din localităţile Neamţului, precum şi în ţară, a participat la câteva festivaluri de tradiţii şi obiceiuri şi a fost invitat la o serie de emisiuni televizate.
Ansamblul coral de tradiţii religioase şi obiceiuri folclorice este coordonat de părintele Lucian Mocănaşu, cel care, ca un veritabil conducător spiritual, îndrumă sătenii spre păstrarea identităţii culturale a zonei. Din ansamblu fac parte în jur de şaptezeci de persoane. Femei şi bărbaţi, copii, tineri şi persoane în vârstă, oameni care au răspuns mereu cu dragoste la chemarea credinţei şi tradiţiei. Formaţia este acompaniată de acordeon şi fluiere, iar tinerii membri se pregătesc la alte instrumente – vioară, flaut. Repertoriul formaţiei este format din cântece care aparţin folclorului tradiţional. Ansamblul urmăreşte reînvierea tradiţiilor legate de marile sărbători.
Unul dintre membrii formaţiei priveşte spre viitor. „Dorim să aducem acest ansamblu, „DATINA STRĂBUNĂ”, la cel mai înalt nivel al realizărilor artistice şi culturale. De aceea contăm pe mai departe pe ajutorul lui Dumnezeu, pe care L-am simţit întotdeauna aproape, dar şi, de ce nu, şi pe sprijinul unor persoane care mai încă conştiinţa de român şi de creştin.”
Ansamblul Folcloric „MIORIŢA”, Piatra Şoimului
În anul 1972, la iniţiativa şi sub conducerea domnului Marian Gheorghe, fiu al comunei, formaţia de fluieraşi, constituită din nouăsprezece membri, o contribuţie deosebită având-o fraţii Simion şi Gheorghe Drăguşanu. Formaţia a avut o participare merituoasă, obţinând numeroase premii şi distincţii. Prestaţiile artistice ale oamenilor din comună au făcut faimă grupului, atât în judeţ, cât şi în ţară.
După anul 1989, formaţia iniţială a fost lărgită, devenind ansamblu folcloric, sub conducerea profesorului Gheorghe Ţăbârnac. Acesta s-a preocupat pentru instruirea membrilor ansamblului organizând secţiunile acestuia ca formaţie de fluieraşi, dansuri populare şi solişti vocali şi instrumentişti.
Ansamblul a participat la festivaluri folclorice şi evenimente culturale: Festivalul de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ, Sibiu, Ziua Războienilor, Pădurea de Argint.
În prezent, Ansamblul Mioriţa numără patruzeci de membri, între care doi fluieraşi, un toboşar şi un acordeonist şi este coordonat de Ioan Oţel, viceprimarul comunei, omul care, pe lângă treburile gospodăreşti ale comunităţii, are grijă şi de perpetuarea moştenirii strămoşeşti.
„Urşii giroveni”
Formaţia „URŞII GIROVENI” a fost înfiinţată, ca ansamblu de teatru folcloric, în octombrie 2001, de către directorul de atunci al Căminului Cultural Girov, Constantin - Bucur Olariu.
Acesta, în calitatea sa de instructor al formaţiei, ne-a declarat: „având în vedere răspândirea şi tradiţia sa în localitate, s-a considerat dansul ursului reprezentativ pentru comuna Girov. Membrii formaţiei au fost selectaţi, pentru început, în special din rândul elevilor şcolii din comună Girov, un rol important în selecţie avându-l doamna profesor Marineta Olariu. Urşii Giroveni valorifică în fapt o veche tradiţie locală, mergând în timp până la un ritual cu semnificaţie magică, de sorginte geto-dacică, după opinia cercetătorilor etnografi, cei care studiază acest tip de obiceiuri. Formaţia are în componenţă un număr variabil (de la doisprezece la douăzeci şi patru) de „urşi”, o „baba vrăjitoare” şi un ursar.”
Încă din primul an de la înfiinţare, „Urşii Giroveni” au avut un succes deosebit, astfel încât în anul 2002 formaţia a participat la renumitul Festival Naţional de Datini şi Obiceiuri de la Braşov, reprezentaţia de acolo fiind foarte apreciată. Participarea braşoveană n-a fost singulară. Constantin - Bucur Olariu completează: „în perioada 2001-2011, urşii din Girov au participat la alte festivaluri judeţene sau naţionale, precum Sibiu, Făgăraş, Bucureşti, Bacău, Iaşi, Roman, Roznov, Hanu Ancuţei, Piatra-Neamţ, obţinând numeroase premii.”
FESTIVALUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ „STEAUA SUS RĂSARE”
Ediţia a patruzeci şi patra a avut loc la Piatra-Neamţ pe 22 decembrie 2012. În acea zi, la vremea prânzului, formaţii sosite din toate colţurile judeţului au evoluat într-o paradă a costumelor, paradă întinsă pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului. Apoi, de la ora 14,oo, pe platoul de la Curtea Domnească, fiecare dintre grupurile participante la festival au prezentat publicului un program artistic care a cuprins cele mai reprezentative datini şi obiceiuri ale zonei de provenienţă.
URŞII GIROVENI
Formaţia „URŞII GIROVENI” a fost înfiinţată, ca ansamblu de teatru folcloric, în octombrie 2001, de către directorul de atunci al Căminului Cultural Girov, Constantin - Bucur Olariu.
Acesta, în calitatea sa de instructor al formaţiei, ne-a declarat: „având în vedere răspândirea şi tradiţia sa în localitate, s-a considerat dansul ursului reprezentativ pentru comuna Girov. Membrii formaţiei au fost selectaţi, pentru început, în special din rândul elevilor şcolii din comună Girov, un rol important în selecţie avându-l doamna profesor Marineta Olariu. Urşii Giroveni valorifică în fapt o veche tradiţie locală, mergând în timp până la un ritual cu semnificaţie magică, de sorginte geto-dacică, după opinia cercetătorilor etnografi, cei care studiază acest tip de obiceiuri. Formaţia are în componenţă un număr variabil (de la doisprezece la douăzeci şi patru) de „urşi”, o „baba vrăjitoare” şi un ursar.”
Încă din primul an de la înfiinţare, „Urşii Giroveni” au avut un succes deosebit, astfel încât în anul 2002 formaţia a participat la renumitul Festival Naţional de Datini şi Obiceiuri de la Braşov, reprezentaţia de acolo fiind foarte apreciată. Participarea braşoveană n-a fost singulară. Constantin - Bucur Olariu completează: „în perioada 2001-2011, urşii din Girov au participat la alte festivaluri judeţene sau naţionale, precum Sibiu, Făgăraş, Bucureşti, Bacău, Iaşi, Roman, Roznov, Hanu Ancuţei, Piatra-Neamţ, obţinând numeroase premii.”
Ansamblul Folcloric „MIORIŢA”, Piatra Şoimului
În anul 1972, la iniţiativa şi sub conducerea domnului Marian Gheorghe, fiu al comunei, formaţia de fluieraşi, constituită din nouăsprezece membri, o contribuţie deosebită având-o fraţii Simion şi Gheorghe Drăguşanu. Formaţia a avut o participare merituoasă, obţinând numeroase premii şi distincţii. Prestaţiile artistice ale oamenilor din comună au făcut faimă grupului, atât în judeţ, cât şi în ţară.
După anul 1989, formaţia iniţială a fost lărgită, devenind ansamblu folcloric, sub conducerea profesorului Gheorghe Ţăbârnac. Acesta s-a preocupat pentru instruirea membrilor ansamblului organizând secţiunile acestuia ca formaţie de fluieraşi, dansuri populare şi solişti vocali şi instrumentişti.
Ansamblul a participat la festivaluri folclorice şi evenimente culturale: Festivalul de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ, Sibiu, Ziua Războienilor, Pădurea de Argint.
În prezent, Ansamblul Mioriţa numără patruzeci de membri, între care doi fluieraşi, un toboşar şi un acordeonist şi este coordonat de Ioan Oţel, viceprimarul comunei, omul care, pe lângă treburile gospodăreşti ale comunităţii, are grijă şi de perpetuarea moştenirii strămoşeşti.
Ansamblul „Datina străbună”
Grup artistic care activează în comuna Piatra Şoimului.
Fiind un ansamblu relativ nou în peisajul artistic, aportul din anii anteriori în plan cultural a fost mai timid. Dar, începând cu anul 2011, „Datina Străbună” s-a implicat activ în viaţa artistică a judeţului. A susţinut multe concerte din localităţile Neamţului, precum şi în ţară, a participat la câteva festivaluri de tradiţii şi obiceiuri şi a fost invitat la o serie de emisiuni televizate.
Ansamblul coral de tradiţii religioase şi obiceiuri folclorice este coordonat de părintele Lucian Mocănaşu, cel care, ca un veritabil conducător spiritual, îndrumă sătenii spre păstrarea identităţii culturale a zonei. Din ansamblu fac parte în jur de şaptezeci de persoane. Femei şi bărbaţi, copii, tineri şi persoane în vârstă, oameni care au răspuns mereu cu dragoste la chemarea credinţei şi tradiţiei. Formaţia este acompaniată de acordeon şi fluiere, iar tinerii membri se pregătesc la alte instrumente – vioară, flaut. Repertoriul formaţiei este format din cântece care aparţin folclorului tradiţional. Ansamblul urmăreşte reînvierea tradiţiilor legate de marile sărbători.
Unul dintre membrii formaţiei priveşte spre viitor. „Dorim să aducem acest ansamblu, „DATINA STRĂBUNĂ”, la cel mai înalt nivel al realizărilor artistice şi culturale. De aceea contăm pe mai departe pe ajutorul lui Dumnezeu, pe care L-am simţit întotdeauna aproape, dar şi, de ce nu, şi pe sprijinul unor persoane care mai încă conştiinţa de român şi de creştin.”
Ansamblul folcloric “Dor Vânătorean"
A fost înfiinţat cu sprijinul Primăriei Vânători în anul 2009. Ansamblul este coordonat de profesorul Vasile Urzică. A participat la sărbători şi zile ale comunelor Pipirig, Vânători - Neamţ, Stăniţa, Albac (Alba), Cumpăna (Constanţa). De semenea, a reprezentat zona etnofolclorică în festivale ale obiceiului de iarnă din multe judeţe ale ţării, iar peste hotare a obţinut Trofeul Festivalulului Internaţional “Iskenderun” din Turcia.
Ansamblul folcloric „Şezătoarea”
Înfiinţat în urmă cu douăzeci de ani de ani, ansamblul are un repertoriu de cântece şi jocuri populare autentice, transmise din generaţie în generaţie şi culese chiar de elevii din componenţă.
Şezătoarea – vechi obicei din Zona Neamţ – a fost cadrul în care ansamblul şi-a desfăşurat programul pe scenele judeţului, ale ţării şi chiar şi în străinătate.
A participat la toate concursurile judeţene, zonale şi naţionale ale elevilor, la Festivalul Internaţional „Moştenite din bătrâni” (Vorona) – unde a obţinut Locurile I şi al II-lea la ediţii diferite, la Olimpiadele de muzică pe zona Moldovei (Premiul I la toate ediţiile la care a participat), la Zilele oraşelor din diferite judeţe: Constanţa, Suceava, Bacău, la Zilele Franţei (Saint Just Salabert), la Festivalul Comunităţilor din Germania, la Festivalul minorităţilor „Festop” (Constanţa).
„Alaiul de obiceiuri şi datini de Crăciun – Ursul, caii şi capra”
Formaţia de urs, caii şi capra a fost înfiinţată acum aproximativ o sută cincizeci de ani de ani. De la bibliotecara primăriei Ştefan cel Mare, Mihaela Rusu, am obţinut amănunte interesante. „În mare parte formaţia a rămas neschimbată până în zilele noastre. În fiecare an se organizează aceste obiceiuri, la nivelul comunei fiind două formaţii de a căror pregătire se ocupă câte un instructor: Eugen Gliga, respectiv Cătălin Olaru.
Fiecare formaţie este formată din două capre, doi cai, un urs, un ursar, un vătaf (şef de formaţie). Punctul de atracţie al grupurilor îl reprezintă capul de urs, unicat în Moldova, realizat din pălării de pâslă peste care sunt cusute manual mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi; în picioare au opinci cu zurgălăi. Caii, doi la număr, au în jurul brâului o covată tăiată, îmbrăcată în costum popular, opinci în picioare, iar pe cap căciulă de miel cu oglinzi pe o parte. În fiecare an pe, 27 decembrie, seara, se organizează în comună ”Balul gospodarilor”, prilej cu care cele două formaţii devin rivale pentru câteva ore, fiecare urs dansând până la epuizare, iar cel care rezistă cel mai mult este declarat învingător. Apoi, toţi gospodarii sunt invitaţi la joc.”
De-a lungul timpului, păstrătorii de datini de la Ştefan cel Mare au fost invitaţi la multe festivaluri de gen, de multe ori întorcându-se cu premii., dar de fiecare dată reuşind să ducă gazdelor mesajul sărbătorilor de iarnă din zona comunei.
Jocul căiuţilor (Mărgineni)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou.
Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).
„Banda lui Bujor” (Grinţieş)
Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaş al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere.
De la instructorul formaţiei, Daniel Dieaconu, am aflat amănunte interesante. „«Banda lui Bujor» este o tradiţie veche în această regiune. La Grinţieş s-a păstrat această piesă de teatru folcloric într-o formă originală, cu vechile cântece şi doine, având costumele specifice haiducilor de munte. Se mai păstrează fotografii cu această „bandă” încă din 1923.
Formula actualului grup «Banda lui Bujor» a fost mereu întinerită. Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, are şaizeci şi unu de ani şi ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. Am avut în componenţă, în 2010, un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, cel care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul Jidanul.
În prezent, rolurile sunt astfel distribuite: Constantin Ceapă (Codrean), Luţu Gabor (Bujor), Paul Diacu (Grec), Gelu Gherasim (Căpitan), Gavril Tanasă (Haiduc), Florin Secuiu (Haiduc), Andrei Chelaru (Vânător), Valentin Pralea (haiduc), Vasile Maftei (Roşior), Dumitru Busuioc (Jidan), Andrei Maftei (Rifca), Ion Rusu (Haiduc)
Pe lângă formaţia de gospodari, în comună există şi o formaţie de elevi, participantă la festivalurile organizate de Centrul „Carmen Saeculare” încă din 2001, atunci când a primit premiul I la secţiunea Teatru Folcloric.”
,,Capra din Farcaşa”
De la coordonatorul activităţii formaţiei fărcăşene, Cristinel Gheorghiu, am aflat următoarele: “comuna Farcaşa a fost şi este renumită pentru frumoasele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul.
Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au renăscut mai abitir ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi altor accesorii, amintim doar câţiva: Bezim Ionel, Ştefănescu Vasile, Gheorghiu Cristian, Lupu Ion.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa» este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.”
Ansamblul „Floricică de la munte”, reprezentant de seamă al zonei etnofolclorice nemţene
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, organizatoarea Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Steaua Sus Răsare”, a fost reprezentată în festival de Ansamblul „Floricică de la munte”.
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a instituţiei, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul literar şi coregrafic al zonei.
Astfel, creaţii cum sunt „Balada lui Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea - Haiducul, dramele „Bujorul” ori „Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ.