Marți, 27 decembrie 2022, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a LII-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare.
Aşa cum se întâmplă de mulţi ani, străzile din centrul municipiului Piatra-Neamţ vor fi luate cu asalt de colindători, urători, mascaţi, urşi, capre, cerbi, aparţinând alaiurilor din toate colţurile judeţului şi din judeţele megieşe: Vaslui, Iași şi Bacău. Invitat de onoare va fi grupul invitat din Republica Moldova, „Crenguță de iederă” din Chișinău.
Aşadar, marți, începând cu ora 16:00, pe traseul devenit tradiţional (Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” – Teatrul Tineretului) va avea loc parada formaţiilor participante: Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, „Urşii” de la Asău (Bacău), Ansamblul folcloric „Florile și codrii Stănișoarei” (Borca, Neamț), Alaiul de datini şi obiceiuri de la Răuceşti (Neamţ), Alaiul de datini şi obiceiuri de la Urecheni (Neamţ), „Alaiul Plugușorului – Sumănarii” și „Banda lui Jianu” (ambele din Trifeşti, Neamţ), „Urșii giroveni” și Alaiul de datini de la Girov (Neamț), „Cerbul de la Zebreni” (Cotnari, Iași), Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Timişeşti (Neamţ), Alaiul căiuţilor din Mărgineni (Neamţ), Alaiul de datini și obiceiuri de la Farcașa (Neamţ), Ansamblul „Crenguță de iederă” din Chișinău (Republica Moldova), Alaiul de datini din Muntenii de Jos (Vaslui) și Alaiul de datini și obiceiuri de la Pâncești (Neamț)
Parada formaţiilor va fi urmată de un spectacol maraton (ora 17:00), la scena mobilă din fața Palatului Telefoanelor urmând să poposească fiecare alai, care să prezinte momentele reprezentative zonei din care provine.
***
ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE”
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, organizatorul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Steaua Sus Răsare”, va fi reprezentată în festival de Ansamblul „Floricică de la munte”.
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a instituţiei, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul literar şi coregrafic al zonei.
Astfel, creaţii cum sunt „Balada lui Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea – Haiducul, dramele „Bujorul” ori „Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ.
„URŞII DE LA ASĂU” (BACĂU)
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.
ANSAMBLUL „FLORILE ȘI CODRII STĂNIȘOAREI” (BORCA, NEAMȚ)
Ansamblul folcloric „Florile și codrii Stănișoarei”, din Borca, este coordonat artistic de Dumitrela Petrescu și Marcela Bondar. Grupul a obținut Trofeul secțiunii formațiilor de dansuri populare și Premiul I (secțiunea grup folcloric) la Concursul „Vacanțe artistice”, Premiul I la concorsul „Multitalent Show”, Premioul II la competiția „Ritmuri de toamnă”, Locul II la competiția de la Durău, „Tânăr și liber”.
De asemenea, a mai participat la „Festivalul Haiducilor” de la Grințieș, la Sărbătoarea teritoriului GAL, de la Ceahlău, la Târgul „Tradiții și gastronomie” Farcașa.
Grupul a fost invitat de diverse televiziuni să participle la înregistrări alături de interpreți consacrați ai folclorului românesc.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA RĂUCEŞTI (NEAMŢ)
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime care se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.
Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi: Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi, care strigă la capră. Originalitatea momentului este dată de folosirea cârjelor contorsionate.
Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE LA URECHENI (NEAMŢ)
Este o formaţie cu o tradiţie de peste un secol. Arnăuţii sunt mercenari albanezi aflaţi în slujba domnitorilor din cele două ţări române – Moldova şi Ţara Românească –, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote.
Arnăuţii prezenţi în grupul de la Urecheni sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra se poartă o flanelă roşie. Pe cap, membrii grupului poartă căciulă, şi ea înpodobită cu mărgele, dar şi cu bucăţele de oglindă. Arnăuţii care vor juca dansul specific poartă fuste cu zdrenţe, ce cele mai multe ori de culoare roşie sau albastră. Sunt îmbrăcaţi cu iţari albi. În picioare au opinci cu zurgălăi. În mână poartă câte un buzdugan şi acesta împodobit.
Arnăuţii sunt recunoscuţi pentru vitejia lor şi pentru loialitate. Arnăuţii albanezi angajaţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin faptul că îşi dădeau viaţa pentru a apăra persoanele care-i angajau şi bunurile încredinţate lor.
„ALAIUL PLUGUȘORULUI – SUMĂNARII” DIN TRIFEŞTI (NEAMŢ)
Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
„BANDA LUI JIANU” (SAT MIRON COSTIN, COMUNA TRIFEŞTI, NEAMŢ)
Apropierea sărbătorilor de iarnă găsește în fierbere totală suflarea satului. Iminenta despărțire de Anuol Vechi și nerăbdareacu care este așteptat să sosească Anul Nou, mobilizează tinerii din sat, sub îndrumarea lui Meșeșmit Lehonschi, la formarea Bandei lui Jianu.Versurile sunt specifice satului Miron Costin, fiind culese de la foști membri ai grupului, transmise din generație în generație.
Înveșmântați în costume specifice rolurilor (provenite din Colecția Etnografică „Lada cu zester” a preotului diac Iustin Lehonschi), membrii bandei pornesc prin sat, din poartă în poartă, pe la casele sătenilor.
„Banda lui Jianu” a participat la festivalurile de datin și obiceiuri de iarnă de la Piatra-Neamț, Roman și Trifești, în 2017.
„URȘII GIROVENI” (GIROV, NEAMȚ)
Formaţia
„URŞII GIROVENI” a fost înfiinţată, ca ansamblu de teatru folcloric, în
octombrie 2001, de către directorul de atunci al Căminului Cultural Girov,
Constantin – Bucur Olariu.
Acesta, în calitatea sa de instructor al formaţiei, ne-a declarat: „având în
vedere răspândirea şi tradiţia sa în localitate, s-a considerat dansul ursului
reprezentativ pentru comuna Girov. Membrii formaţiei au fost selectaţi, pentru
început, în special din rândul elevilor şcolii din comună Girov, un rol
important în selecţie avându-l doamna profesor Marineta Olariu. Urşii Giroveni
valorifică în fapt o veche tradiţie locală, mergând în timp până la un ritual
cu semnificaţie magică, de sorginte geto-dacică, după opinia cercetătorilor
etnografi, cei care studiază acest tip de obiceiuri. Formaţia are în componenţă
un număr variabil (de la doisprezece la douăzeci şi patru) de „urşi”, o
„baba vrăjitoare” şi un ursar.”
Încă din primul an de la înfiinţare, „Urşii Giroveni” au avut un succes deosebit, astfel încât în anul 2002 formaţia a participat la renumitul Festival Naţional de Datini şi Obiceiuri de la Braşov, reprezentaţia de acolo fiind foarte apreciată. Participarea braşoveană n-a fost singulară. Constantin – Bucur Olariu completează: „în perioada 2001-2011, urşii din Girov au participat la alte festivaluri judeţene sau naţionale, precum Sibiu, Făgăraş, Bucureşti, Bacău, Iaşi, Roman, Roznov, Hanu Ancuţei, Piatra-Neamţ, obţinând numeroase premii.”
ALAIUL CĂIUŢILOR DE LA MĂRGINENI (NEAMŢ)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou.
Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii
care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”.
În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la
Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din
cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov,
Ceahlău (decembrie 2012).
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN FARCAŞA (NEAMŢ)
Comuna Farcaşa este renumită pentru bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au reînviat ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi a altor accesorii, amintim doar câţiva: Ionel Bezim, Vasile Ştefănescu, Cristian Gheorghiu, Ion Lupu.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.
De la poalele Munților Stânișoarei vine grupul folcloric „Capra de la Farcașa”.
An de an, gospodarii și tinerii din Farcașa, care iubesc și păstrează credința și tradiția strămoșească, se aduna, asemenea dacilor, in costume populare și merg cu Capra, bucurand Valea Bistriței și nu numai cu cântecele și costumele lor, unice, prin frumusețe, autenticitate și profunzimea folclorică. Prin ceea ce fac de Sărbători, an de an, fărcășenii păstrează vie datina străbună și credința populară milenară, care îi ghidează în viața și le oferă o identitate românească și creștină autentică, indiscutabilă.
ALAIUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE LA PÂNCEȘTI (NEAMȚ)
Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit « Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona etnofolclorică a locului.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DE LA TIMIŞEŞTI (NEAMŢ)
Coordonat de meșterul popular Ion Albu, cel care anul trecut a fost distins de Ministerul Culturii cu titlul de Tezaur Uman Viu, grupul de la Timișeti este unul valoros și cu o lungă tradiție.
Cu peste o sută de membri, Ansamblul de Obiceiuri Populare „Aşa-i datina la noi” de la Timișești caută să perpetueze în conştiinţa viitoarelor generaţii datinile strămoșești din această perioadă a Sărbătorilor de iarnă. Una dintre mărturii o constituie prestația acestui ansamblul, care, an de an, evoluează în cadrul Festivalului Tradițiilor și Obiceiurilor de Anul Nou, desfășurat la Târgu Neamț (pe 2 ianuarie).
Format în anul 1978 și condus de atunci de către Ion Albu, ansamblul de la Timișești are un repertoriu extrem de bogat și cuprinde mascați (moșnegi) și urători, jocul urșilor, al caprei și dansul arnăuților, devenind, de asemenea, o prezenţă mult aşteptată de publicul Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare” de la Piatra-Neamţ, dar şi în alte localităţi ale Moldovei.
ALAIUL DE DATINI DE LA GIROV (NEAMȚ)
Acum câțiva ani, în preajma Sărbătorilor de iarnă, în satul Boțești erau puțini colindători, dar totodată și mulți tineri dornici să ducă tradițiile mai departe. Momentul înființarii grupului s-a petrecut în seara de 31 decembrie 2016, când s-au întâlnit cetele de urători în fața casei preotului satului, din pură coincidență. A fost clipa în care s-a hotărât unirea cetelor.
De atunci, an de an, grupul a funcționat în perioada sărbătorilor de iarnă, încercând mereu să fie din ce în ce mai buni.
Povestea tradițiilor pe care le prezentă – Jocul caprei și al cerbului, Dansul căiuților, Urături și strigătur, Năvala urșilor –, a pornit în Ajunul Anului Nou 2020, când, umblând pe ulițele satului Boțești la urat, grupul s-a întâlnit cu un bătrân, care a povestit întâmplări din viața lui: omul avea o turmă de oi și capre cu care umbla prin lume. A fost atacat deseori de urși și lupi, și-a pierdut o parte dintre animale, altele i-au murit și a rămas singur.
Pornind de la această povestire, s-a creat un scenariu cu urături și cu obiceiurile din zona Girovului, îmbogățindu-le și creionând un moment artistic original.
ANSAMBLUL „RÂNDURILEˮ DIN MUNTENII DE JOS (VASLUI)
Fiind o mărturie a unei instituții fundamentale a satului tradițional, ansamblul vasluian „Rândurileˮ reprezintă zona podișului central moldovenesc, subzona Valea Vasluiului.
Grupul, coordonat de Raluca Radu, a participat la o serie întreagă de spectacole și festivaluri de profil, aducând în prim-plan istoria satului Muntenii de Jos, prin dansuri și obiceiuri moiștenite din moși strămoși.
