Premii pentru elevii clasei de actorie
Clasa de actorie a Şcolii Populare de Arte din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” a câştigat o tolbă de premii la Festivalul Naţional de Teatru pentru Copii „Tinereţe fără bătrâneţe”, desfăşurat la Piatra-Neamţ, între 22 şi 24 iunie. Elevii coordonaţi de actriţa Maria Hibovski au câştigat premii pentru toate cele cinci piese din concurs. Spectacolul „Muşchetarii Măgăriei Sale” a primit locul I şi Placheta Festivalului. Piesele „Tăulică Făt-Frumos” şi „Duş nervos” au câştigat premiul al II-lea, „Cântecul vieţii” a fost distins cu premiul al III-lea, iar spectacolul „Puşlamaua” a primit menţiune. Pentru rolurile lor din piesele „Muşchetarii Măgăriei Sale” şi „Tăulică Făt-Frumos”, Lorena Milea şi Raul Măzăreanu au primit premii de interpretare.
Citeste articole presă:
Tinerii actori de la Şcoala Populară, premiaţi, Ziar Piatra-Neamţ, 27 iunie 2012,
Premii pentru actorii de la Şcoala Populară de Artă, Realitatea Media, 27iunie 2012,
Premii pentru tinerii actori de la Şcoala Populară, Mesagerul de Neamţ, 27 iunie 2012
Hai, Mării, la Sânziene!
Sub genericul “Hai, Mării, la Sânziene!”, Centrul pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” a organizat duminică, 24 iunie, la Stâna tradiţională din Ştrandul Tineretului Piatra-Neamţ, un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul “Floricică la Munte”, formaţiile “Sânziene” din Tupilaţi şi “Busuiocul” a Şcolii nr. 8 din Piatra-Neamţ. Spectacolul a fost precedat de un colocviu pe tema semnificaţiei Sânzienelor în tradiţia românească. Invitaţi au fost prof. Gheorghe Ţigău, prof. George Brăescu şi pr. paroh Nicolae Lazăr-Parohia Agârcia.
Manifestarea a marcat, de asemenea, deschiderea oficială a celei de-a patra ediţii a Şcolii de vară de la Stâna tradiţională (25 iunie - 6 iulie).
Articole presă:
Hai, Mării, la Sânziene!, Ceahlăul, 23-24 iunie 2012
Sânzienele, sărbătorite la Ştrand, Evenimentul, 26 iunie 2012
Hai, Mării, la Sânziene!, Ziar Piatra-Neamţ, 22 iunie 2012,
Hai, Mării, la Sânziene!, tv-m.ro, 22 iunie 2012
Şcoala de vară
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” a încheiat vineri, 6 iulie, cea de-a patra ediţie a Şcolii de vară desfăşurată la Stâna tradiţională din Ştrandul Tineretului. Aproape 150 de copii au frecventat timp de două săptămâni cursurile de olărit, ţesut, pictură, chitară, dans popular şi canto popular susţinute de profesori şi meşteri populari.
În ultima zi a cursurilor, clasa de pictură a vernisat o expoziţie cu cele mai reuşite lucrări ale copiilor, iar în cadrul festivităţii de închidere, toţi cursanţii au fost răsplătiţi cu diplome de participare la această ediţie a Şcolii de vară.
Articole presa:
Cursuri de ţesut, olărit şi dans popular în Ştrandul Tineretului, Adevărul, 25 iunie 2012
Şcoala de vară în sunet de chitară, Ziar Piatra-Neamţ, 5 iulie 2012
Doi mari artişti plastici la Şcoala de vară, Mesagerul de Neamţ, 3 iulie 2012
La Şcoala de vară, Ana Teodoru predă copiilor arte interpretării vocale, Realitatea Media, 6 iulie 2102
La Şcoala de vară, copiii învaţă arta olăritului de la Viorica Bugeaclău, Realitatea Media, 1 iulie 2012,
Maeştri ai şcolii de vară, Ceahlăul, 4 iulie 2012
Festivalul Internaţional de Folclor Ceahlăul, ediţia a XV-a, 4-9 august 2012
DESPRE FESTIVAL
Festivalul Internaţional de Folclor “Ceahlăul”, ediţia a XV-a, 4-9 august 2012
Cea de-a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor “Ceahlăul” va avea loc, în acest an, în perioada 4-9 august. Manifestare de tradiţie în calendarul cultural nemţean, Festivalul Ceahlăul a reuşit să aducă în judeţul Neamţ, de-a lungul timpului, formaţii şi ansambluri folclorice de pe patru continente. Din 1991, anul primei ediţii, au trecut pe la Piatra-Neamţ ansambluri folclorice din Mexic, Vietnam, SUA, Italia, Spania, Franţa, Belgia, Turcia, Ungaria, Olanda, Finlanda, Elveţia, Marea Britanie sau Israel. În acest an, este rândul formaţiilor din Congo, Bulgaria, Polonia sau Serbia să încânte publicul nemţean prin frumuseţea cântecelor, dansului şi portului tradiţional. Alături de acestea, vor veni ansambluri reprezentative pentru diversele zone etnofolclorice din România: “Muntenarii”, din Muntenii de Sus, Vaslui, Căluşarii din Stolnici, Argeş, „Cununiţa” din Ilva Mare, Bistriţa-Năsăud, „Floricică de la munte”- Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Organizatori:
Consiliul Judeţean Neamţ
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”
Primăria şi Consiliul Local Piatra-Neamţ
Primăria şi Consiliul Local Roman
Primăria şi Consiliul Local Roznov
Primăria şi Consiliul Local Ceahlău
Participanti:
CONGO
Afro Pop Music
BULGARIA
Ansamblul folcloric „Svetlina”, Sofia
SERBIA
Kud Sumadija, Vlaska
TURCIA
ROMÂNIA
Formaţia de Căluşari din Stolnici, jud. Argeş
Ansamblul de tradiţii şi obicieuri „Cununiţa”, Ilva Mare, jud. Bistriţa-Năsăud
Ansamblul folcloric „Muntenarii”, Muntenii de Sus, jud. Vaslui
Ansamblul Folcloric al Casei de Cultură din Negrești Oaș
Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, Piatra-Neamţ
Program:
4/08 – Parada formaţiilor participante şi spectacolul de deschidere a celei de-a XV-a ediţii a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul”;
5/08 – Ziua Muntelui Ceahlău. Spectacol folcloric - Durău;
6/08 – Parada formaţiilor participante şi spectacol folcloric - Roman;
7/08 – Spectacol folcloric – Roznov;
8/08 – Spectacolul de închidere a celei de-a XV-a ediţii a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul”, Piatra-Neamţ;
Ansamblul „Floricică de la munte”, reprezentant de seamă al zonei etnofolclorice nemţene
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, organizatoarea Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Steaua Sus Răsare”, a fost reprezentată în festival de Ansamblul „Floricică de la munte”.
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a instituţiei, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul literar şi coregrafic al zonei.
Astfel, creaţii cum sunt „Balada lui Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea - Haiducul, dramele „Bujorul” ori „Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ. Aşa cum, de o rară frumuseţe sunt creaţiile teatrului folcloric şi obiceiurile legate de Crăciun şi Anul Nou.
Alte bogăţii ale Neamţului din domeniul acesta sunt dansurile cu măşti. Fiecare dans şi fiecare mască are propria semnificaţie mitologică. Printre ele, ursul, care reprezintă puterea, dar şi, în unele locuri, fertilitatea, capra, simbol al fertilităţii feminine şi al norocului în casele cu fete nemăritate.
În repertoriul prin intermediul căruia „Floricică de la munte” recreează atmosfera de sărbătoarea a zilelor cuprinse între ajunului Crăciunului şi Sfântul Ion se mai află jocul căiuţilor, un dans bazat pe vechile ritualuri agrare din spaţiul românesc, calul fiind, în mitologia romană, simbolul soarelui.
Despre mascaţi, un alt joc celebru în perioada sărbătorilor de iarnă,cu toţii ştim că au drept scop alungarea spiritelor rele.
Toate acestea, dar şi multe altele sunt reprezentate scenic de membrii ansamblului „Floricică de la munte” şi vor putea fi urmărite, înţelese şi admirate pe parcursul desfăşurării ediţiei de anul acesta a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Steaua Sus Răsare”.
"Capra din Farcaşa"
De la coordonatorul activităţii formaţiei fărcăşene, Cristinel Gheorghiu, am aflat următoarele: “comuna Farcaşa a fost şi este renumită pentru frumoasele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul.
Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au renăscut mai abitir ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti populare, tobe din piele, precum şi altor accesorii, amintim doar câţiva: Bezim Ionel, Ştefănescu Vasile, Gheorghiu Cristian, Lupu Ion.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa» este alcătuită din peste şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.”
„Banda lui Bujor” (Grinţieş)
Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaş al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere.
De la instructorul formaţiei, Daniel Dieaconu, am aflat amănunte interesante. „«Banda lui Bujor» este o tradiţie veche în această regiune. La Grinţieş s-a păstrat această piesă de teatru folcloric într-o formă originală, cu vechile cântece şi doine, având costumele specifice haiducilor de munte. Se mai păstrează fotografii cu această „bandă” încă din 1923.
Formula actualului grup «Banda lui Bujor» a fost mereu întinerită. Cel mai în vârstă participant din echipa actuală, Constantin Ceapă, are şaizeci şi unu de ani şi ştie piesa de mic copil, aşa cum a învăţat-o de la tatăl său. Am avut în componenţă, în 2010, un bătrân de optzeci şi patru de ani, Vasile Asavei, cel care a fost în „Banda lui Bujor” timp de şaizeci şi opt de ani, interpretând personajul Jidanul.
În prezent, rolurile sunt astfel distribuite: Constantin Ceapă (Codrean), Luţu Gabor (Bujor), Paul Diacu (Grec), Gelu Gherasim (Căpitan), Gavril Tanasă (Haiduc), Florin Secuiu (Haiduc), Andrei Chelaru (Vânător), Valentin Pralea (haiduc), Vasile Maftei (Roşior), Dumitru Busuioc (Jidan), Andrei Maftei (Rifca), Ion Rusu (Haiduc)
Pe lângă formaţia de gospodari, în comună există şi o formaţie de elevi, participantă la festivalurile organizate de Centrul „Carmen Saeculare” încă din 2001, atunci când a primit premiul I la secţiunea Teatru Folcloric.”
Jocul căiuţilor (Mărgineni)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou.
Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).
„Alaiul de obiceiuri şi datini de Crăciun – Ursul, caii şi capra” (comuna Ştefan cel Mare)
Formaţia de urs, caii şi capra a fost înfiinţată acum aproximativ o sută cincizeci de ani de ani. De la bibliotecara primăriei Ştefan cel Mare, Mihaela Rusu, am obţinut amănunte interesante. „În mare parte formaţia a rămas neschimbată până în zilele noastre. În fiecare an se organizează aceste obiceiuri, la nivelul comunei fiind două formaţii de a căror pregătire se ocupă câte un instructor: Eugen Gliga, respectiv Cătălin Olaru.
Fiecare formaţie este formată din două capre, doi cai, un urs, un ursar, un vătaf (şef de formaţie). Punctul de atracţie al grupurilor îl reprezintă capul de urs, unicat în Moldova, realizat din pălării de pâslă peste care sunt cusute manual mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi; în picioare au opinci cu zurgălăi. Caii, doi la număr, au în jurul brâului o covată tăiată, îmbrăcată în costum popular, opinci în picioare, iar pe cap căciulă de miel cu oglinzi pe o parte. În fiecare an pe, 27 decembrie, seara, se organizează în comună ”Balul gospodarilor”, prilej cu care cele două formaţii devin rivale pentru câteva ore, fiecare urs dansând până la epuizare, iar cel care rezistă cel mai mult este declarat învingător. Apoi, toţi gospodarii sunt invitaţi la joc.”
De-a lungul timpului, păstrătorii de datini de la Ştefan cel Mare au fost invitaţi la multe festivaluri de gen, de multe ori întorcându-se cu premii., dar de fiecare dată reuşind să ducă gazdelor mesajul sărbătorilor de iarnă din zona comunei.
Ansamblul folcloric „Şezătoarea” (Vânători - Neamţ)
Înfiinţat în urmă cu douăzeci de ani de ani, ansamblul are un repertoriu de cântece şi jocuri populare autentice, transmise din generaţie în generaţie şi culese chiar de elevii din componenţă.
Şezătoarea – vechi obicei din Zona Neamţ – a fost cadrul în care ansamblul şi-a desfăşurat programul pe scenele judeţului, ale ţării şi chiar şi în străinătate.
A participat la toate concursurile judeţene, zonale şi naţionale ale elevilor, la Festivalul Internaţional „Moştenite din bătrâni” (Vorona) – unde a obţinut Locurile I şi al II-lea la ediţii diferite, la Olimpiadele de muzică pe zona Moldovei (Premiul I la toate ediţiile la care a participat), la Zilele oraşelor din diferite judeţe: Constanţa, Suceava, Bacău, la Zilele Franţei (Saint Just Salabert), la Festivalul Comunităţilor din Germania, la Festivalul minorităţilor „Festop” (Constanţa).