De la Școala Populară de Artă, Clasa de actorie: CELE MAI NOI SPECTACOLE DE PRODUCȚIE, DE ZIUA COPILULUI
Luni, 1 iunie 2026, sala mare a Teatrului Tineretului va găzdui, începând cu ora 19:00, ieșirea la rampă a celor mai tineri actori din urbe. Cursanții Școlii Populare de Artă, coordonați artistic de actrița Maria Hibovski, vor prezenta două dintre cele mai recente montări ale lor. „Trunul Babelor – Săfie primit” este un spectacol realizat pe textul Anastasiei Vieru, care îi cuprinde în distribuție pe Vlad Bourceanu, Ștefan Bolocan, Bianca Chira, Medeea Chelariu, George Pascăl, Corina Pintilie, Anastasia Vieru.
„Învăț... Dezvăț...” este construit pe textul Biancăi Sârcu. În distribuție sunt Anda Negură, Bianca Sârcu, Cătălina Vădeanu, Iole Azoiței, Otilia Căpățână, Rihanna Forminte, Sofia Petrescu, Sofia Pestolică și Timotei Ceaușu.
Spectacolele de producție prezentate de Clasa de actorie a Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț (coordonatoare: Maria Hibovski) sunt jucate de Ziua internațională a copilului special pentru colegii din oraș ai tinerilor artiști.
Luna lui Cireșar aduce în Stagiunea muzicală 2025-2026: „CE NE RĂMÂNE... Cântece despre dor și devenire”
Acesta este genericul sub care se va desfășura primul eveniment al lunii lui Cireșar din cadrul Stagiunii muzicale 2025-2026. Protagoniști vor fi trei muzicieni de valoare, care sunt recunoscuți și pentru calitățile lor didactice: soprana Beatrice Suciu, baritonul Alexandru Suciu și pianista Bianca Murariu.
Evenimentul este programat pentru joi, 4 iunie 2026, ora 17:30, la sala „Theodor Macarie” a Liceului de Arte „Victor Brauner”.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Beatrice Suciu
Soprana, originară din Piatra-Neamț, a absolvit Liceul de Arte „Victor Brauner”, la clasa profesoarei Narcisa Pavel, sub îndrumarea căreia a făcut primii pași în lumea artei vocale. Parcursul său artistic și uman a fost marcat, de asemenea, de profesorul de TSD și diriginte Ionel Ceobanu.
Absolventă a Academiei de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (2019), la clasa prof. univ. dr. Elena Moldovan, soprana Beatrice Suciu a apărut pe scenele din România, Spania, Austria, Italia, într-un repertoriu variat ce cuprinde atât roluri de operă, operetă sau vocal-simfonic, cât și lieduri.
Printre cele mai reprezentative roluri interpretate se pot aminti: Pamina din opera Die Zauberflöte, Bastienne în Bastien und Bastienne, de W. A .Mozart, Norina în Don Pasquale, de G. Donizetti, Elisetta în Il matrimonio segreto, de D. Cimarosa, Frau Luna în opereta omonimă a lui P. Lincke, Ms. Higgins în My fair Lady, de F. Loewe și Un pastore în Tosca, de G. Puccini. De asemenea, a putut fi ascultată și în repertoriu vocal-simfonic, precum Missa în do minor, de Wolfgang Amadeus Mozart, sau în cel de lied, care cuprinde numeroase lucrări românești și internaționale din creația compozitorilor F. Schubert, R. Schumann, O. Respighi, R. Strauss, S. Rachmaninoff, G. Fauré, B. Britten, Gh. Dima, S Drăgoi, P. Constantinescu, T Brediceanu, A. Stoia și alții.
Actualmente, cadru didactic și doctorandă, Beatrice Suciu a continuat de-a lungul timpului să participe la cursuri de măiestrie cum ar fi: Internationale Sommerakademie fur Operngesang, Deutschlandsberg, Austria sau Corso Internazionale di Canto Lirico, Licata, Italia, sub îndrumarea maestrului Vittorio Terranova și Crash Course on the history of vocal music in 20-21st Century, susținut de soprana Viktoriia Vitrenko, în cadrul „Festivalului de muzică contemporană Cluj Modern”.
Alexandru Suciu
Copilărind într-o familie de mai multe generații de muzicieni, Alexandru Suciu a moștenit pasiunea pentru artă. A început studiile muzicale în cadrul Școlii de muzică „Augustin Bena” din Cluj-Napoca, unde a studiat pian, iar mai apoi chitară. Studiile muzicale universitare le-a urmat în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, fiind triplu licențiat, la secțiile Canto, Muzică și Artele Spectacolului Muzical. Și-a perfecționat calitățile de artist în contexte ca Sommerakademie für Operngesang în Deutschlandsberg, Austria, Corso Internazionale di Canto Lirico I.M.C. Licata, în Italia, „Belcanto Akademie” în cadrul festivalului de operă Rossini in Wildbad în Germania sau AAMS Emerging Artist Workshop la „The Kennedy Center”, în Washington D.C., Statele Unite ale Americii, urmând cursuri și cursuri de măiestrie susținute de personalități ca Vittorio Terranova, Simone Piazzola, Richard Leech, Raúl Giménez sau Manuel Lange.
Palmaresul său artistic cuprinde roluri de operă, printre care se numără Marcello în La Bohème, Sharpless în Madama Butterfly de G. Puccini, Silvio în I Pagliacci de R. Leoncavallo, Malatesta în Don Pasquale de G. Donizetti, Figaro în Il Barbiere di Siviglia de G. Rossini, Papageno în Die Zauberflöte de W. A. Mozart, muzică vocal-simfonică, ca Requiemul de Gabriel Fauré și Requiemul de Wolfgang Amadeus Mozart, în cadrul unor instituții ca Opera Brașov, O.N.R. Cluj-Napoca, Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj-Napoca, Teatro Pirandello Agrigento și Avigliano Opera Festival, precum și lucrări din creația internațională de lieduri, în contexte ca Internationaal Lied Festival Zeist în Olanda sau Europäische Akademie für Musik und darstellende Kunst Montepulciano în Italia.
Actualmente este lector universitar la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și activează pe scene de profil din țară și din străinătate.
Pianista Bianca Murariu a absolvit studiile de licență și masterat la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea profesorilor Daniel Goiți și Adriana Bera. Timp de un an, a urmat și cursurile de masterat în duo-pianistic la Universität für Musik und Darstellende Kunst Graz, la clasa profesorilor Gil Garburg și Sivan Silver.
În anul 2020 și-a susținut teza de doctorat cu titlul Concertul românesc pentru pian în contextul istorico-stilistic al primelor decenii ale secolului al XX-lea, sub îndrumarea prof.univ.dr. Adriana Bera. În perioada studiilor doctorale a devenit un membru activ al Fundației „Sigismund Toduță”, iar ca rezultat al permanentei sale preocupări în direcția promovării concertelor românești pentru pian, a publicat în anul următor două partituri, Concertul românesc pentru pian și orchestră în si minor (1939), de Iuliu Mureșianu și Concert pentru pian și orchestră (nr. 1) „închinat unui mare român” (1943) de Sigismund Toduță, reducții pentru două piane, lucrări publicate la Editura MediaMusica din Cluj-Napoca.
În prezent, Bianca Murariu este Lector Universitar Doctor la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca în cadrul Departamentului de Canto și Artele Spectacolului Muzical unde își desfășoară o frumoasă activitate pedagogică în calitate de pianistă acompaniatoare. Activitatea sa artistică include și un număr impresionant de apariţii în recitaluri de canto la Goethe Institut din Roma, la Salone di Palazzo Ricci Montepulciano, Italia, la Hochschule für Musik, Detmold și la Theater Gütersloh, Germania, International Lied Festival Zeist, Olanda, cu baritonul Alexandru Suciu, în cadrul Festivalului Sommerliche Ulmer Musiktage, Ulm, Germania, alături de sopranele Admayatesha von Abel și Florina Dan, la Lucerna, Elveția, cu baritonul Geani Brad și soprana Diana Oros-Wilder, în Laval, Canada cu soprana Mioara Cortez, numeroase recitaluri la Opera Națională Română din Cluj-Napoca alături de baritonul Florin Estefan, mezzosoprana Iulia Merca precum si recitaluri la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, alături de tenorul Marius Vlad Budoiu. În anul 2024 a publicat CD-ul „Window to Schumann”, ciclurile de lieduri de Robert Schumann Liederkreis op. 39 și Dichterliebe op. 48, împreună cu tenorul Marius Vlad Budoiu.
Afinitatea sa pentru repertoriul de lied i-a adus multe colaborări cu numeroși interpreți de renume internațional, fiind apreciată de artiști precum Roderick Wiliams, Waltraud Österreicher, Richard Stokes, Robert Holl, Bernarda Fink, Anette Dasch, Klemens Sander. În această direcție s-a perfecționat cu pianiștii Vlad Iftinca, Manuel Lange, Hans Eijsakers, Roger Vignoles. Bianca Murariu a fost invitată în calitate de pianistă acompaniatoare în numeroase Masterclass-uri precum „Sibiu Opera Festival”, cursuri de canto susținute de Florin Estefan, Marius Vlad Budoiu, Ruxandra Donose, Elena Moșuc, la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, în cadrul Studio-ului de Operă „Lya Hubic”, alături de pianista Liora Maurer, Sharon Mohar și soprana Tatiana Lisnic, ACAF SINGING MASTERCLASS, cursuri de canto clasic susținute de soprana Adela Zaharia și pianista Bianca Murariu, la Academia Națională de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca.
ȘCOALA DE VARĂ, EDIȚIA A XV-A
În perioada 29 iunie – 31 iulie 2026, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” va desfăşura, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, cea de a XV-a ediţie a Şcolii de vară.
Pentru a răspunde cererilor tot mai numeroase din ultimii ani, organizatorii au gândit un calendar complex. Astfel, vor fi create cinci serii pentru cele cinci săptămâni complete ale perioadei amintite, programul desfășurându-se zilnic, de luni până vineri, de la ora 10:00 la 14:00, la sediul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, strada Ștefan cel Mare, nr. 3A, telefon 0233.214.026.
Şcoala de vară a anului 2026 oferă cursuri de iniţiere în: actorie, modelaj în lut, dans modern, dans popular, canto tradiţional, pictură, pictură pe pietre, canto muzică uşoară, grafică, desen, artă decorativă.
Preţul unei serii de cursuri este de 250 lei (pentru cinci zile), fiecare serie de curs urmând a fi compusă din copii cu vârste între 7 şi 15 ani, numărul maxim acceptat fiind de cincisprezece participanţi pentru fiecare serie.
PROGRAM ȘCOALA DE VARĂ 29 iunie 2026 – 31 iulie 2026
Săptămâna 29 iunie – 3 iulie
Săptămâna 6 iulie – 10 iulie
Săptămâna 13 iulie– 17 iulie
Săptămâna 20 iulie – 24 iulie
Săptămâna 27 iulie – 31 iulie
Luni
10:00 – 12:00 actorie – Maria Hibovski
12:00 – 14:00 pictură - Cristian Bistriceanu
Marți
10:00 – 12:00 modelaj lut – Ionela Lungu
12:00 – 14:00 dans modern – Paula Ghivirigă
Miercuri
10:00 – 12:00 canto muzică ușoară – Paula Ghivirigă
12:00 – 14:00 grafică, desen – Radu Macavei
Joi
10:00 – 12:00 artă decorativă – Cristian Petrescu
12:00 – 14:00 canto popular – Laurențiu Marian
Vineri
10:00 – 12:00 dans popular – Ioan Luchian
12:00 – 14:00 pictură pe pietre – Raluca Irimescu
În stagiunea muzicală FOLCLOR MUZICAL DIN BUCOVINA CU ANSAMBLUL DE MUZICĂ TRADIȚIONALĂ „ICOANE MOLDAVE”
Sala de festivități a Colegiului Tehnic Forestier din Piatra-Neamț va găzdui, marți, 26 mai 2026, (ora 17:00), un eveniment muzical aparte: concertul Folclor muzical din Bucovina. Protagoniști vor fi membrii Ansamblului de muzică tradițională „Icoane Moldave” al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț. Grupul este pregătit de conf. univ. dr. habil. Delia Stoian-Irimie și asist. univ. dr. Ioana Munteanu.
Evenimentul, care face parte din Stagiunea muzicală 2025-2026, este organizat, în parteneriat, de Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și a Colegiul Tehnic Forestier din Piatra-Neamț.
Intrarea la concert este liberă, în limita locurilor disponibile.
ANSAMBLUL DE MUZICĂ TRADIȚIONALĂ „ICOANE MOLDAVE”
Ansamblul a fost înființat în anul 1998, sub conducerea conf. univ. dr. habil. Delia Stoian-Irimie și este ca un frate mai mic al Ansamblului de Muzică Tradițională Românească „Icoane”, adăugându-și în anul 2008 denumirea „Icoane Moldave”.
Ansamblul a început cu un efectiv de șapte studenți, ajungând în prezent să aibă în componență peste 40 de studenți care urmează modulul de Muzică vocală tradițională românească. Repertoriul abordat însumează o paletă diversificată corespunzătoare diferitelor zone etnofolclorice: Moldova, Bucovina, Maramureș, Bihor, Hunedoara, Dobrogea, fiind selectat cu mare grijă din diferite culegeri de specialitate sau cules în mod direct din teren, de către studenți și cadre didactice.
În cei peste douăzeci de ani de activitate, ansamblul a susținut diferite recitaluri de muzică tradițională atât în cadrul stagiunii artistice a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, Extensia Piatra Neamț, cât și la București, Iași, Brașov, Ploiești, Onești, Târgu Neamț, Roman, etc. A participat la numeroase ediții ale Festivalului Național de Datini și Obiceiuri din Brașov. Prin recitalurile prestate, suportul instrumental este susținut de către taraful tradițional al Extensiei Piatra Neamț, ce are în componență studenți de la disciplina opțională Instrument popular.
Ansamblul a fost solicitat pentru înregistrări audio și video atât la televiziunile locale, cât și la Radio București și televiziunile naționale. Până în prezent, ansamblul a înregistrat un CD de colinde tradiționale românești din Moldova și Transilvania.
Începând cu anul 2019, doamnei conf. univ. dr. Deliei Stoian-Irimie i s-a alăturat la pregătirea muzicală a ansamblului și Ioana Munteanu, actualmente asist. univ. dr. în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț.
AGENDA CULTURALĂ A SĂPTĂMÂNII 18-24 MAI, LA „CARMEN SAECULARE”
Miercuri, 20 mai 2026, de la ora 18:00, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean, revine în actualitate Stagiunea muzicală 2025-2026, organizatorii propunând pentru agenda melomanilor nemțeni recitalul pianistic susținut de Sabina Iuliana Oprea, muziciană și, în același timp, cadru didactic la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca. Sub genericul „Evoluția sonatei pentru pian”, protagonista a ales un repertoriu dedicat exclusiv sonatei, reunind creații monumentale din patrimoniul universal semnate de Ludwig van Beethoven și Frédéric Chopin și Einojuhani Rautavaara.
Organizatorii sunt, în parteneriat, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț.
Joi, 21 mai 2026, ora 17:00, la sala Cupola a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamț, va avea loc evenimentul „Să cunoaștem istoria județului prin memoria comunității. Oameni, locuri, fapte – ZIARISTUL CONSTANTIN CUCU – 90 DE ANI DE LA NAȘTERE”, proiect la care, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț este partener, alături de instituția gazdă.
Tot joi, 21 mai 2026, va avea loc Ziua comunei Trifești, eveniment la care va participa, cu un program de cântece și jocuri tradiționale, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”.
În aceeași, zi de 21 mai 2026, va avea loc și o expoziție și demonstrație practică de modelaj în lut oferite de meșterul popular Ionela Lungu, la Centrul de vizitare Vânători (Zimbrărie).
Vineri, 22 mai 2026, de la ora 12:00, sala Cupola a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamț, va avea loc prezentarea cărții prof. univ. dr. Vasile VASILE, „PROFILURI DE MUZICIENI ROMÂNI”, vol II. Alături de autor, sunt invitați să participe, ca invitați speciali, arhim. Mihail Daniliuc și pr. Dorin Ploscaru. De asemenea, în cadrul evenimentului un grup de seminariști de la Liceul Teologic Ortodox „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Piatra-Neamț vor participa cu un scurt program de cântări bisericești.
La toate eceste evenimente intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibile.
LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ, PREMII LA CONCURSURILE NAȚIONALE
Activitatea de la cursurile Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, din cadrul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, este vizibilă și la nivel național. Participările cursanților Școlii la diversele competiții de artă plastică, muzică, dans, teatru se soldează de multe ori cu premii și distincții prin care evoluțiile artistice și creatoare sunt recunoscute și recompensate.
Cele mai recente succese au fost aduse de clasele de pictură și grafică, coordinate de artiștii plastici Radu Macavei și Cristian Bistriceanu.
Astfel, la Concursul naţional de pictură şi grafică „Emancipare”, organizat de Şcoala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Elena - Amelia Buzatu, care a concurat la Secțiunea grafică - categoria de vârstă până la 15 ani, a primit Premiul al III- lea pentru lucrarea „Monumentul lui Constantin Brancuși, din Tg. Jiu”.
În același timp, la Concursul Naţional de Arte Vizuale „Nicolae Mantu”, ediţia a XVIII-a, de la Galaţi, organizat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, lucrarea Evelinei Nicole Simionescu, intitulată „Wabi - Sabi / acum prin atunci”, a fost recompensată cu Mențiune, la grupa de vârstă junior.
Coordonatorii claselor de pictură și grafică, artiștii plastici Radu Macavei și Cristian Bistriceanu, sunt muțumiți de rezultatele elevelor lor și se așteaptă, în viitorul apropiat, la ridicarea nivelului de creație. „Sigur că este o bucurie de fiecare dată pentru noi ca profesori, atunci când elevii noștri sunt recompensați cu premii sau mențiuni la aceste importante competiții de nivel national. În același timp, acestea sunt o încurajare foarte importantă și pentru ei, chiar dacă scopurile noastre nu sunt concursurile, ci educarea și formarea tinerelor talente. Iar pentru ca un talent să rodească, este de nevoie de multă muncă, dăruire și consecvență, lucruri de care cele două cursante au dat dovadă din plin si de aceea le felicităm și le dorim mult succes în continuare!”
Eveniment editorial PREZENTAREA LUCRĂRII „PROFILURI DE MUZICIENI ROMÂNI” – VOLUMUL II
Vineri, 22 mai 2026, la sala Cupola a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamț, ora 12:00, va avea loc prezentarea impozantei lucrări a profesorului universitar doctor Vasile Vasile - „PROFILURI DE MUZICIENI ROMÂNI” – Volumul II. Cartea a apărut anul trecut, în 2025, la Editura Nona, parte componentă a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț.
La evenimentul din 22 mai 2026, alături de autor, vor participa, ca invitați de onoare, arhim. Mihail Daniliuc și pr. Dorin Ploscaru. Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibile.
Rod al unei munci elaborate de cercetare a creației muzicale românești din vechime, lucrarea profesorului universitar doctor Vasile Vasile, originar din Neamț, aduce la cunoștința generațiilor mileniului trei o serie de portrete ale unor personalități ale lumii muzicale bisericești care riscă să intre în uitare. Astfel, autorul continuă un mai vechi proiect al său, primul volum al „Profilurilor…” tratând viața și opera unei serii de muzicieni care nu aveau nimic în comun cu ținutul Neamț.
Strălucit bizantinolog, cu o operă vastă și foarte apreciată de mediul academic românesc și nu numai (avem în vedere acoperirea studiilor sale a întregului areal balcanic, precum și Premiul Academiei Române pe care l-a obținut cu o altă lucrare a sa - „Tezaur muzical românesc de la muntele Athos”), profesorul Vasile Vasile deschide volumul de față cu o concisă incursiune în veacurile medievale, când s-a afirmat la Mănăstirea Neamț una dintre importantele școli de muzică bisericească (sublinierea îi aparține), din care, apreciază autorul, „pare a descinde cunoscuta școală de la Mănăstirea Putna, din epoca ștefaniană.”
Au fost adăugate studiile consacrate rolului Sfântului Paisie Velicicovschi în dezvoltarea muzicii liturgice, protopsaltului din școala sa, Iosif Duhovnicul, și urmașilor acestuia, în frunte cu Visarion Protopsaltul.
Având avantajul apropierii și posibilității cercetării directe a bogatului fond muzical prezentat de Biblioteca mănăstirii Neamț, autorul a avut șansa descoperirii unor alte prețioase documente: primele lucrări de cântări bisericești în limba română, tipărite la Viena, în anul 1823, Anastasimatarul, Irmologhionul și Theoreticonul, și o bună parte a cântărilor aparținând perioadei nemțene.
Calitatea sa de profesor la Piatra-Neamț (a activat pe plan didactic, în Neamț, între anii 1970 și 1990, fiind, printre altele, și primul director al Școlii Populare de Artă) l-a determinat pe Vasile Vasile să creioneze profiluri ale unor muzicieni nemțeni uitați, personalități muzicale descinse din acest ținut, muzicieni a căror activitate s-a desfășurat în zona nemțeană și muzicieni născuți și formați în afara spațiului nemțean dar implicați în viața culturală a zonei, printre ei Iosif – ilustrul protopsalt al Neamţului, Macarie Ieromonahul de la Mănăstirea Neamţ, Visarion Protopsaltul, Dorothei (Doroftei) Iordachiul, ieromonahul şi protopsaltul. Nu sunt ocolite tradiţiile cântării corale la Mănăstirea Neamţ și Tipografia muzicală de la Mănăstirea Neamţ, tratate în capitole aparte.
Lucrarea se încheie cu un vast material dedicat lui Alexandru Podoleanu, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai ținutului Neamț în planul muzicii vechi și muzicii bisericești.
Stagiunea muzicală 2025-2026 SABINA OPREA ÎN RECITALUL PIANISTIC DEDICAT SONATEI, GEN MUZICAL APARTE
Stagiunea muzicală 2025-2026 revine în forță, propunând pentru agenda melomanilor nemțeni un nou eveniment atractiv. Parteneriatul dintre Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț se va concretiza de data aceasta în recitalul pianistic susținut de Sabina Iuliana Oprea, muziciană și, în același timp, cadru didactic la instituția clujeană de învățământ muzical superior. Sub genericul „Evoluția sonatei pentru pian”. Protagonista a ales un repertoriu dedicat exclusiv sonatei, reunind creații monumentale din patrimoniul universal semnate de Ludwig van Beethoven, Frédéric Chopin și Einojuhani Rautavaara .
Evenimentul va avea loc miercuri, 20 mai 2026, ora 18:00, în sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț. Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibile.
Sabina – Iuliana Oprea este absolventă a Colegiului Național de Arte „Regina Maria” din Constanța –clasa prof. Alina Deleanu –, a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – clasa prof.univ.dr. Daniel Goiți – și a Academiei „Sibelius” din Helsinki (Finlanda), la clasa profesorilor Hui Ying Liu Tawaststjerna și Juhani Lagerspetz. În 2023, obține titlul de Doctor în muzică, cu lucrarea intitulată „Evoluții stilistice în muzica finlandeză pentru pian a secolului al XX-lea”.
A participat la cursuri de măiestrie ale profesorilor Wolfgang Wagenhauser (2008, 2009 – Bucureşti), Martin Hughes (2012, 2014 - Cluj), Theodor Paraschivescu (2012 – Cluj), Gabriel Amiraş (2012 – Timişoara), Cristian Beldi (2013, 2015 – Wavre), Karl Andreas Kolly (2013 – Cluj), Hans Pålsson (2013 – Helsinki), Jean Claude Pennetier (2014 – Villecroze), Jens Harald Bratlie (2014, 2018 – Helsinki), Patrick O’Byrne (2014 – Helsinki), Martin Hughes (2015 – Cluj), Alicja Fiderkiewicz (2015 – Helsinki), Viniciu Moroianu și Benjamin Engeli (Academia Sighisoara 2016), Claudio Martinez Mehner (2017 - „International Holland Music Sessions”, 2018 - Helsinki), Robert Levin, Frederic Aguessy, Philippe Bianconi, Christian Ivaldi, Jay Gottlieb („Festival des Ecoles d’art américaines de Fontainebleu” - 2022). Ĩn anul 2012, a participat la „Music-Us” Summer Camp”, la cursurile de management cultural susţinute de Ioan Holender.
A susţinut concerte şi recitaluri în Constanţa, Bucureşti, Sibiu, Botoşani, Bacău, Piatra-Neamt, Timișoara, Brest, Paris, Nice (Franța), Wavre, Bruxelles (Belgia), Helsinki (Finlanda), Bergen (Norvegia), Alkmaar (Olanda), Novi Sad (Serbia), Kefallonia (Grecia.
Activitatea sa include colaborări cu: Fundaţia „Remember Enescu”, Universitatea „Ovidius” Constanţa, Centrul Cultural „Teodor T. Burada” Constanţa, Asociaţia Culturală Română din Helsinki, Filarmonica de Stat Botoşani, Orchestra Teatrului „Oleg Danovski” Constanţa, Filarmonica „Mihail Jora” Bacău și cu „NYKY Ensemble” din Helsinki – proiect periodic dedicat exclusiv muzicii contemporane.
Palmaresul său cuprinde numeroase Premii I la Concursul Internaţional „Miniatura Romantică” Galaţi (2001, 2002, 2010); Menţiuni (2004, 2006, 2008) şi Premiul III (2011) la Olimpiada Naţională de Muzică, Menţiune la Concursul de Duo Pianistic Cluj (2012), Premiul Special al Asociaţiei Culturale – Concursul „Lions Diamond” Timişoara (2013), Premiul II la „Roma International Piano Compatition” (2014) și Premiul III la Concursul „Drumul spre celebritate” – Mogoșoaia 2017.
De asemenea, a primit Diploma de Excelenţă a Fundaţiei „Remember Enescu” (2009, 2011) şi Diploma de Merit din partea Consiliului Judeţean Constanţa (2008, 2009, 2011), Special mention din partea „Golden Classical Music Awards” (New York), Honorable Mention din partea „Moscow International Piano Competition” și „Smederevo International Piano Competition”, pentru activitatea pedagogică.
Sabina – Iuliana Oprea a fost artist rezident la „Cité Internationale des Arts” – Paris în perioada august-octombrie 2018, ca urmare a bursei „George Enescu” oferită de Institutului Cultural Român; a fost membru organizator al „International Piano Competition” Constanța (2018 și 2019). A debutat în calitate de membru al juriului în cadrul Concursului național de muzică de cameră „Carmen Petra Basacopol” (2019), urmând să facă parte din juriului Concursului național „PianoArt” între 2022-2025.
În prezent, Sabina Oprea este asist. univ. dr. al Departamentului de Instrumente cu Claviatură și Ansambluri Instrumentale din cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca.
8 MAI, ZIUA NAȚIONALĂ A PORTULUI TRADIȚIONAL
Portul tradițional reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultură ale unui popor. Costumul popular era taina sufletului femeii, cea care a creat de-a lungul timpului adevărate capodopere la lumina opaițului, în iernile lungi ale veacurilor trecute.
În timpul lucrului, femeile spuneau o rugăciune ortodoxă pentru comunicare cu divinitatea: „Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Și mă mântuieşte, Mântuitorul meu”.
Foto: Adolphe A. Chevalier și Centrul pentru Cultură și Arte "Carmen Saeculare" Neamț
SĂRBĂTORILE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – TODORUSALE
Sărbătoarea Todorusalelor făcea parte din acea lume considerată primitivă de mulţi, dar care fascinează pe tot atât de mulţi. Ea este în strânsă legătură cu Paştele, căzând întotdeauna la 24 de zile după Paşti, împărţind în două părţi perfect egale perioada dintre Paşti şi Rusalii, numindu-se de aceea şi Strat de Rusalii. Cuvântul „strat” este, în această formulă, un împrumut din limba bulgară şi înseamnă „mijloc”, „centru”. Deoarece cuvântul bulgar era strieda, unii oameni din trecut au numit sărbătoarea Strodul. Denumirea Todorusalii se explică printr-o credinţă conform căreia în ajunul acestei sărbători s-ar întâlni cele şapte Rusalii cu cei şapte fraţi ai lor, numiţi Sân Toaderi. Ca semn al bucuriei reîntâlnirii, Rusaliile dăruiau fraţilor lor câte un buchet făcut mai ales dintr-o plantă numită dumbravnic sau todoruse.
Sărbătoarea Todorusaliilor ar fi, aşadar, prima zi în care îşi fac apariţia pe pământ Rusaliile, nişte zâne care umblau pe pământ şi prin aer fără a fi văzute de oameni. După unii ar rămâne printre noi aproximativ o lună, după alţii ar reapărea in Săptămâna Rusaliilor, cât timp fiind printre noi aceste zâne distrându-se, mâncând şi bând împreună cu cei şapte Sân Toaderi. Dacă cineva îndrăznea să facă ceva în zilele lor, atunci acela risca să se îmbolnăvească, cele mai grozave boli aduse de Rusalii fiind înnebunirea (pe respectivul apucându-l năbădăile sau boala Rusaliilor), orbirea, ologirea, poceala, ameţeala sau buimăceala şi altele. Mai ales în prima parte a zilei era cu desăvârşire interzisă orice activitate în casă sau la camp. În partea a doua se putea lucra numai dacă se punea la brâu pelin, usturoi, soc sau foi de nuc. Se spune că mai ales pelinul şi usturoiul nu le priiau Rusaliilor, ţinându-le la distanţă. De altfel, pelinul era pus acum în toate băuturile, în afară de apă, aceste băuturi trebuind să fie băute spre a nu avea nici o problemă cu Rusaliile supărate. În acelaşi scop, fetele şi feciorii care se întâlneau în această zi se băteau cu pelin. Nu întâmplător, ziua mai era numită şi Sărbătoarea Pelinului.
Sărbătoarea mai avea încă două restricţii: prima viza interzicerea râsului, iar a doua îi privea pe copii. Aceştia nu aveau voie să se strâmbe unii la alţii, existând riscul să rămână aşa toată viaţa! Activităţile principale ale zilei permise de prea supăratele Rusalii erau următoarele: semănatul cânepii, culegerea plantelor de leac, facerea unturii de oi şi sfredelirea urechilor la fetiţe, de aici o altă denumire a sărbătorii, Sfredelul Rusaliilor. Şi pentru că poporul credea că din această zi Rusaliile încep a sfredeli cu răutăţi, oamenii au inventat antidotul, acesta fiind dansul căluşarilor. Căluşarii, în număr de 13, jurau pe steagul căluşăresc la Todorusalii, pregătirile lor continuând până în Săptămâna Rusaliilor.
Se spune că sărbătoarea Todorusaliilor era ţinută chiar şi de păsări, ele nefacându-şi cuib în această zi. Apoi, exista obiceiul ca ziua onomastică a femeilor ce purtau (pre)numele Ruxandra să fie serbată la Rusalii, însă moldovencele, de frica Rusaliilor, o serbau întotdeauna la Todorusalii. (etnolog Marcel Lutic, “Timpul sacru. Sărbătorile de altădată.”, Editura Fundației Academice “AXIS”, Iași, 2006.)