Astăzi, Centrul pentru Cultură şi arte „Carmen Saeculare” Neamţ omagiază două personalităţi ale artei româneşti – apreciatul actor Geo Barton, născut la Piatra-Neamţ, şi criticul de artă Valentin Ciucă, cel care a activat timp de trei decenii în cultura nemţeană, fiind, printre altele, şi director al Şcolii Populare de Artă şi profesor al cursului de arte plastice (mijlocul anilor 70 din veacul trecut).
GEO BARTON
Actorul s-a născut la 23 martie1912 la Piatra-Neamţ. A absolvit în 1941 Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. De-a lungul carierei sale, a jucat la Teatrul „Constantin Nottara” din Satu Mare, la Teatrele „Giuleşti” şi Municipal (actualmente „Bulandra”), stabilindu-se, apoi, la Teatrul Naţional. Printre rolurile interpretate se numară Vronski din „Anna Karenina”, de Tolstoi, Grigore Mârza din „Întâlnire cu îngerul”, de Sidonia Drăguşanu, Profesorul din „Un fluture pe lampă”, de Paul Everac, Fred din „Mașina de scris”, de Jean Cocteau, Georges din „Părinți teribili”, de Jean Cocteau, Moșierul Butu din „Marele soldat”, de Dan Tărchilă, Nichita din „Omul cu mârțoaga”, de George Ciprian, Ministrul din „Zoo (Asasinul filantrop)”, de Jean Vercors Bruller.
A debutat în cinematografie cu „Răsună valea” (1949), film urmat de „La Moara cu Noroc” (1950) şi alte douăzeci şi trei de pelicule din care amintim: „Pe răspunderea mea” (1956), „Bijuterii de familie” (1957), „Portretul unui necunoscut” (1960), „Darclee” (1961), „Tudor” (1962), „Dacii” (1967), „Fraţii Jderi” (1973), „Ştefan cel Mare”.
S-a stins din viaţă în ziua de 10 iunie 1982, la Bucureşti.
VALENTIN CIUCĂ
Scriitorul şi criticul de artă Valentin Ciucă s-a născut pe 23 martie 1941, la Vălenii de Munte (Prahova). Este absolvent al Institutului Pedagogic de trei ani din Bacău, al Facultăţii de Drept din Iaşi.
Timp de trei decenii a locuit la Piatra-Neamţ. Aici a lucrat la: Biblioteca Documentară „G. T. Kirileanu”, Muzeul „Calistrat Hogaş”, Şcoala Populară de Artă (în calitate de director şi profesor al cursului de arte plastice) şi la Muzeul de Artă.
Scriitor prolific, s-a aplecat cu prioritate asupra biografiilor celor mai cunoscuţi artişti plastici români: „Colocvii pentru mai târziu”, „Lascăr Vorel”, „C. D. Stahi”, „Vernisaje elective”, „Ştefan Luchian”, „Petru Petrescu”, „Val Gheorghiu”, „Pe urmele lui N. N. Tonitza”, „Urme sub cupola lumii”, „Pe urmele lui Nicolae Grigorescu”, „Acuarela contemporană românească”, „Elena Uţă-Chelaru”, „Pe urmele lui Ştefan Luchian”, „Impresii europene”, „Pictori şi capodopere”, „Pictură naivă”, „Fuga în Egipt – la pas prin lume”, „Un secol de arte frumoase în Bucovina”, „Exerciţii de fidelitate”, „Mitologii subiective – Marcel Guguianu”, „Alecu-Ivan Ghilia”, „Ion Grigore”, „Un secol de arte frumoase în Moldova”, „Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova, 1800-2010”.
Consideră că „prin fiecare nouă am avut sentimentul dăruirii către ceilalți. A fi atașat de valori este semnul bucuriei de a fi!”
„Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova, 1800-2010” a fost publicat la Editura Art XXI din Iaşi. Lucrarea, care se întinde pe parcursul a două volume, cuprinde reperele biografice a caproape o mie de artişti, dar şi o galerie inedită a criticilor şi istoricilor de artă care provin din acest areal geografic, incluzându-l şi pe acad. Răzvan Theodorescu, prefaţatorul lucrării, care, deşi născut la Bucureşti, se trage dintr-o familie cu origini moldave.
