CLASA DE CANTO, MUZICĂ UȘOARĂ, ANUNȚĂ LANSAREA ALBUMULUI „ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ CRĂCIUN”
Așa cum o face de câțiva ani, în luna decembrie Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț oferă publicului nemțean o salbă de spectacole musicale și coregrafice, menite a ne pregăti întreaga comunitate să întâmpine cum se cuvine sărbătorile de iarnă. Deschizători de drum vor fi elevii Școlii Populare de Artă, care, în a doua săptămână a lunii cunoscută în popor drept Undrea, vor oferi o serie de spectacole care se vor desfășura pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț.
Astfel, joi, 12 decembrie, începând cu ora 17:00, Clasa canto muzică ușoară (profesor coordonator, Paula Ghivirigă), prin grupul „Happy Kids”, va prezenta recitalul „Te așteptăm să vii, Crăciun”. Alături de ei vor evolua invitații evenimentului, elevii clasei de dansuri populare, coordonați artistic de Anda Maria Acristinei, și membrii formației „Bee Patrol” (fondator, Sorin Pavlidis). În cadrul evenimentului, grupul „Happy Kids” va lansa albumul audio „În așteptarea lui Moș Crăciun”.
Despre această reușită a grupului povestește coordonatoarea artistică, prof. Paula Ghivirigă: „Muzica întărește sufletele, ne dă speranță, ne face mai puternici și ne apropie unii de ceilalți… Asta simt de fiecare dată când cânt alături de aceste «minuni» sau când lucrez atent la șlefuirea acestor diamante de copii. Ei reprezintă cea mai sinceră iubire, puritatea, căldura. Acest album este rodul muncii noastre din ultimul timp. El descrie perfect sentimentele interioare ale fiecărui suflețel în parte. Le mulțumesc tuturor colaboratorilor care au contribuit la îndeplinirea celui mai mare vis al nostru! Vreau să mă înclin în fața dumneavoastră, stimați părinți, și să vă mulțumesc pentru că ați avut încredere în mine și mi-ați dăruit ceea ce aveți mai sfânt pe acest pământ, «minunile» dumneavoastră, pentru a le ghida spre cel mai frumos dar și cel mai greu drum din viață!”
„Happy Kids” are în componenţă elevi ai Clasei de canto, muzică uşoară, de la Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. O parte a lor şi-au trecut deja în palmaresul personal premii şi distincţii la concursurile naţionale şi internaţionale.
Grupul coordonat de prof. Paula Ghivirigă a fost invitat, în 2017, la emisiunea matinală găzduită de Răzvan și Dani, la Antena 1, pentru a cânta în prima audiție melodia „Chiar de-o fi iarna grea”, compusă special pentru aceşti copii de Mihai Alexandru.
Componența grupului „Happy Kids”: Teodora Tonu, Alexandra Hîncotă, Ana Maria Serea, Andrei Serena, Serena Gabriela Pascaru, Alexandru Răducanu, Andrei Dumitru, Neisryn Bâgu, Alisa Funingănă, Olivian Motfolea, Anastasia Lungu, Sofia Lungu, Miruna Baroi, Miruna Achiriloaie, Ștefan Pricop, Darina Stamate, Alessia Motricală, Ioana Butnaru, Daria Bursuc, Lavinia Gabăr, Iustina Tudosă, Marcian Nicorescu-Ghivirigă, Ecaterina Stoica, Miriam Obadă, Isaura Ciucanu, Adelina Epanu, Daria Herdeș, Bogdan Pătrunjel, Maria Nazaret, Iustina Grădinariu, Anisia Laza, Georgiana Nistor, Andreea Trofin, Sofia Cojocaru, Iarina Gireadă, Natalia Nemțanu Bălău, Adela Mitru, Ema Bindar, Alexandru Stoian, Ecaterina Enuță, Tudor Coman, Floarea Safta, Paula Ghivirigă.
La reușita albumului „În așteptarea lui Moș Crăciun” au contribuit compozitorii: Mihai Alexandru, Claudiu Bulete, Andrei Tudor, Georgeta Voinovan, Tinna Gi (Cristina Coșciug), Laurențiu Duță, Darius Mangal, Danny Mazo, Alina Manolache, Nicolae Caragia, Ivan Caragia, Horia Brenciu, Haven Gillespie, J. Coots, Lollipops.
Textierii pieselor din cuprinsul albumului sunt: Mihai Alexandru, Claudiu Bulete, Andreea Andrei, Horia Brenciu, Georgeta Voinovan, Laurențiu Duță, Darius Mangal, Elena Gheorghe, Haven Gillespie, J. Coots, Lollipops.
Înregistrările audio au fost realizate de Claudiu Bulete.
PREMII ALE CLASEI CANTO, MUZICĂ UȘOARĂ, LA FESTIVALUL „CÂNTEC DE STEA”
La finalul săptămânii trecute s-a desfășurat, pe scena casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț, Festivalul internațional pentru copii și tineret „Cântec de stea” ediția a XIII-a, în cadrul căruia elevii clasei de canto, muzică ușoară, pregătiți de prof. Paula Ghivirigă, au obținut premii deosebit de importante.
Astfel, Trofeul „Cântec de stea junior 2024”, secțiunea muzică ușoară de iarnă a fost cucerit de eleva Alisa Elena Funingănăcea care a primit și Premiul acordat de Radio Iași, pentru calitățile artistice dovedite.
Tudor Coman a fost recompensat cu Trofeul secțiunii 14-18 ani, categoria Muzica ușoară de iarnă, iar Ecaterina Enuță a primit Premiul I la grupa 12-14 ani, secțiunea Muzica cu tematică de iarnă.
Alexandru Ioan Răducanu -a primit și el Premiul I, la secțiunea Muzică ușoară - grupa 8-10 ani.
Cel mai mic premiant a fost Olivian Motfolea, evoluția sa fiind recompensată cu Premiul II, la Secțiunea Muzică ușoară de iarnă, grupa de vârstă 4-6 ani.
UNIUNEA ARTIȘTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA RECOMANDĂ NOI EVENIMENTE CARE VOR DEBUTA ÎN PERIOADA 9 -15 DECEMBRIE 2024
Dublu eveniment marți, 10 decembrie, la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (str. Victoriei, nr.2) vă invită la ora 18:00, la vernisajul Bienalei Internațională de Arte Grafice „Constantin Brâncuși”, ediția a II-a. În cadrul expoziției, vor fi prezentate peste 80 de creații ale unor artiști din: România, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Eritreea, Etiopia, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Haiti, India, Irlanda, Japonia, Liechtenstein, Malaesia, Marea Britanie, Mauritius, Mexic, Muntenegru, Noua Zeelandă, Polonia, Serbia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia. Ediția din acest an va fi deschisă de criticul de artă Mihai Plămădeală - doctor în arte vizuale, iar președinte de onoare este academicianul Mircia Dumitrescu. De semenea se va deschide și expoziția de ceramică a artistei Eva Radu, intitulată „Cultul zeiței mamă”. Curatori: Zuzu Caratănase și Ovidiu Felipov.
Două manifestări vor avea loc joi, 12 decembrie:
La ora 17 se vernisează SALONUL DE IARNĂ ART4ALL. Evenimentul va fi găzduit de Centrul Cultural ART4ALL din București (str. Știrbei Vodă nr.184). În deschiderea expoziției va lua cuvântul criticul de artă Marius Tița. Invitată de onoare este marea doamnă a tapiseriei românești - Cela NEAMȚU. Expun: Ion ACHIȚENIE / Jana ANDREESCU / Gheorghe ANDREESCU / Aldyn ALEXANDER / Gina BARANOVSCHI / Dan CHIDON FRUNZĂ / Vali Irina CIOBANU / Mihai CIOCHIA / Mihaela COCHECI / Gheorghe COMAN George COSTEA / Delia DANCIU / Cornelia Victoria DEDU / Doru Cristian DELIU / Victor DIMA / Marinella DUMITRESCU / Nicu DUMITRESCU / Daniela FĂINIȘ / Daniela FRUMUȘEANU / Mihail GAVRIL / Cecilia GĂINARU / Cornelia GHERLAN / Petre Emanuel GHERCU / Luminița GLIGA / Viorica JAHN / Bianca IONIȚĂ / Vladimir IVANOVICI / Andreea KOZMA / Ruxandra Sibil MERMEZE / Irina Leahu MIHĂILESCU / Rodica LOMNĂȘAN / Dragoș Nicolae LUPU / Lucreția MAIORESCU / Ileana Dana MARINESCU / Florin MIHAI / Dragoș MIHĂILESCU / Florian MIHĂILESCU / Alesia Laura MOGOȘ / Mihai MOLDOVANU / Gheorghe MOSORESCU /Raluca Aura MUNTEANU VOICILĂ /Ruxandra MUNTEANU / Mariana MOCANU PĂUN / Gabriela NAFTANAILĂ LEVENTU / Elena ORBOCEA / Ana Maria PANAITESCU / Marin RĂDUCU / Delia SIMONIS / Grațiela STOIAN / Nicolae STOIAN / Matei Luca StOIAN / Ema SZABO / Violeta TEODORU / Angella TOMASELLI / George TZIPOIA / Alina VODĂ / Daniela VOICILĂ DRĂGULESCU. Cu acest prilej va avea loc și prezentarea cărții ”Policromii” - 30 de interviuri cu personalități din lumea artelor vizuale - autor Sebastian Crăciun.
Galeria de Artă Ploiești (Piața Victoriei, nr.4) găzduiește la ora 17 vernisajul expoziției „Radiografii cromatice”. Expun: Liliana Marin, Raluca Pârlițeanu și Georgiana Tudor.
Vineri, 13 decembrie, vor avea loc două evenimente:
La parterul Muzeului de Artă Tulcea (str. Grigore Antipa, nr. 2), de la ora 14:00, Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord Dobrogean al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Uniunea Artiștilor Plastici din România (Filiala București și Filiala Tulcea) și Dr. Adrian Balaban vă invită să vizitați expoziția colectivă de artă plastică intitulată „Vulturu 24”. Acest eveniment încununează activitatea artiștilor români care au participat în anul 2024 la Tabăra de Creație Artistică „Maliuc”, ediția a IV-a: Brîndușa Bontea, Elida Veronica Buftei (Butuc), Sanda Buțiu, Elena Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Irina Florescu, Cristina Iliaș, Veronica Oancea, TraianOancea, Alexandru Papuc. Invitatul evenimentului este prof. dr. Adrian-Silvan Ionescu, istoric și critic de artă. În cadrul expoziției vor fi valorificate lucrări de grafică și pictură care surprind sau recompun spațiul mirific al Deltei Dunării.
„Mysterium Angelorum” este titlul expoziției care va fi vernisată la ora 17, la Galeriile de Artă ale Academiei Române. Manifestarea aduce în prim plan creația a doi artiști valoroși: Gabriela Drinceanu (sculptură) și Sergiu Roman (pictură). Arhitectura conceptuală a expoziției „Mysterium Angelorum” vizează o călătorie în inima misterului și a spiritualității, abordând îngerii ca simboluri universale ale unei umanități aflate în căutarea protecției divine și a iluminării. Dacă sculpturile Gabrielei Drinceanu aduc în prim plan latura „omenească” a îngerilor, aceea de prieteni ai oamenilor, de ființe care coboară printre noi și se amestecă anonimi laolaltă cu noi, picturile lui Sergiu Roman subliniază în mod expres transcendența îngerilor, falia ontologică dintre ei și noi, faptul că, fundamental, ei sunt cu totul altceva și absolut de neînțeles pentru noi, în esența lor. Prezintă criticul de artă Costin Hostiuc. Curatoare – Diana Roman.
Sâmbătă, 14 decembrie, au loc alte două vernisaje:
La ora 13 se deschide la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” – Școala Poduri și Cantonul de Drum, Expoziția de artă contemporană, urmată de Conferința „Epilog’89 la 35 de ani de la Revoluție”. Artișii: Andrei Bălan, Teodor Zaica, Mircea Hristescu, Silvia Radu, Maria Ionescu Florin Constantin, Irina Hasnaș Hubbard, Ion Ciobanu și Cezar Stanciu își propun să aducă în prim-plan memoria celor care au suferit în timpul regimului comunist din România.
Uniunea Artiștilor Plastici din România Filiala Brăila vă invită la ora 12.00, în Galeria de Artă a C.J.C.P.C.T. Brăila (Piața Trian, nr.2) la vernisajul SALONULUI ANUAL AL ARTIȘTILOR PLASTICI BRĂILENI.
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
În stagiunea muzicală CÂNTĂ CLOPOTELE, CÂNTĂ
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, în parteneriat cu Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, continuă seria recitalurilor şi concertelor din cadrul Stagiunii artistice 2024-2025. Astfel, miercuri, 11 decembrie, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean, începând cu ora 18:00, va avea loc cocnertul grupurilor studențești „DIMAcorD” și „DIMAestro”, ansambluri coral-instrumentale conduse de dirijoarea Rodica Trandafir.
Evenimentul poartă numele „Cântă clopotele, cântă”. La pian, va evolua Mihaela Spiridon.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
***
DIMAcor:D și DIMAestro sunt cele două formații ale Academiei Naționale de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț, dirijate de lect. univ. dr. Rodica Trandafir.
Numele de DIMAcor:D, ales în 2017 de dirijoarea acestei formații, este un joc de cuvinte care alătură numele instituției-mamă de cuvintele „cor” și „acord”, sintetizând astfel activitatea ansamblului coral format din studenți ai anilor I-III de la specializarea „Muzică”, cărora li se alătură deseori și absolvenți din anii trecuți.
DIMAestro este denumirea aleasă în 2020 pentru formația instrumentală ce era alcătuită la acel moment doar din viori (de aceea se poate vedea în logo silueta unei viori) și fuzionează numele lui G. Dima cu cuvântul „estro” (it. = inspirație): „L’Estro armonico” este un set de concerte pentru solist/ soliști și orchestră de coarde scrise de celebrul violonist și compozitor Antonio Vivaldi. Culegerea datează din perioada în care construcția, tehnica și scriitura violonistică iau pentru prima oară un mare avânt, și aceste creații vor avea o puternică influență asupra multor compozitori celebri de mai târziu. La cursul de Orchestră de la Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț, studenților de la instrumentele cu coarde li s-au alăturat în anii următori și studenții de la specializarea Percuție, iar în prezent formația reunește cordari și percuționiști. Rezultanta Maestro din denumirea ansamblului se vrea a fi pentru acești tineri interpreți un îndemn: de a persevera în drumul lor de perfecționare tehnică și un ideal: de desăvârșire artistică.
Credințe populare arhaice DE LA SFÂNTUL IERARH NICOLAE LA MOŞ NECULAI, PATRU IPOSTAZE ÎN CREDINȚA POPULARĂ
Ziua de 6 decembrie a fiecărui an îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae. Numele său provine din grecescul Nikolaos (compus din cuvintele nike = victorie şi laos = popor), însemnând „biruitorul de popor”. A devenit unul dintre cele mai îndrăgite şi mai răspândite nume încă din Antichitate, obicei păstrat la români până în zilele noastre.
Denumirea populară a sărbătorii este Sfântul Neculai sau Moş Neculai (cu variantele Neculae, Nicolai, Nicolae). Prin Transilvania se întâlnesc şi denumirile Sân-Nicoară şi Sâ-Micoară, mai rar, sărbătoarea se numea şi Crăciunul copiilor.
În calendarul popular, Sfântul Nicolae apare în diverse ipostaze, patru dintre ele ne sunt prezentate de etnograful ieșean Marcel Lutic. Cea mai importantă dintre ele este „aceea a unui bătrân, care, cu barba lui cea albă, trebuia neapărat să aducă, de ziua sa, zăpada. Aşadar, un insolit patron al iernii, apropiat ca structură de Gerilă din spaţiul slav. Interesant este că sărbătoarea Sfântului Neculai era plasată în calendarul popular al dacilor, evident cu altă denumire, la sfârşitul unei perioade de renovare rituală a timpului, echivalenta Bobotezei din calendarul popular românesc.”
O altă ipostază în care apare Sfântul Nicolae în calendarul popular, e aceea de patron al celor care călătoresc pe ape, „stăpân peste ape, podar mare, călăuză şi sprijin tuturor celor care şi-au legat viaţa de apă. Ar fi fost corăbier, pescar şi negustor de peşte; se crede că a mijlocit la Dumnezeu învierea mai multor oameni înecaţi. De altfel, numeroase legende ni-1 înfăţişează ajutând corăbii pline cu creştini; uneori, chiar arată drumul spre rai corăbiilor pline cu suflete bune şi spre iad celor rele.”
În cea de-a treia ipostază, „Sfântul e perceput ca dătător de bogăţie, de noroc tuturor, dar mai ales fetelor sărace, pe care le mărita. În popor există credința că „actul dăruirii incita strămoşii şi zeii, natura şi animalele la generozitate. Ştiind că suntem la câteva zile după Anul Nou dacic şi nu departe de celălalt An Nou, înţelegem mai bine raţiunile profunde ale dăruirii; chiar şi faptul că darurile se pun în ciorapi sau în pantofi nu este întâmplător, ambele simbolizând mersul, păşirea în necunoscutul anului ce tocmai începe. În acest context, nu e deloc de mirare că numeroase dintre perechile care se cununau îşi alegeau ca patron al casei şi gospodăriei mai ales pe Sfântul Nicolae.
Unele credinţe spun despre acest sfânt că ar fi al doilea «făcut» de Dumnezeu. Aceleaşi credinţe fac referire la apariţia sfântului în noaptea de Anul Nou, atunci când se deschid cerurile, de obicei fiind la stânga lui Dumnezeu.
În cea de-a patra ipostază, Sfântul se apropie de imaginea pe care o avem astăzi: moşul care aduce daruri copiilor. „Însă, pe vremuri, dărnicia moşului era asociată obligatoriu cu dreptatea, moşu. făcând daruri numai în funcţie de anumite criterii şi comportamente. Această imagine are ca punct de plecare milostenia Sfântului în raport cu săracii, văduvele, orfanii, dar şi cu hoţii.”
În această ipostază „se combină dărnicia Sfântului cu spiritul său de justiţiar, două atribute văzute de înaintașii noștri drept complementare. Așa,se pare, a apărut tradiţia creştină conform căreia Sfântul Nicolae îi bătea cu nuielușa pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă. Aceasta ar fi explicaţia obiceiului pedepsirii copiilor neascultători cu nuieluşa lăsată de Moş Neculai în încălţările lor în noaptea de 5 spre 6 decembrie.”
Luând în considerație toate acestea, ne putem face o imagine mai aproape de cum era perceput Sfântul Nicolae de către poporul din vechime, el fiindu-ne relevat drept un personal biblic și mitologic complex.
Credințe populare arhaice MAICA DOMNULUI ȘI SFÂNTUL NICOLAE
Principalele criterii de ierarhizare a reprezentărilor mitice în Panteonul românesc sunt puterea şi atribuţiile lor: unele dezleagă ploile, altele le leagă; unele căsătoresc fetele şi ajută femeile la naştere, altele îmbolnăvesc şi iau sufletele oamenilor; unele păzesc sau transportă Soarele pe bolta Cerului, altele îl devorează în timpul eclipselor.
Astfel, afirmă Ion Ghinoiu (Calendarul țăranului român. Zile și mituri, Editura Univers Enciclopedic, București, 2019) afirmă că „în unele legende şi credinţe Sfântul Nicolae, patron al corăbierilor, salvează oamenii de la înec, Maica Domnului îi îneacă, cum se zice în popor: «Cei înecaţi sunt ai Maicii Domnului, sunt norodul ei pe cea lume. Ea se bucură când cineva se îneacă; pe cei în pericol îi trage în apă să se înece. Niciodată când mergi pe la o apă să nu te rogi la Maica Domnului ca să-ţi ajute, că-i rău: să te rogi la Sfântul Nicolae. Un om trecea odată, înotând, o apă mare şi tot se ruga la Maica Domnului să-l ajute. Dar, cu cât se ruga, tot mai tare se scufunda, pentru că ea îl trăgea. Atunci, deodată strigă - Sfinte Neculai, nu mă lăsa! Şi pe loc a fost deasupra apei»; sau «Sfântul Nicolae e pe ape; de ce fac corăbierii praznice de ziua lui?!»; ori «Sf. Nicolae a oprit apele când a fost potopul, altfel îneca corabia lui Noe».
La rândul său, etnograful ieșean Marcel Lutic îl reflectându-l pe Sfântul Nicolae în patru ipostaze: a unui bătrân, patron al iernii; dătător de bogăție; moșul care aduce daruri copiilor și „de patron al celor care călătoresc pe ape, un stăpân al apelor, podar mare, călăuză și sprijin tuturor celor care și-au legat viața de apă. Ar fi fost corăbier, pescar, negustor de pește. Se crede că Sfântul Nicolae a mijlocit la Dumnezeu învierea mai multor oameni înecați.”
Ca o confirmare a celor de mai sus, este și faptul că multe dintre legendele populare îl arată pe Sfânt ajutând corăbii pline de creștini, uneori chiar arătând drumul spre rai vaselor pline cu suflete bune și spre iad, celorlalte.
CALENDAR POPULAR – SÂNNICOARĂ SAU SFÂNTUL NICOLAE
Divinitatea din generaţia sfinţilor-moşi care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din Calendarul creştin (6 decembrie) este numită în Calendarul popular Sânnicoară (Transilvania), Moş Nicolae (Muntenia).
Sfântul Nicolae a fost un personaj real: episcop din Myra, mort probabil în anul 342, apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti are însă şi unele atribuţii străine unui sfânt: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade în luna decembrie; păzeşte Soarele care încearcă să se refugieze pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură; este iscoadă a diavolului; stăpâneşte apele, fiind patron al corăbierilor pe care îi salvează de la înec; apără soldaţii în război, motiv pentru care aceştia îl invocă în timpul luptelor; ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat; aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie şi îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.
De ziua lui se fac vrăji, farmece şi pronosticuri meteorologice, se pun crenguţe de pomi fructiferi (măr, păr, cireş, prun) în apă, la căldura camerei, pentru a fi înflorite la Anul Nou, când se aprecia rodul livezilor şi erau folosite ca sorcovă.
Sărbătoarea de pe 6 decembrie prefigura victoria binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului: „la Sf. Nicolae se întoarce noaptea la ziuă cu cât se suceşte puiu-n găoace”, spune o zicală musceleană.
În comparaţie cu alţi sfinţi creştini, Moş Nicolae are mare trecere pe lângă Dumnezeu: când se deschide Cerul la miezul nopţii de Crăciun, el ar fi văzut stând la masa împărătească chiar lângă Dumnezeu.
Ziua de 6 decembrie încheie ciclul sărbătorilor şi obiceiurilor dedicate lupului şi Anului Nou dacic: Filipii de Toamnă, Filipul cel Şchiop, Ovidenia, Noaptea Strigoilor, Sântandrei sau Moş Andrei.
Uniunea Artiștilor Plastici din România recomandă noi evenimente care vor debuta în perioada 2 – 8 decembrie 2024
Luni, 2 decembrie, se deschid cinci manifestări expoziționale:
Expozitia „13 Sud Est” va fi vernisată la ora 15, la Biblioteca Județeană Călărași. Este un proiect care are în atenție 13 artiști contemporani, cu viziuni distincte în zona picturii și ceramicii. Vor expune: Marius Barb Barbone, Ionuț Theodor Barbu, Olimpia Hinamatsuri Barbu, Dragoș Botezat, Gheorghe Dican, Marius Frățilă, Florin Mocanu, Gheorghe Pogan, Florentin Sârbu, Eusebio Spânu, Silvia Stoica, Lavinia Ioana Streinu și Valeriu Șușnea. Curator – Florin Mocanu. Critic de artă - Ana Amelia Mădălina Dincă.
La ora 17.30, Galeria ARTOTECA BMB (Șoseaua Mihai Bravu, nr. 4, București), va găzdui vernisajul expoziției „Crash” a artistului Gabriel Giodea. Născut la Craiova, în 1966, Gabriel Giodea este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și vicepreședinte al Filialei Craiova. Este Doctor în Arte Vizuale al Universităţii Naționale de Arte din București. Din 2006 a avut unsprezece expozitii personale şi a participat la expoziții de grup, anuale și biennale în România, Bulgaria, Spania, Belgia și Elveția. Despre arta sa, Cătălin Davidescu afirmă: „În esenţă, opera de artă este, în viziunea estetică a lui Gabriel Giodea, un obiect fără conotaţii emoţionale sau depozitară a unor valori ascunse, subînţelese, cu alte cuvinte, într-un spirit specific modern, artistul oferă esenţa acestor creaţii pentru a intra într-un contact mult mai direct cu receptorul.” Curatori: Liviu Nedelcu și Gheorghe Dican.
Tot la ora 17, dar la Galeria de Artă „Nicolae Mantu” din Galați (str. Domnească, nr.22) va fi deschisă expoziția „PATHS. STATES OF BEING” („CĂI. STĂRI DE SPIRIT”) a artistelor Diana Păunescu și Cristiana-Emanuela Tărbuc. Cuvântul de deschidere va fi rostit de organizatoarea expoziției, Cristiana-Ștefania Culiță, vicepreședintă a Filialei UAPR Galați, alături Codrin Vasiloancă-Smirnoff, ce semnează critica de artă. Expoziția artistelor Cristiana Tărbuc și Diana Păunescu se remarcă printr-o diversitate de tehnici vizuale, în care se regăsesc cromatici inedite ce dau naștere unor lucrări ce explorează teme profunde și emoționale, care transmit o gamă variată de stări și trăiri, printre care se numără: empatia, nostalgia și existențialismul.
La Galeria „Arta 1” din Craiova (Calea Unirii, nr.16), la ora 18, va fi vernisată expoziția „Dialoguri Complementare", curatoriată de Cristiana Teodorescu. Evenimentul propune o incursiune sensibilă în universul ceramicii semnate de soții Ilona și Dan Nica. Printr-o alchimie a formelor și culorilor, artiștii explorează teme precum: copilăria, relația de cuplu și fragilitatea timpului.Lucrările evocă esența poveștilor care ne modelează viețile, reinterpretând simboluri precum casele, ceasurile sau figura emblematică a Micului Prinț. Inserțiile de origami în ceramică adaugă un strat de delicatețe, o punte între efemer și etern.
Uniunea Artiştilor Plastici din România Filiala Neamţ şi Complexul Muzeal Național Neamţ vă invită la vernisajul expoziţiei SALONUL DE IARNĂ 2024 , care va avea loc la Galeria "Lascăr Vorel" din Piatra-Neamț (Piața Ștefan cel Mare, nr. 15), la ora 17. Expun artiștii: Grigore Agache, Mihai Agape, Dumitru Bezem, Dumitru Bostan, Carmen Cărbunariu, Viorica Ciucanu, Valentina Chirvase, Ștefan Diaconu, Laurențiu Dimișcă, Oana Doru, Oana Gavriliu, Lucian Gogu-Craiu, Radu Macavei, Irina Moldovan, Dumitru Mosor, Gheorghe Pintilie, Ștefan Potop, Arcadie Răileanu, Mircea Romanescu, George Romila, Ștefan Roșu, Narcisa Stejeran, Lucian Tudorache, Florin Zaharescu.
Marți, 3 decembrie vor avea loc alte două vernisaje:
La ora 18, Galeria Calea Victoriei 91-93, găzduiește deschiderea expoziției de pictură „Secțiunea de aur” a artistului Dorin Apreutesei. Prezintă criticul de artă Ana Amelia Dincă.
Galeria Romană din București (Bd. Lascăr Catargiu, nr.1) vă invită la ora 19, la deschiderea expoziției de pictură „URME” a artistului Dinu Săvescu, care se va desfășura până pe 18 ianuarie 2025. Cuvântul de deschidere va fi susținut de Pavel Șușară. Expoziția va fi însoțită de un catalog bilingv, română/engleză, cu lucrările artistului. Pictor și restaurator, Dinu Săvescu s-a născut în 1956 la Arad. Între 1980-1984 a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, la clasa profesorilor Gheorghe Șaru și Ion Sălișteanu. Din 1990 este membru UAP, secția pictură București, precum și expert conservare/restaurare pictură pe suport lemn, pânză și sticlă.,,Lucrările din această expoziție prezintă o explorare concentrată asupra limbajului picturii, mai degrabă, decât asupra subiectului picturii. Am eliminat rând pe rând elementele vizuale care nu contribuiau la acest demers, ajungând la expresii inspirate de structurile abstracte ale textilelor tradiționale, din picturile pe lemn și zid, acolo unde subiectul devine concentrat într-o linie, o grafie simplă, într-o formă geometrică.” – Dinu Săvescu, noiembrie 2024.
Două evenimente sunt programate pentru miercuri, 4 decembrie:
„React”, expoziția de pictură/obiect cu lucrări semnate de Ile Ștefi se deschide la ora 18, la Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” din București (Parcul Carol, str. Gen. Candiano Popescu, nr.2). Curatoare: Corina Gabriela Duma. Critic – Ion Bogdan Lefter.
Tot la ora 18, dar la Galeria de Artă din sediul Amazon Iași (Palas Campus) va fi vernisată expoziția „Dans mut" a artistului Iulian Copăcel. Acesta propune o incursiune vizuală în lumea dansului contemporan prin intermediul desenului și al picturii. Lucrările de mari dimensiuni explorează fuziunea dintre energia dansului și gestul artistic, transpunând mișcarea în linie și culoare. Complementar pânzelor pictate și desenelor monocrome, o sculptura de mici dimensiuni pictata in același tuse si realizată din materiale neconvenționale aduce o dimensiune tridimensională spațiului expozițional.
Joi, 5 decembrie, se vor deschide trei expoziții:
Debutează cel mai longeviv eveniment plastic timișorean, care ajunge la cea de a 94-a ediție - Salonul Anual al Artelor Vizuale Timișoara. Evenimentul organizat de Uniunea Artiștilor Plastici din România Filiala Timișoara are loc între 5 decembrie 2024 și 10 decembrie 2025. Vernisajul are loc la ora 18:00, la Muzeul Național al Banatului, Bastion Theresia, Mansarda Corp A, unde se vor înmâna și premiile pentru anul 2024. Juriul Salonului format din artiștii vizuali: Adriana Lucaciu, presedinte și membrii: Daniela Constantin, Remus Irimescu, Hedy M-Kiss, Mihai Mroz, Smaranda Moldovan, va acorda și anul acesta premii și diplome de merit. Acestea sunt: Premiul Primus inter Pares, Premiul pentru Tineret, Premiul Juriului și Diplome de Merit.
Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” (Ploieşti, B-dul Independenţei nr.1) organizează la ora 17.00 vernisajul expoziției „FREE Camp-2024, Miercurea Ciuc, Ediția a XX-a”. În perioada 17-27 iulie 2024 a avut loc FREE Camp, atelierul de artă plastică din Miercurea Ciuc, care s-a integrat cu succes în viața culturală a orașului în ultimii 20 de ani. Curatorul atelierului este László Botár, iar participanții ediției 2024 au fost: Florina BREAZU (MD); Tibor BUDAHÁZI (HU); Mircia DUMITRESCU (RO); Inga EDU (MD); Csaba FAZAKAS (AT); Gábor KENTELKI (RO); József KÁNTOR (HU); ChaRyong KO (KR); Anna-Mária ORBÁN (RO); László BOTÁR (RO).
La ora 18, va avea loc la Muzeul Banatului Montan din Reșița (Bd. Republicii, nr.10) vernisajul expoziției de artă textilă si sculptură a artiștilor Elena Hăbășescu și Ioan Prodan.
Vineri, 6 decembrie, la ora 17, la Galeria Arcada Central Art Space din Iași (str. Lăușneanu, nr.7-9) va fi prezentată „AGHIOS” - expoziția colectivă de artă sacră, realizată în parteneriat cu Facultatea de Teologie a Universității Al.I.Cuza din Iași. Artiști precum Emilia AVĂRVĂROAEI, Vladlen BABCINEȚCHI , Emanuel CHIRIAC, Dan COVĂTARU, Simion CRISTEA, Sorin PURCARU sau Vasile TUDOR vor expune alături de artiști iconari, profesori și studenți ai Facultății de Teologie. Expoziția va fi deschisă până in luna ianuarie 2025.
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
REMEMBER MITICĂ POPESCU (2 decembrie 1936, la Bucureşti – 3 ianuarie 2023, București)
„Are o figură banală de Mitică… Zi-i Mitică şi gata.
A fost elogiat «in extenso» de însuşi Caragiale, care l-a iubit şi a crezut în el. Pentru Caragiale, toate, în afară de Mitică, erau mofturi.
Pentru noi, Mitică e Mitică, căci la noi a fost mereu Mitică, iar dacă pleacă la Bucureşti, o să fie un Popescu din marea familie mitică.
Ne va fi dor de Mitică, pentru că l-am iubit pe Mitică mai mult decât el pe noi. Drum bun! Sănătate! Şi succes! Să ne trăieşti, Mitică! (Semnat; serviciul de cadre”)
Aceste rânduri-gânduri, dedicate actorului Mitică Popescu, la plecarea acestuia din Teatrul Tineretului atunci când Capitala îl chema cu insistenţă, au fost scrise, în vara anului 1973, de Eduard Covali, Ţâcă Cojocaru, Gelu Apostol, Alexandru Lazăr, oameni de teatru care au împărţit scena cu celebrul lor coleg.
Mitică Popescu s-a născut pe 2 decembrie 1936, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Teatru, apoi a venit la Piatra, în vara anului 1966. La Teatrul Tineretului, Mitică Popescu a strălucit în câteva capodopere teatrale, de referinţă rămânând spectacolul „Omul cel bun din Sîciuan” (1968, regia – Andrei Şerban), în care a fost distins cu Premiul pentru interpretare masculină la prima ediţie a Festivalului Spectacolelor pentru Tineret şi Copii de la Piatra-Neamţ. La fel, reprezentaţiile „Woyzeck”, din 1970, în regia lui Penciulescu, şi „Harap Alb”, din acelaşi an, cu Zoe Anghel Stanca regizor, au dat prilejul criticilor de teatru, şi nu numai, să remarce talentul marelui artist.
Până la plecarea spre Bucureşti a mai jucat în alte douăzeci şi cinci spectacole: „Afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’ ” (1966, regia – Ion Cojar), distins cu Marele Premiu pentru cel mai bun spectacol la BIENALA DE LA VENEŢIA, octombrie1968; „Răzvan şi Vidra (1967, regia – Gabriel Negri); „Război şi pace” (1967); „33 scrisori anonime” (1967, regia – Zoe Anghel Stanca); „Heidelbergul de altădată” (1968, regia – Gabriel Negri); „Noaptea încurcăturilor” (1968, regia – Andrei Şerban); „Jocul de-a vacanţa” (1968, regia – Gabriel Negri); „Gemandura” (1968, regia – Gabriel Negri); „Pe-un picior de plai” (1968, regia – Gabriel Negri); „Duelul (1968, regia – Zoe Anghel Stanca); „Ziariştii” (1968, regia – Ion Cojar); „Vrăjitorul din Oz” (1968 – regia, Ion Cojar), spectacol cu care a participat cu succes la BIENALA DE LA VENEZIA, 1968; „Paharul cu apă” (1969, regia – Gabriel Negri); „Cronica personală a lui Laonic” (1969, regia – Magda Bordeianu); „Năpasta” (1970, regia – Alexa Visarion), „Duet” (1970, regia – Gabriel Negri); „Balul hoţilor” (1970, regia – Radu Penciulescu); „Întunericul” (1971, regia – Constantin Marinescu); „Ştafeta nevăzută” (1971, regia – Emil Mandric); „Ultima oră” (1972, regia – Emil Mandric); „Peer Gynt” (1972, regia – Cătălina Buzoianu); „Mere penntru Eva” (1972, regia – Emil Mandric); „Buna noapte nechemată” (1972, regia – Moni Ghelerter); „Nastratin Hogea” (1973, regia – Zoe Anghel Stanca); „Inimă rece” (1973, regia – Sanda Manu).
Mitică Popescu a plecat pe drumul fără întoarcere în ziua de 3 ianuarie 2023. În urmă ne rămâne descrirea pământeană pe care însuși a transmis-o posterității: „Eu nu sunt artist, eu sunt actor. Eu am fost îndrăgostit de actorie. Eu nu am fost nici domn, nici tovarăş, am fost nea Mitică, am fost mai popular. N-am întârziat niciodată şi n-am obosit niciodată. Am ajuns primul la teatru şi am plecat întotdeauna ultimul.”
Sărbători populare: ZILELE SĂPTĂMÂNII: MARȚI. MARŢOLEA, PERSONIFICARE A ZILEI DE MARŢI
Din calendarul poporului român: ziua de marți
Astăzi îl luăm din nou drept călăuză pe folcloristul Ion Ghinoiu, în cel de al doilea episod dedicat semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii în care să aflăm semnificația fiecărei zile a săptămânii, desprinsă din lucrarea „Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura Agora, București, 2008). Astfel, ziua de marți este prezentată așa:
„Marți, personificare a zilei a doua din săptămână, dedicată de romani Zeului Mars și planetei Marte, iar de români sufletelor care se vor naște, aflate în preexistență. Oamenii, influențați de mitul biblic, credeau că în ziua de marți s-ar fi urzit lumea și Pământul, că s-ar fi născut Iisus. Patronate de ciudate reprezentări feminine, numite Marțolea și Marți-seara, ziua aceasta este un timp malefic, o zi rea, fără noroc, cu «trei ceasuri rele», aducătoare de nenorociri, neprielnică începerii activităților economice importante (arat, semănat, construirea caselor sau ale fântânilor). Erau interzise nunțile, logodnele și mersul la pețit.
Marți și Sâmbătă, spre deosebire de celelalte zile-surori ale săptămânii, nu erau considerate sfinte. În Calendarul popular de peste an, mai multe zile de marți aveau statut de sărbători: «Mătcălăul», «Marțea vaselor» (sau «Spolocania«), «Marțea ciorilor», «Marțea dracului», «Marțea strâmbă», «Marțea trăsnetului», «Paparuda», «Marțea țestelor». După Paște și, uneori, și după Rusalii, urmau cicluri de trei sau șase zile de «Marți oprite» pentru unele activități economice.
Aceste «Marți oprite» se prăznuiau prin diferite interdicții de muncă, pentru sănătatea oamenilor, prosperitatea turmelor de vite, apărarea semănăturilor, viilor, livezilor de furtuni, brume, grindine și înghețuri târzii.”
Marți avea și reprezentări masculine sau feminine. Astfel, Marți-Seara era personificarea malefică masculină, sub înfățișare de țap lânos, cu cap și glas de om, coarne scurte și groase pe creștet și copite de cal. Marțolea era reprezentarea mitică feminină, care aparea ca o bătrână cu putere diavolească sau o femeie-strigoi cu locuința în codri pustii și văzduhuri.
Ambele reprezentări – Marți-Seara și Marțolea – umblau în seara de marți spre miercuri în căutarea fetelor și a femeilor tinere care lucrau, torceau în acel timp (pe firul tors atunci s-ar fi suit apoi vârcolacii de pe Pământ la Lună pentru a o mânca pe aceasta din urmă în timpul eclipselor). Se spunea că tinerele nemăritate prinse astfel se măritau greu sau nu se mai măritau deloc.
Marţolea, personificare a zilei de marţi
Marţolea este o reprezentare mitică feminină a zilei de marţi. În unele zone se numea Marţi-Seara. În imaginarul popular apare ca o bătrână cu putere diavolească sau ca o femeie-strigoi cu locuinţa în codri pustii şi în văzduhuri. Umblă prin sate în noaptea de marţi spre miercuri, din care cauză se numeşte, local, Sfânta Miercuri pentru a surprinde femeile care lucrează în seara zilei sale. Dacă nu găseşte uşa deschisă, intră în casă folosindu-se de diferite şiretlicuri. Prin contaminare cu alt personaj mitic românesc, Joimăriţa, foloseşte diferite metode pentru torturarea femeilor necredincioase în puterea ei.
Deşi a fost atestată sub denumirea de Marţolea sau Marţi-Seara, în Transilvania şi Banat, aceasta apare, sporadic, de-a lungul unor vechi drumuri pastorale frecventate de oierii ardeleni: în Muntenia (Muscel, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Brăila), în Dobrogea (Constanţa) şi Moldova (Neamţ, Tecuci, Covurlui, Botoşani).
În Calendarul popular sunt şi alte zile de marţi care adăpostesc sărbători, printer ele: Marţea Vaselor sau Spolocania, a doua zi după Lăsatul Secului de Paşte, când se spălau cu leşie vasele de dulce sau se înlocuiau cu de post; Marţea Ţestelor, când se confecţionau din lut cuptoarele preistorice de copt pâinea, ţestele; Marţea Ciocului, când murea simbolic Ciocul Căluşului.
