RECITAL DE COLINDE AL ELEVILOR ȘCOLII POPULARE DE ARTĂ
Grupul
vocal „Floare de colț”, compus din elevi ai clasei de canto tradițional din
cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, coordonați artistic de Georgiana
Șerban-Axinte, va susține un recital de colinde pentru enoriașii parohiei
„Sfinții Trei Ierarhi” din Bacău.
Evenimentul oferit de reprezentanții Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț va avea loc duminică, 10 decembrie 2023, începând cu ora 11:00, la biserica băcăuană „Sfinții Trei Ierarhi”.
ÎN STAGIUNEA MUZICALĂ, CONCERT DE COLINDE „CHRISTMAS CAROLS”
Stagiunea artistică 2023-2024
continuă cu un concert special de colinde. Evenimentul intitulat „Christmas
Carols”, care va avea loc miercuri, 6 decembrie 2023, ora 17:00, la sala Cupola
a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamţ îi va avea în prim-plan pe
studenţii Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima”, soprana Gabriela
Pepelea și percuționistul Alexandru Veleșcu. Invitați în cadrul concertului vor
fi solistul de muzică tradițională Laurențiu Marian (profesor în cadrul Școlii
Populare de Artă Piatra-Neamț), profesoara Simida Beatrice Gherghe şi elevii
Liceului de Artă „Victor Brauner”. La pian se vor afla lect. univ. dr. Ligia
Ghilea și cda. dr. Oana Cărbunariu.
Organizatorii sunt: Academia
Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ,
Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte
„Carmen Saeculare” Neamţ.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Inside „Carmen Saeculare” CELEBRÂND ZIUA NAȚIONALĂ
Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a celebrat Ziua Națională printr-o serie de spectacole folclorice.
Astfel, luni, 27 noiembrie, la
sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț, Grupul vocal
„Floare de colț” (coordonator artistic, Georgiana Șerban Axinte), Ansamblul de
cântece populare „Nemțișorul” (coordonator, Laurențiu Marian), Ansamblul
Folcloric „Comorile Neamțului” (coordonator, Anda Maria Acristinei) – toate din
cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț –, au participat la spectacolul intitulat „DE ZIUA TA,
ROMÂNIA!”.
Alături
de reprezentanții Centrului au urcat pe scena spectacolului și Ansamblul Folcloric
„Brâul Roșu”; Corul „Bucuria” (coordonator, Elena Șulea); ansamblul vocal al
Asociației „Melisma” (coordonator, Maria Țifrea); trupa de dans „Royal Art
Dance” (coregraf, Mihaela Teodorescu) – din cadrul Clubului de Copii „Artis”;
ansamblurile „Niki” ale Comunității Elene Piatra-Neamț, „Steluțe Vesele”,
„Trandafirașii” și „Margarete” ale Comunităților Rușilor Lipoveni din
Piatra-Neamț și Brătești; trupa „Bee Patrol”.
Vineri, 1 Decembrie 2023, la ora prânzului, în
centrul municipiului Piatra-Neamț, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”
a oferit nemțenilor un amplu program de cântece și jocuri tradiționale.
O
zi mai târziu, sâmbătă 2 decembrie 2023, Ansamblul folcloric „Floricică de la
munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a fost
invitat să participe la spectacolul din municipiul Sfântu Gheorghe (Covasna),
prilej de a celebra Ziua Națională prin cânt și joc popular românesc.
Evenimentul folcloric s-a intitulat „Glasul
Unirii, în inima României!” și a reunit pe scena Teatrului „Tamasi Aron”
artiști de seamă. Alături de grupul folcloric nemțean au fost prezenți
interpretul Dinu Iancu Sălăjanu și taraful „Țara Silvaniei” din Zalău.
Valentin ANDREI
RECITAL CAMERAL „TRIO DE SALON”
Parteneriatul dintre Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”
Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia
Piatra-Neamț continuă cu un nou eveniment programat în cadrul Stagiunii
artistice 2023-2024.
Astfel, miercuri, 29 noiembrie, începând cu ora 18:00, la Sala
„Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț va avea loc recitalul
cameral „Trio de salon” propus de muzicienii Dorin GLIGA (oboi), Pavel IONESCU (fagot), Dietmar
GRAF (pian). Programul muzical conține lucrări de Gaetano Corticelli,
Gaetano Donizetti, Dietmar Graf, Ludwig van Beethoven.
Intrarea este liberă, în
limita locurilor disponibile.
***
TRIO DE SALON continuă activitatea Trioului „Syrinx”, grup format în 1982 , după ce cei
trei componenți au absolvit Academia de muzică '„Ciprian Porumbescu'” din
București, ca studenți ai profesorilor Virgil Oprițoiu și Virgil Francu(flaut),
Pavel Tornea și Radu Chișu (oboi), Gheorghe Ciavici și Gheorghe Cuciureanu (fagot)
și Francisc Laszlo (muzică de cameră).
În același an devin componenți ai Filarmonicii din Bacău. Activitatea
trioului „Syrinx'” este bine cunoscută în România și peste hotare.
Încă de la început formația s-a impus pe plan international, obținând
numeroase premii în concursuri de muzică de cameră.
1983: Primiul I la Llangollen International Musical Eisteddfodd –Anglia
1985: Primul premiu absolut la Concursul Internațional din Stresa (Italia)
1985: Premiul II la Concursul Internațional „Premio Ancona” (Italia)
1986: Premiul criticii muzicale în România pentru promovarea muzicii
contemporane
1987: Premiul III la Concursul Internațional din Martigny (Elveția)
1988: Primul premiu absolut la Concursul Internațional „Isola di Capri”
(Italia)
1989: Premiul Special al juriului la Concursul Internațional din Tokyo (Japonia).
Muzicienii de la Trio „Syrinx” au fost invitați să înregistreze pentru BBC, pentru Radioteleviziunea română și să colaboreze cu casele de discuri Electrecord și Edi-Pan din Roma
Grupul a susținut concerte în România, Italia, Spania, Portugalia,
Germania, Elveția, Anglia, Japonia, Grecia, Austria, Rusia, Ucraina, Moldova,
Bulgaria, Macedonia, Africa de Sud.
Membrii formației au participat la cursuri de măiestrie în muzica barocă în
Italia, cu Antonio Bacchelli și Arturo Sacchetti, și în muzica contemporană, la
Darmstadt (Germania), cu Pierre Yves Artaud.
Din 2018, trioul cântă într-o nouă componență – oboi, fagot, pian –,
colaborând cu pianiști de prestigiu, precum Mihai Ungureanu, Cristian Sandrin (Anglia),
Nicolas Bourdoncle (Franța), Emilio Aversano și Lucio Grimaldi (Italia),
Dietmar Graf (Germania).
DIETMAR GRAF a studiat pianul, orga, dirijat de orchestră și s-a specializat în educație muzicală și muzică sacra, la Academiile muzicale din Munchen, Regensburg, Wurzburg și Viena.
A compus peste 500 de lucrări și a susținut peste 2000 de concerte în lumea întreagă.
A devenit doctor în muzică al Universității din Munchen.
A înregistrat numeroase CD-uri și a fost prezent în emisiuni de radio și televiziune.
A scris cărți despre educația muzicală și studii de muzicologie.
Dietmar Graf a fost profesor și dirijor al corului „Regensburger Domspatzen'” și a predat la Conservatoarele din Regensburg și Munchen. A fost dirjior la catedrala Eigstatt și a ținut prelegeri la Universitatea din Munchen.
Este fondatorul și directorul „Kneipp -Musical-Festival in Bad Worrishofen”.
„DE ZIUA TA, ROMÂNIA!”
Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț, în parteneriat cu Centrul
pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” celebrează Ziua Națională prin
spectacolul intitulat „DE ZIUA TA, ROMÂNIA!”. Vor evolua Grupul vocal „Floare de colț” (coordonator artistic, Georgiana
Șerban Axinte) și Ansamblul de cântece populare „Nemțișorul” (coordonator,
Laurențiu Marian), Ansamblul folcloric „Comorile Neamțului” (coordonator ,Anda
Maria Acristinei) – toate din cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț –; Ansamblul
Folcloric „Brâul Roșu”; Corul „Bucuria” (coordonator, Elena Șulea); ansamblul
vocal al Asociației „Melisma” (coordonator, Maria Țifrea); trupa de dans „Royal
Art Dance” (coregraf, Mihaela Teodorescu) – din cadrul Clubului de Copii
„Artis”; ansamblurile „Niki” ale Comunității Elene Piatra-Neamț, „Steluțe
Vesele”, „Trandafirașii” și „Margarete” ale Comunităților Rușilor Lipoveni din
Piatra-Neamț și Brătești; trupa „Bee Patrol”.
Evenimentul va avea loc luni, 27 noiembrie 2023, ora 18:00,
la sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț.
Intrarea se face pe baza invitației care poate fi ridicată de la Secretariatul instituției, din Bulevardul Republicii, nr. 15, telefon: 0233/215278.
PERSONALITATEA ZILEI – „LA MULŢI ANI!”, GHIŢĂ HIBOVSCHI!
Astăzi, 29 noiembrie,
îl sărbătorim pe omul a cărui viaţă se petrece pe tărâmul Thaliei – Gheorghe
Hibovschi. Pentru toţi cei care îl cunosc, Ghiţă. „Înarmat” cu har, carismatic,
mereu cu vorbe alese în „tolba” inteligenţei sale, Ghiţă îşi dedică întreaga
viaţă scenei. Şi o face cu rost. Pentru a ilustra acest fapt e de ajuns să
amintim câteva „năzdărvănii” de-ale sale.
Ghiţă este
iniţiatorul Festivalului de teatru „Yorick”, manifestare destinată amatorilor,
care a avut o fiinţare efemeră pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor, dar
memorabilă pentru cei care au participat la ea.
Tot Ghiţă
este inventatorul Teatrului de joacă, un spaţiu deloc virtual, cu tot cu scenă,
imaginat şi pus în practică acum mai bine de două decenii şi care a funcţionat
mulţi ani la Biblioteca „Kirileanu”. De el au beneficiat câteva generaţii de
copiii, iniţiaţi în arta teatrului de soţii Hibovschi. Pentru că trebuie să
subliniem, Ghiţă este secondat cu brio de jumătatea vieţii lui, actriţa Maria
Hibovschi.
Împreună, nu
se putea altfel, au pus bazele Teatrului T@ndem, instituţie privată cu care
au colindat nu doar judeţul, ci şi ţara, întru bucurarea sufletelor amatorilor
de teatru de calitate: „Teatrul descompus – Omul pubelă” (de Matei Vişniec), „Sperietoarea”
(scenariu inspirat din folclor) sau „Povestea poveştilor” (de Ion Creangă),
acestea fiind doar câteva exemple.
De
personalitatea artistică a lui Ghiţă Hibovschi sunt legate şi o serie de cărţi
dedicate domeniului teatral – de la „Pisica năzdrăvană”, „Descreieraţii”,
„Cloaca Maxima”, „Viclenii de păsărar”, până la „Om şi Mască” şi „Teatrul şi
principiile lui generatoare”.
În prima
carte amintită, autorul nota hâtru: „nota patru/nu sunt autor de teatru; am
încercat să fac/dintr-un motan încălţat/o pisică năzdrăvană/şi dintr-o poveste
africană/un dialog ritmat/pentru teatrul sărac; ce-ar fi dacă/fără scenă şi
fără costume/aţi intra în această lume/ce-ar fi dacă? Ar fi TEATRU DE JOACĂ!”
Pentru tot
ceea ce însemni în mişcarea artistică nemţeană îţi mulţumim şi îţi urăm, dragă
GHIŢĂ, LA MULŢI ANI! Cu sănătate şi cu inspiraţie!
GHEORGHE HIBOVSCHI – Fişă biografică
S-a născut
pe 29 noiembrie 1949, la Dumbrava Roşie, judeţul
Neamţ.
Poet, autor
dramatic, regizor, este absolvent al Universităţii de Arte „George Enescu”,
Iaşi. (2008). După cursurile liceale, a practicat diverse îndeletniciri
(1970-2006): în domeniul spectacolului teatral (sufleur, regizor, instructor
artistic, la Casele de cultură din Bicaz şi Piatra-Neamţ; profesor la Şcoala Populară
de Artă Piatra-Neamţ.
A scris
scenarii, caiete de regie şi scenografie şi a interpretat mai
multe roluri. A iniţiat proiecte culturale (Teatrul de Iniţiere „Act” şi
Festivalul de Teatru „Yorick”, Teatrul de Joacă, Teatrul „T@ndem”).
A primit
Premiul pentru proză la Concursul „Mihail Sadoveanu” (1982). Membru al Uniunii
Scriitorilor din România (din 2011) şi UNITER.
Cărţi
publicate: „Cloaca Maxima”; „Circus maximus; „Viclenii de păsărar;
„Descreieraţii”; „Pisica năzdrăvană!”; „Parcul Libertăţii”; „Caiet de
dramaturgie, I-IV”; „Teatrul şi principiile lui generatoare”; „Om şi mască”.
Sursă de documentare: Constantin Tomşa – „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”.
LA MULȚI ANI, ARCADIE RĂILEANU!
Născut la
28 noiembrie 1950, în comuna Perieni din Republica Moldova, Arcadie Răileanu a
urmat Şcoala de arte plastice „A.V. Sciusev” din Chişinău, studiind desen,
pictură, compoziţie, istoria artelor şi sculptură. A absolvit, apoi, Institutul
Politehnic din Chişinău, Facultatea de Construcţii Urbane, specialitatea
Arhitectură.
„Pictura e
o artă mai independentă, care îmi dă o mai mare libertate de creaţie decât
arhitectura, care mă încadrează în anumite rigori“, spune Arcadie Răileanu.
Pe simeze,
a debutat în 1982 cu lucrări la Expoziţia U. A. P. Moldova. Are la activ
numeroase „personale” şi „colective”, atât în ţară (Piatra-Neamţ, Iaşi, Râmnicu
Vâlcea, Craiova, Bârlad, Câmpulung Moldovenesc, Cluj-Napoca, Bacău, Timişoara,
Bucureşti), cât şi în străinătate (Chişinău, Tighina, Moscova).
Creaţiile
sale sunt predominant în zona compoziţiei abstracte, apropiate de neoclasicism
şi constructivism. „Pictor cu o solidă pregătire profesională, exersată cu o
disciplină de atelier, verificată permanent în expoziţii cu caracter personal,
în selecţii de grup şi tabere estivale de creaţie, Arcadie Răileanu este un
colorist prin excelenţă. Chiar dacă lasă impresia că elaborează à la prima, în
priză directă, nu face altceva decât nişte schiţe prealabile. Pictează aproape
zilnic, singur sau înconjurat de discipolii săi de la Şcoala Populară de Artă,
unde se comportă ca primus inter pares. Experienţele şcolii ruseşti, în
spiritul căreia s-a format, şi câştigurile artei româneşti au devenit o
originală sinteză stilistică între reflexivitatea primelor şi spontaneitatea
celor din spaţiul românesc. Mereu motivate cromatic şi structural, compoziţiile
lui au anvergura uni palpit tonic şi robust, adiacent prin vitalitatea
expresiei unui latin. Sanguinitatea ansamblului sugerează un temperament
cerebral şi vitalist, energic şi tandru totodată. În ansamblu, pictorul Arcadie
Răileanu are argumentele profesionistului şi bucuria de a fi urmat în artă de
admiratori fideli.” (Valentin Ciucă)
Aproape două
decenii a condus Şcoala de Arte Plastice din Donduşeni (Republica Moldova),
perioadă în care s-a produs „ruperea“ de arhitectură şi debutul în pictură. Tot
de atunci are experienţa lucrului cu elevii. „Mergeam prin satele din raioane,
îi căutam şi-i iniţiam pe copii în tehnica picturii, iar ei luau premii la
expoziţiile republicane“, se destăinuie pedagogul..
Timp de un
alt deceniu, începând din 2006, pictorul Arcadie Răileanu a coordonat
activitatea clasei de pictură din cadrul Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamţ a
Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, vreme în care şi-a
câştigat discipoli de toate vârstele. Este mândru de realizările unor elevilor
săi, ale căror creaţii au fost apreciate la concursuri şi expoziţii.
Aflat acum în anii tihniții ai pensiei, artistul plastic Arcadie Răileanu creează în continuare. Măcar de trei ori pe an vine cu o nouă expoziție, prezentând public noi și noi tablouri izvorâte din nesățioasa poftă de muncă și din talentul său nemărginit.
PERSONALITATEA ZILEI – „LA MULŢI ANI!” ARTISTULUI PLASTIC DUMITRU BOSTAN JR.
Dumitru Bostan jr. s-a născut pe 27
noiembrie 1962, la Piatra-Neamţ. Este absolvent al Institutul de Arte
Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia Artă monumentală-restaurare
(1986) şi lucrează ca restaurator la Complexul Muzeal Neamţ.
Debut la Salonul Anual de Artă Piatra-Neamţ (1983).
Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, între 1986 şi 2008
participă la o serie de expoziţii personale şi de grup la „Lost Art Gallery” New
York; Salonul Naţional de Grafică „Artexpo”; „Artă şi sacralitate”, Iaşi;
„Peisajul Românesc, la World Trade Center Bucureşti;
Oscillations-Transgressions, Canada; Kunstschow Westerschouwen, Olanda; United
Nations Center Bucureşti; „Atelier” Piatra-Neamţ; „Artiştii la locul lor”;
Galeriile de Artă Modernă, Piatra-Neamţ; Expoziţiile Filialei U. A. P. Neamţ;
Galeriile „Apollo” şi „Artis” Bucureşti; Salonul Naţional de Artă, la Palatul
Parlamentului; „Pânze mici”, la Galeriile „Lascăr Vorel”, Piatra-Neamţ;
Saloanele Moldovei; Bienala „Lascăr Vorel”.
A participat
la o expoziţie de grup la Institutul Cultural Român de la Veneţia.
A obţinut
Premiul pentru grafică al Bienalei „Lascăr Vorel”, Piatra Neamţ, 2009.
Lucrările
sale se află în colecţii private din România, Franţa, Germania, Italia, Olanda,
SUA, și în colecţia Muzeului de Artă din Piatra Neamţ.
Este autorul
albumului de artă „Biarritz si loin si proche”, Franţa.
PERSONALITATEA ZILEI – „LA MULŢI ANI!” ISTORICULUI IOAN SCURTU
Ioan I. Scurtu s-a născut pe 27 noiembrie 1940, la Dochia, Neamţ. Este absolvent
al Liceului „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Istorie
Bucureşti. Cunoscut şi apreciat profesor universitar, doctor, a fost, din 2007,
preşedinte al Secţiei de Ştiinţe
Istorice şi Arheologie. De asemenea, este membru al Consiliului Ştiinţific al
Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România. A fost director general al
Arhivelor Naţionale, membru în Consiliul Naţional al Istoricilor din România,
de pe lângă Academia Romana (din 1996).
Este onorat cu diverse ordine, diplome, titluri, dintre care amintim: Premiul
Academiei Române (1983), pentru „Viaţa politică din România. 1918-1944”; Premiul
„Gheorghe Brătianu" al Fundaţiei „Magazo sută de cărți, dintre care
douăzeci şi opt personale (de autor), treizeci şi opt în calitate de
coordonator și coautor, cincizeci şi trei coautor; şapte în limbi de circulație
internațională. De asemenea, a publicat circa două sute douăzeci de studii în
reviste de specialitate, dintre care douăsute nouă de autor, iar alte douăzeci
şi două în limbi de circulație internațională (engleză, franceză, rusă, germană).
O parte din acestea au fost publicate în volumul „Ioan Scurtu: Studii de istorie.”.
OMAGIU ADUS MEMORIEI POETULUI AUREL DUMITRAŞCU
Poetul Aurel Dumitraşcu a fost considerat, pe drept
cuvânt, unul dintre cei mai valoroşi scriitori ai generaţiei sale. Despre el,
un alt poet de marcă al literaturii contemporane, Cezar Ivănescu, spunea: „cu
un rar simţ al proporţiei, cu un fin instinct muzical, deşi pare a cultiva o
artă a «decompoziţiei», poetul reuşeşte să fie riguros şi armonic atât în
poemele scurte cât şi în poemele ample, adesea fastidioase la mulţi dintre
colegii lui de generaţie: «Florile roşii mor încet în ferestre/tu să nu spui
acum că e seară/…».”
Aurel Dumitraşcu s-a născut pe 21 noiembrie 1955,
la Sabasa, comuna Borca, judeţul Neamţ. Frecventează cursurile gimnaziale în
satul natal, apoi pe cele ale Liceului „Mihail Sadoveanu”.
După absolvire (1974), va fi, pe rând, merceolog şi
profesor suplinitor. În 1987, devine absolvent al Facultăţii de Filologie
(română-franceză) de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Tema
lucrării de licenţă a lui Aurel Dumitraşcu cuprindea poezia celor doi poeţi
dispăruţi prematur şi atât de apreciaţi de dânsul: Virgil Mazilescu şi Daniel
Turcea.
O perioadă scurtă (din 1988 până în 1989) a fost
muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, post ocupat în urma insistenţelor
scriitorului Dumitru Radu Popescu (pe atunci Preşedinte al Uniunii
Scriitorilor), pe lângă secretarul cu propaganda al Comitetului Judeţean Neamţ
al Partidului Comunist.
După 1989, vreme de câteva luni, a fost consilier
la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Neamţ.
A trecut în nefiinţă la Spitalul „Fundeni” din
Bucureşti, în ziua de 16 septembrie 1990, ca urmare a evoluţiei foarte rapide a
unei leucemii depistate la Spitalul Judeţean din Piatra-Neamţ. A fost
înmormântat în cimitirul satului natal, Sabasa.
Aşa cum consemna Laurenţiu Ulici, la câteva zile
după fulgerătoarea dispariţie: „la 35 de ani neîmpliniţi, Aurel Dumitraşcu, una
din cele mai originale voci lirice ale «optzeciştilor», a intrat sub orizont,
lăsându-ne drept moştenire de preţ cristale din două volume de poezii:
«Furtunile memoriei» (1984) şi «Biblioteca din Nord» (1986).”
Postum, datorită apropiaţilor, dintre care s-a
distins poetul Adrian Alui Gheorghe, a fost recuperată şi dată publicităţii
opera lui Aurel Dumitraşcu: „Mesagerul” (1992), „Tratatul de eretică” (1995),
„Fiara melancolică” (1999), „Carnete maro - Jurnal”, vol. I-IV (2001-2005),
„Scene din viaţa poemului” (2004), „Frig, sau cum poezia ne-a furat moartea.
Epistolar (1978-1990).” (2008), „Prăvălia cu fete moarte” (2012), „Concert cu
păpuşa de cârpe” (2015).
„POEM TRIST PE FOND ROŞU”
(din volumul postum „Concert cu păpuşa de cârpe”)
Florile roşii mor încet în ferestre
tu să nu spui acum că e seară
îngrozitor de puţin trăiesc oamenii
dulcea pribegie a cărnii prin aer
şi atâtea propuneri pline de graţie
până şi zidul rămâne cu capul întors
rujul reginei pe glezna bufonului – iată
aceste ţinuturi marasmul laguna
convorbim
împerecherea broaştelor nu-i o problemă
de logică în orice poveste cineva vinde măşti
mari bucăţi de jar se aud mişunând
casa plânge totul păleşte în roşu
– „bărbat sunt numai din întâmplare,
Puteam fi nefericit ca un turn” –
Pelerin în propria-ţi casă
Adică memoria se ascunde-n oglinzi
Prohibito, ce-mi spuneai despre
solemnitatea creierului înainte de moarte?
– şi plouă –
şoaptele, vezi, mult prea mult se lovesc
peste ceafă ca nişte datornici.”