CREDINŢE POPULARE – URSUL METEOROLOG
Primele trei zile ale lunii februarie sunt dedicate unor divinităţi preistorice numite Martinii de Iarnă, patroni ai urşilor. Cel mai puternic şi mai periculos dintre ei, Martinul cel Mare, este sărbătorit în ziua de 2 februarie, Stretenia sau Ziua Ursului. Este un timp favorabil pentru observaţii meteorologice şi astronomice, pentru prorocirea belşugului viţei-de-vie şi pomilor fructiferi.
Conform tradiţiei, ursul ar ieşi în această zi din bârlog să-şi privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceaţă şi nu-şi vede umbra, îşi dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu, bea o gură de apă şi îşi vede de treburi prin pădure. Din contră, dacă timpul este frumos, e soare şi îşi vede umbra pe zăpadă intră din nou în bârlog pentru că iarna va mai dura 40 de zile.
În credinţele, basmele şi legendele populare, ursul este o fiinţă ciudată a pădurii: fată puii iarna, în timp ce alte vietăţi aşteaptă anotimpul călduros; dacă timpul e frumos, intră în adăpost, dacă este urât, îşi reia activitatea prin pădure; când găseşte punte peste râu o strică, când n-o găseşte dărâmă un copac şi pune punte. Oamenii au asociat acest comportament al ursului cu timpul capricios de la sfârşitul iernii şi începutul primăverii.
Moş Martin ar fi fost om, morar sau păstor în satul său. După ce a devenit urs, acesta a păstrat sentimente şi preocupări specifice oamenilor: iubeşte o femeie pe care o fură şi o duce la casa lui (bârlogul) din pădure, îşi construieşte adăpost pentru iarnă, prevesteşte vremea friguroasă sau călduroasă a anului etc. Un singur lucru nu ştie să facă: să aprindă focul.
Există o tainică legătură între viţa-de-vie patronată de Trifonul Viilor şi urşii patronaţi de Martinii de Iarnă, sesizată şi exprimată de popor prin zicala care compară vinul bun cu puterea ursului. Sărbătorile comune ale ursului şi viţei-de-vie de la începutul lunii februarie se suprapun peste două bioritmuri din natură: în pădure fată ursoaicele, iar în butucii viţei-de-vie şi în tulpinile pomilor fructiferi din podgorii şi livezi începe să se pună în mişcare seva. (Ion Ghinoiu)
File de istorie locală – CARAGIALE ŞI GREUTĂŢILE REVIZORULUI ŞCOLAR DE LA NEAMŢ
Continuăm astăzi periplul prin memoria culturală a finalului de veac XIX. Este ştiut faptul că la sfârşitul veacului al XIX-lea, între 1 octombrie 1881 şi 1 martie 1882, cunoscutul scriitor Ion Luca Caragiale a activat ca revizor şcolar pentru judeţele Neamţ şi Suceava. Numirea s-a făcut de către ministrul Instrucţiunilor Publice şi Cultelor, V.A. Urechia.
La Piatra soseşte noul revizor şcolar al judeţului
Plecând de la acest subiect, scriitorul Ion Cârnu propunea Editurii Nona un text mai amplu, care avea să se concretizeze în anul 1998 cu editarea plachetei Caragiale la Neamţ.
Din aceasta aflăm că în timpul revizoratului lui Caragiale funcţionau 62 de şcoli săteşti în care învăţau 1.649 de elevi (1.428 băieţi şi 221 fete). Un învăţător era retribuit cu un salariu lunar cuprins între 54 şi 81 lei.
La Piatra-Neamţ, sediul activităţii sale, „noul revizor locuieşte într-o cameră rezervată (de oaspeţi – n.n.) din dosul şi curtea băcăniei «Dornescu et C. Ionescu», unde lua masa şi se adăpostea când venea după inspecţiile lui de prin judeţ.” Acolo îl află pe Caragiale, noul revizor care tocmai făcuse un tur prin judeţ, viitorul primar al urbei pietrene, Dimitrie Hogea, pe atunci un june de numai 20 de ani. „L-am găsit zgribulind de frig şi stând pe un pat lângă sobă. A povestit cum pe un ger şi viscol puternic, abia a putut răzbate cu sania dinspre Târgu Neamţ până la Piatra, deşi fusese îmbrăcat cu o blană mare şi căciulă tot aşa de mare -pe care le împrumutase de la un dascăl din judeţ.”
Măsuri aspre dar necesare
Cercetând documentele epocii, scriitorul Ion Cârnu găseşte un raport din 7 decembrie 1881, al revizorului Caragiale adresat Prefectului de Neamţ, pe care îl citează integral în cartea sa: „Învăţătorul din comuna Urecheni îmi comunică că şcoala respectivă este stabilită nu într-un local special, ci în localul primăriei. De aici, rezultă neajunsuri însemnate pentru şcoală. Localul primăriei este toată ziua ocupat de funcţionari şi frecventat de public, ceea ce lipseşte şcoala de liniştea trebuincioasă şi astfel zădărniceşte cursul lecţiilor. Afară de aceasta, publicul nu este totdeauna bine pătruns de respectul datorat şcolii şi sentimentul de pudoare a copiilor. Se găsesc indivizi ce nu se sfiiesc a rosti cuvinte necuviincioase în auzul şcolarilor şi zădărniceşte silinţele învăţătorului pentru menţinerea disciplinei şi moralităţii în şcoală. Vă rog cu onoare, d-le prefect, binevoiţi spre îndreptarea acestor neajunsuri a ordona primăriei din Urecheni să închirieze numaidecât un local special pentru şcoală, după cum cere legea.”
Autoritar, Caragiale nu tolera incompetenţa
Un alt raport, din 6 februarie 1882, ni-l dezvăluie pe revizorul Caragiale intolerant cu incompetenţa. Are o severă luare de poziţie în cazul învăţătorului din Bălţăteşti, care era şi diacon la biserica din sat şi îşi neglija datoria de pedagog, deşi şi-o asumase benevol: „El este nevoit a face necontenit lipsuri de la şcoală pentru a nu lipsi de la biserică. Acest învăţător, şi mai înainte de a deveni diacon, îşi făcea foarte neregulat cursul şcolii, având rude şi daraveuri în Piatra. Lipsea întotdeauna câte două-trei zile de la şcoală. Astfel, Domnule Ministru, am crezut de cuviinţă a-l pune pe diaconul Grinţescu în disponibilitate şi a numi în locu-i la Bălţăteşti pe dl. Hanganu, normalist (absolvent al Şcolii Normale de la Iaşi, n.r.)”.
Prima şcoală din Dochia este datorată revizorului şcolar Caragiale
Tot din placheta Caragiale la Neamţ, semnată de Ion Cârnu, aflăm că în privinţa programei şcolare, Caragiale le recomanda învăţătorilor: „Puteţi întrebuinţa în şcoală orice cărţi aprobate de onor ministru, dând preferinţă, se-nţelege, acelora pe care din practică le veţi fi găsit mai metodice, conform programei oficiale de studii.”
Dovedind un ascuţit simţ al datoriei, revizorul şcolar de Neamţ ia atitudine, aflând, în urma unei petiţii a locuitorilor din Dochia: „Luând în considerare reclamaţia dochienilor, mă grăbesc a răspunde la ordinul Dvs. şi a vă arăta cu tot respectul că şi după părerea mea în comuna Dochia, comună bine populată şi depărtată de alte comune unde sunt şcoale, trebuie înfiinţată şcoala de care este vorba”. Urmarea: oamenii din Dochia îi datorează lui Caragiale înfiinţarea şcolii de acolo chiar din anul şcolar 1881-1882.
File de istorie locală – ION CÂRNU NI-L PREZINTĂ PE „CARAGIALE LA NEAMŢ”
„- Ce iubiţi mai mult?
- Călătoria cu tovarăşi deştepţi şi veseli!”
Pornind de la această axiomă a lui Ion Luca Caragiale, poetul şi scriitorul nemţean Ion Cârnu, din păcate prea devreme plecat din lumea aceasta, face placheta intitulată „Caragiale la Neamţ” (Editura Nona, Piatra-Neamț, 1998), o incursiune în memoria sfârşitului de veac XIX, atunci când celebrul scriitor a locuit, fie şi vremelnic, la Piatra-Neamţ. Sunt evocate perioada când scriitorul a fost detaşat la Neamţ ca revizor şcolar (1 octombrie 1881 – 28 februarie 1882), numit de V. A. Urechia, ministru al instrucţiunilor publice, precum şi câteva călătorii, excursii în ţinut, alături de alţi bucureşteni veniţi aici la invitaţia sa.
Replica venerabilului Nenea Iancu, amintită la început, era dată unui reporter bucureştean anticipând, fără să știe, un periplu prin Neamţ. Excursia pusă la cale de senatorul nemțean Alecu Șoarece (avocat de profesie), era anunțată invitaților în felul următor (text apărut, ne reanunță Ion Cârnu, în revista „Furnica”, la 13 ianuarie 1913):
„Mare excursiune română prin judeţul Neamţu (în patru zile: Joi 20 – duminică 23 august 1898)
Ziua I, joi 20 – Adunarea generală a comisiunii petrene. Primirea oaspeţilor bucureşteni la sosirea trenului 25, orele 8,10 dim. Schimb de discursuri. îmbrăţişări cordiale. Excursioniştii iau loc în trăsură. Sunt toţi veseii. Plecarea, 8,30 dim. Amiazi, dejun Văratic. În timpul zilei, vizită la Agapia; apoi Oglinzi. Aici li se administrează la toţi duşuri reci. Seara, cină, panţarolă, table, etc. Noaptea odihnă la Mănăstirea Neamţului.
Ziua II, vineri 21 – Dis de dimineaţă borş, moară de castraveţi acri sau simplu bicarbonat de sodă numai cu vin vechi. La Mănăstirea Neamţului, înainte de plecare, pentru dregere. Amiazi, la Petru-Vodă, 999 metri şi 33 centimetri d-asupra nivelului Mării Negre. Aici, dejun cu băutură; toţi sunt obligaţi a se ţine la înălţime până vor da din coadă-n vale. Seara, cină, panţarolă, table, etc. şi odihnă la Durău.
Ziua III, sâmbătă 22 – Dis de dimineaţă aceeaşi dregere ca şi ieri; apoi când soda îşi face efectul, un salut Ceahlăului.
Amiazi, dejun Hangu. Vizită la Bicaz. Seara, cină, panţarolă, o tăblicică etc. şi apoi odihnă la Tarcău.
Ziua IV, duminică 23 – iar dregere şi iar stricare, la Tarcău. Seara, reintrare triumfală în reşedinţa judeţului Neamţu.
N.B. – Pentru repatriarea bucureştenilor se va dezbate ulterior, luându-se în considerare gradul de zăpreală în care respectivii se vor afla la sfârşitul zilei a patra, când se-ncheie excursiunea oficială, rămânând ca la Moşi, afară din program, încă o zi pentru spălătura de ploscă.”
Ion Cârnu, în paginile aceleiași cărți, „Caragiale la Neamţ”, informează cititorul din viitorime că în acea perioadă funcţiona la Durău un cerc elitist de muzică, frecventat de personalităţile vremii din Moldova, pe care nenea Iancu le-a întâlnit la poalele Ceahlăului. „Aici se întâlneau G. Panu, un cunoscut om politic şi gazetar (l-a apărat pe Caragiale în presă în timpul «afacerii Caion»), soţia acestuia, o virtuoză interpretă de violină, sora ei, Elena Klein – pianistă, absolventa Conservatorului din Paris, violoncelistul Lobel, Delavrancea, Iancu Bacalbaşa şi mulţi alţii. Se discuta politică, se făceau comentarii artistice într-un antren deosebit. Caragiale era un mare cunoscător şi iubitor de muzică şi se spune că era un vizitator obişnuit aici.”
Urmându-și propriul țel („Am încercat să reconstituim cadrul epocii de atunci, în parte uitată sau necunoscută de noi. Marii creatori au fost oameni obișnuiți, neobișnuită a fost creația lor.”), înspre finalul plachetei, Ion Cârnu face și o dezvăluire: „Cum este de-nţeles, la Piatra-Neamţ Caragiale avea foarte mulţi prieteni pe care-i vizita şi la care era găzduit foarte des. Cunoaştem dintre aceştia familia Constantin şi Zulnia Isăcescu, moşieri trecuţi în uitare datorită acţiunii lor anti Hogaş, deşi el a fost un bun primar şi ea o profesoară de excepţie. Zulnia Isăcescu era o femeie inteligentă şi cultă, literată, membră a societăţii «Asachi», căreia i-a mărturisit pentru prima dată cu entuziasm că a găsit conflictul pentru noua sa piesă, «O scrisoare pierdută». Ideea că de la ea s-a creionat personajul coana Joiţica depăşeşte cadrul de ipoteză.”
Ultima vizită a lui Caragiale la Neamț, ne arată cartea, s-a produs în primăvara anului 1908, fiind citată revista „Neamul românesc”, din 4 mai, care semnala că scriitorul a ținut aici o conferință publică intitulată caragialesc: „Despre feliurite lucruri”.
CALENDAR POPULAR – CEI TREI CRAI (TRISFETITELE)
Trisfetitele, sau Cei Trei Crai, este denumirea populară a sărbătorii celor trei ierarhi celebraţi în Calendarul ortodox în ziua de 30 ianuarie: Vasile, Grigore şi Ioan. Ei sunt recunoscuţi ca mari dascăli ai creştinătăţii, cunoscători ai ştiinţei şi filozofiei vremurilor în care au trăit. Pentru a stăvili dezbinările care începuseră să se ivească între credincioşi, celor trei ierarhi li s-au rezervat, pentru împăcare, una şi aceeaşi zi de celebrare: 30 ianuarie. Astfel, sărbătorindu-i împreună, Biserica ortodoxă le recunoaşte şi le apreciază deopotrivă înţelepciunea, dreapta credinţă în Iisus şi lupta împotriva ereticilor.
Cinstindu-i, domnul Moldovei Vasile Lupu le-a înălţat în Iaşi cunoscuta biserică Trei Ierarhi.
Poporul îi asociază cu doctorii făcători de minuni şi vindecători de boli omeneşti.
Local, pentru a nu le aduce incendii, boli şi pagubă, Cei Trei Ierarhi erau sărbătoriţi prin interdicţii la muncă.
Lor li s-au dedicat grupul de stele din mijlocul Constelaţiei Orion, numit şi Cei trei Crai, Craii de la Răsărit sau Cingătoarea Regelui. În asociere cu alte stele din apropiere, Trisfetitele formează Rariţa (Plugul cu Grebla), Sfredelul Mare (Spiţelnicul), Toiegele.
RECITAL CAMERAL ÎN STAGIUNEA MUZICALĂ
După evenimentele dedicate omagierii Poetului Național, Stagiunea muzicală 2024-2025 continuă cu RECITALUL CAMERAL susținut de violonistul Adrian GHEORGHIU și pianista Ioana Laura TURTĂ-TIMOFTE.
Programul muzical cuprinde lucrări compuse de Claude Debussy (Sonata pentru pian și vioară în sol minor), Edvard Grieg (Sonata pentru pian și vioară nr.3, în do minor, op.45), Cesar Franck (Sonata pentru pian și vioară în La Major) și Camille Saint-Saëns (Introducere și Rondo Capriccioso, op.28).
Evenimentul va avea loc miercuri, 29 ianuarie 2025, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț. Intrarea la acest eveniment muzical este liberă în limita locurilor disponibile.
Organizatorii recitalului cameral sunt, în parteneriat, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț,
***
Violonistul Adrian Gheorghiu este în prezent artist instrumentist-vioară în cadrul orchestrei simfonice a Filarmonicii „Moldova” Iași.
A absolvit studiile licențiale și master la clasa prof. univ. dr. Bujor Prelipcean.
Are în palmares premii la concursuri naționale și internaționale, precum și mai multe participări la cursuri de măiestrie pentru violoniști de talie internațională, sub îndrumarea unor maeștri ca: Florin Paul, Herwig Zack, Gyorgy Pauk.
Din 2011, a început colaborările cu orchestra simfonică a Filarmonicii „Moldova”, iar în 2016 a devenit angajat al acestei prestigioase instituții naționale.
Ioana Laura Turtă-Timofte este asistent universitar doctor la Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice, din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, Iași și profesor de corepetiție la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din același oraș.
Și-a definitivat studiile de licență și master la Universitatea de Arte „George Enescu”, la secția pian, sub îndrumarea prof. univ. dr. Gabriela Lipceanu și conf. univ. dr. Luminița Constantinovici.
În perioada 2012-2014, a colaborat cu Opera Națională Română din Iași, în calitate de maestru-corepetitor. În anul 2019, a obținut titlul de Doctor în muzică, cu calificativul Summa cum laude, sub egida aceleiași universități și coordonarea științifică a prof. univ. dr. habil. Leonard Dumitriu.
De-a lungul întregii sale cariere profesionale, a susținut numeroase recitaluri și concerte în cadrul mai multor evenimente importante organizate de instituții de cultură din Iași, Bacău, Piatra-Neamț, Bârlad, Botoșani. De asemenea, a obținut zeci de premii, diplome și certificate de recunoaștere internațională cu elevii și studenții pe care îi pregătește, performanțele lor fiind recunoscute la numeroase concursuri și masterclass-uri organizate la nivel național și internațional: Suceava, Piatra-Neamț, Galați, Odessa, Lyon.
În anul 2016, a format duo-ul de muzică de cameră „T&S Piano Duo”, împreună cu prof. Ana Șnaider, câștigând Premiul I la „Medici International Competition” (2023), Premiul II la „Beethoven Young Musician Competition” (2023), Premiul III la „London Classical Music Competition” (2023).
Simbioza artelor la Piatra-Neamț, de Ziua Culturii Naționale „ETERNUL EMINESCU” CELEBRAT DE ACTORUL CRISTIAN IACOB ȘI MUZICIANA IRINA RĂDULESCU
De Ziua Culturii Naționale poezia, muzica și artele vizuale se împletesc din nou pentru a deschide seria de evenimente organizate în anul 2025 de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț. În parteneriat cu Asociația Culturală „Pro Valores”, va avea loc un recital de poezie și muzică, prefațat de o călătorie în lumea culorilor și formelor, prin intermediul vernisajului unei expoziții de pictură, dar și prin prezentarea cărții „Policromii”. Pe scenă vor urca doi artiști de primă mărime ai vieții culturale românești: actorul Cristian Iacob și marimbafonista Irina Rădulescu. Acestora li se alătură artistul plastic nemțean Mircea Titus Romanescu, cel care propune publicului o retrospectivă a celor mai valoroase lucrări create în cei 75 de ani de viață.
Evenimentul, care beneficiază de finanțarea Consiliului Județean Neamț, se va desfășura miercuri, 15 Ianuarie 2025, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț, ora 17:00.
Intrarea la eveniment, al cărui partener este Uniunea Artiștilor Plastici din România, se face pe bază de invitație, care poate fi ridicată de la sediul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, strada Ștefan cel Mare nr. 3A, Piatra-Neamț. Relații, la telefon 0233.214.026.
Actorul CRISTIAN IACOB este recunoscut pentru ușurința cu care strălucește în teatru, film sau televiziune. Este un actor care trăiește cu pasiune fiecare rol, transmițând emoție pură și autentică. Este o vedetă a Teatrului Mic din București, o figură emblematică a teatrului și filmului românesc, apreciat pentru talentul, carisma și contribuția sa la cultura națională. Cristian Iacob este unul dintre actorii care știu să se apropie de poezie.
S-a născut în ziua de 18 octombrie 1968, la Galați. A absolvit Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” București, în anul 1992. Printre premiile obținute amintim: „Cel mai bun actor în rol principal” pentru interpretarea rolurilor Zanetto Veneţianul, Zanetto Marinarul şi Zanetto din Bergam în spectacolul „Trei gemeni veneţieni” (de Antonio Collalto, regia: Nona Ciobanu), în cadrul Festivalului Național de Comedie Galați, 2015; Premiul pentru interpretare masculină cu rolul Matei din filmul „În film, la Nașu’ ” (regia: Christina Iacob), Dublin 2013; Premiul „Makhila de bronz”, Premiul de interpretare pentru rolul Pepe din filmul „Pepe și Fifi” (regia: Dan Pița), Aracachon, 1995; Premiile UCIN (1994) și „Pro Victoria” (1995) pentru rolul Pepe din filmul „Pepe și Fifi” - 1994.
De curând, a strălucit pe scena Teatrului Mic din București, în rolul Alexei Alexandrovici Karenin din „Anna Karenina”, după Lev Tolstoi (regia și scenografia: Dumitru Acriș). Aceasta a fost ultima premieră a anului 2024.
IRINA RĂDULESCU este un artist neobosit, dedicat percuției și în special marimbei, instrument care a consacrat-o, atât ca solistă, cât și în diferite ansambluri camerale și ca membru al orchestrelor simfonice din România.
În 2019, absolvă bursa de studii Erasmus la Academia de Muzică „Janacek” din Brno, Cehia, la clasa prof. univ. dr. Martin Oprsal și este invitată în proiectul „Transylania Live” – o serie de concerte în care a premiat două lucrări dedicate marimbei, de către compozitoarea Sabina Ulubeanu. În 2018, a primit diploma și bursa de excelență pentru întreaga activitate, din partea Universității Naționale de Muzică București, și a participat la Festivalul de Improvizație Contemporană „Metric”, desfășurat la Glasgow. În vara aceluiași an câștigă Premiul al doilea și Premiul special al juriului în Competiția Internațională de la Tokyo.
Cu o prezență scenică și o maturitate artistică cuceritoare, Irina Rădulescu este invitată permanentă, încă din 2013, la festivaluri precum „Săptămâna Internațională a Muzicii Noi” sau „Meridian”, alături de ansambluri prestigioase - „Archaeus”, „Profil”, „devotioModerna”, „pasClassique” și „Game”.
În 2016, a realizat un album intitulat „Power vibes - Azul”, alături de vibrafonistul Alexandru Anastasiu și de flautista Ioana Turcu.
Una dintre cele mai mari realizări ale tinerei artiste este înființarea și, totodată, managerierea duo-ului „PERCUSSIONescu”, singura formație camerală de percuție din România, axată pe instrumente melodice de percuție, respectiv marimba și vibrafonul.
MIRCEA TITUS ROMANESCU s-a născut în ziua de 16 august 1950, la Piatra-Neamț. Între anii 1969 - 1974 a urmat Institutul Politehnic Bucuresti. Are lucrări în muzee și colecții de artă: Muzeul de Istorie București; Muzeul de Artă Bârlad; Muzeul de Artă Piatra-Neamț; Colecția Institutului Cultural Român de la Viena; Colecția Asociației „La Francophilie”, Paris; Colecția Primăriei din Kromeritz, Republica Cehă; Colecția Ambasadei României la Praga; Muzeul de Artă „Sharjah” (Emiratele Arabe Unite); Colecția Institutului Cultural Român de la Veneția; Colecția AFIAP – Mahares, Tunisia; Colecția Institutului Cultural Român București.
În 2017, a înființat Fundația „Mircea Titus Romanescu”, sub egida căreia a organizat simpozioane, tabere, expoziții și tipărit pliante și albume de artă.
Cartea „Policromii”, scrisă de Sebastian Crăciun, are o prefață semnată de criticul de artă Marius Tița, a apărut la Editura Babel din Bacău și cuprinde 30 de interviuri cu personalități din lumea artelor vizuale, precum: academicienii Răzvan Theodorescu și Mircia Dumitrescu, pictorii: Mariana Papară (artist emblematic din Piatra-Neamț), Petru Lucaci, Gheorghe Dican, Felix Aftene, Tudor Zbârnea, sculptorii: Bata Marianov, Liviu Mocan, artistul sticlar Ioan Tămâian, vitralista Amalia Verzea, artistele vizuale Ana Lupaș și Cela Neamțu, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană – Călin Dan, criticul și istoricul de artă Pavel Șușară sau Laura Mesina – co-fondatoare a Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI). Apariția acestui volum sprijină campania „Viitorul artei”. Toate încasările rezultate se vor transforma în premii pentru tinerii artiști plastici, la Concursul „Martha Bibescu”, organizat de Asociația „Pro Valores” la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, în luna mai 2025.
MIHAI EMINESCU CELEBRAT ÎN CADRUL STAGIUNII MUZICALE
Cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la nașterea Poetului Național, Mihai Eminescu, parteneriatul dintre Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț și Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, propune publicului un nou eveniment în cadrul Stagiunii 2024-2025 - recitalul Muzică și Poezie, susținut de studenții clasei de canto coordonată de conf. Univ. dr. Gabriela Pepelea și cdai. Marinela Nicola-Pahoncea. La pian, lect. univ. dr. Cristina Șoitu și lect. univ. dr. Oana Cărbunariu.
Spectacolul va avea loc joi, 16 ianuarie 2025, ora 17:00, la sala Cupola a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamț. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
OMAGIU ADUS ARTISTULUI PLASTIC AURELIA GHIAŢĂ-VASILIU
Aurelia Ghiaţă-Vasiliu s-a născut la 9 ianuarie 1896, la Piatra-Neamţ.
A fostun artist plastic de renume naţional. A absolvit Academia de Arte Frumoase Iaşi (1921).
O perioadă a profesat ca profesor de desen la Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra-Neamţ.
A deschis prima expoziţie de artă decorativă (panouri pe pânză de in şi proiecte) la Bucureşti, în anul 1927.
Ulterior, a avut o serie întreagă de alte expoziţii, dintre care reţinem aici: Salonul Oficial de Arhitectură şi Arte Decorative (Premiul I), expoziţiile de la Barcelona (1930, medalie), Paris (1937), New York (1939), Milano (1940 şi 1957), Bienala de Arte Decorative Bucureşti (1954 şi 1956).
În 1970, Aurelia Gheaţă-Vasiliu donează statului român întreaga colecţie de lucrări şi un imobil spre a deveni Casa „Dimitrie şi Aurelia Gheaţă”, care, oficial, a devenit muzeu în 1994.
O parte din creaţiie artistei se află în Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ.
A trecut în eternitate în 1972, la Bucureşti.
FESTIVALUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ „STEAUA SUS RĂSARE”, Ediția A 54-A 28 Decembrie 2024
Sâmbătă, 28 decembrie 2024, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a 54-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”. Începând cu ora 16:00, pe traseul Piața Ștefan cel Mare – Hotel „Ceahlău” – Muzeul de Istorie – Casa de Cultură a Sindicatelor – Teatrul Tineretului va avea loc parada formaţiilor participante, urmată de spectacolul acestora (ora 17:00) pe scena amplasată în Piața Ștefan cel Mare.
Alaiul din paradă va fi deschis de Urșii de la Asău (județul Bacău), Fanfara lui Andrii (Roman), Ceata de la Volovăț (județul Suceava) și Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Vor mai fi prezente, pe străzile centrale ale municipiului Piatra-Neamț, trupele Alaiul de datini „Răzeșii Cracăului și Năvala urșilor” (Girov, Neamț), Alaiul plugușorului „Sumănarii” din Trifeşti (judeţul Neamţ), Alaiul de datini și obiceiuri de iarnă al comunei Răucești (Neamț), Ansamblul folcloric „Comorile Neamţuluiˮ Piatra-Neamț, Ansamblul folcloric „Brâul roșuˮ Piatra-Neamț, Ansamblul folcloric „Codrii Neamţuluiˮ Piatra-Neamț, formația „Căiuții de la Rediuˮ (Neamț), Ansamblul „Codrii Stânișoareiˮ (Borca, Neamț), Formația „Urșii Giroveniˮ (Neamț), „Căiuții de la Mărgineniˮ (Neamț), „Buhaiul de fete de la Boișteaˮ (Petricani, Neamț), Ansamblul folcloric „Străjerii munteluiˮ (Farcașa, Neamț).
Formații participante la ediția anului 2024
URŞII DE LA ASĂU (județul Bacău)
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.
ALAIUL DE DATINI „RĂZEȘII CRACĂULUI ȘI NĂVALA URȘILOR” (Girov, Neamț)
Acum câțiva ani, în preajma Sărbătorilor de iarnă, în satul Boțești erau puțini colindători, dar totodată și mulți tineri dornici să ducă tradițiile mai departe. Momentul înființarii grupului s-a petrecut în seara de 31 decembrie 2016, când s-au întâlnit cetele de urători în fața casei preotului satului, din pură coincidență. A fost clipa în care s-a hotărât unirea cetelor.
De atunci, an de an, grupul a funcționat în perioada sărbătorilor de iarnă, încercând mereu să fie din ce în ce mai buni.
Povestea tradițiilor pe care le prezentă – Jocul caprei și al cerbului, Dansul căiuților, Urături și strigături, Năvala urșilor –, a pornit în Ajunul Anului Nou 2020, când, umblând pe ulițele satului Boțești la urat, grupul s-a întâlnit cu un bătrân, care a povestit întâmplări din viața lui: omul avea o turmă de oi și capre cu care umbla prin lume. A fost atacat deseori de urși și lupi, și-a pierdut o parte dintre animale, altele i-au murit și a rămas singur.
Pornind de la această povestire, s-a creat un scenariu cu urături și cu obiceiurile din zona Girovului, îmbogățindu-le și creionând un moment artistic original.
ALAIUL PLUGUȘORULUI „SUMĂNARII” DIN TRIFEŞTI (judeţul Neamţ)
Formaţia “Sumaarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA RĂUCEŞTI (Neamţ)
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime care se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.
Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi: Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi, care strigă la capră. Originalitatea momentului este dată de folosirea cârjelor contorsionate.
Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „COMORILE NEAMŢULUIˮ
A fost înfiinţat de catre profesor-coregraf Anda Maria Acristinei în anul 2008. Aceasta, din dragoste pentru jocul si cântecul popular, a strâns în jurul său tineri cu vârste cuprinse între 4 şi 30 de ani, punând astfel bazele unui ansamblu de dansuri populare româneşti. Talentul coregrafului şi eforturile dansatorilor au rodit apoi în numeroase reprezentaţii la nivel local, judeţean, naţional, pentru ca ulterior ansamblul să efectueze turnee şi să participe la concursuri şi festivaluri internaţionale în Franţa, Spania, Turcia, Grecia.
Intenţia Ansamblului folcloric „Comorile Neamtului” este de a prezenta o imagine despre cultura tradiţională şi obiceiurile judeţului Neamţ, dar şi din alte regiuni ale ţării.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „BRÂUL ROȘUˮ
Fondat în anul 2017, ansamblul aparține Asociației culturale folclorice „Nae Rotariu”. Are în componență persoane tinere care își propun să promoveze dansul și tradițiile folclorice românești. În atenția ansamblului se află și dansurile minorităților etnice din România.
Ansamblul valorifică deopotrivă obiceiuri și tradiții de nuntă, de iarnă și ale altor sărbători importante ale românilor.
Din palmaresul grupului, am reținut participarea la evenimentul prilejuit de înfrățirea comunei Gârcina (Neamț) cu localitatea Vailly sur Sauldre din Franța; participarea spectacolul la „Duelul Ansamblurilor”, din cadrul emisiunii „La Măruță”, în Decembrie 2017 și în Ianuarie 2018; participarea la concursul „Cântec și joc strămoșesc” (Ocna Mureș), obținând locul II; participarea, ca partener, la proiectului „Trăim și simțim românește. La frați nu se pun hotare”, dedicat Centenarului Marii Uniri, proiect inițiat de Școala gimnazială numărul 8 din Piatra Neamț și de două școli din Chișinău și satul Izvoare din Republica Moldova; participarea la concursul „Nestemate populare pe Plaiuri nemțene: Valerica Patrichi”, obținând Trofeul concursului regional; participarea la Festivalul internațional de folclor „În grădina cu flori multe” (Cernăuți, Ucraina), competiție la care Ansamblul „Brâul Roșu” a obținut locul II; participarea la concursul „De Dragobete, iubește românește” (Tașca, Neamț), obținând Premiul de Excelență; participarea la Festival concurs „Flori în Bucovina” (Rădăuți, Suceava), cucerind locul I; participarea la Concursul interjudețean de folclor „Șezătoarea copiilor” (Fălticeni, Suceava), obținând locul I.
Coregrafa Ansamblului folcloric „Brâul Roșu” este Cătălina Dumitrachi, născuta într-o familie de dansatori și culegători de folclor din zona județului Neamț. Ea a reușit să pună în valoare jocurile populare din ținutul natal, precum și din celelalte regiuni ale Moldovei, chiar și din patrimoniul muzical-coregrafic etnic și european, cum ar fi cel machedonesc, țigănesc, grecesc, bavarez.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „CODRII NEAMŢULUIˮ
Ansamblul a fost înființat în anul 2009 la inițiativa coregrafului Sebastian Coroi și are în repertoriu suite de dansuri din judetul Neamt, dar și din alte zone ale țării, remarcându-se de-a lungul anilor la numeroase spectacole și festivaluri atât în țară cât și în străinătate, participând în cadrul multor emisiuni TV. În anul 2017, a participat de doua ori la Festivalul de Folclor din Bruxelles, reprezentând cu mândrie și profesionalism județul Neamț.
Grupul folcloric aparține Asociaței culturale omonime, având în componența sa un număr de zece soliști-colaboratori și o medie de cincizeci de dansatori, de diferite vârste, cu diverse activități profesionale la bază. Din anul 2009 și până în prezent, reușește să se autofinanțeze și să achiziționeze costume din mai multe zone ale țării și recuzita necesară susținerii multor spectacole pe parcursul anului.
Ansamblul colaborează, de la sfârșitul anului 2017, cu orchestra „Rapsozii Neamțului” din Piatra-Neamț, condusă de dirijorul Daniel Iorgu-Bulai.
„CĂIUȚII DE LA REDIUˮ (Neamț),
Prezentul grup de căiuți este format din persoane de diferite vârste cuprinse între 16 și 52 de ani. Prezența celor mai în vârstă reprezintă și o motivație pentru cei mai tineri de a păstra tradiția mai departe. Grupul acesta se reactualizează în fiecare an cu noi membri (cei mai bătrâni predau ștafeta celor mai tineri) dornici să reprezinte cu drag tradiția și portul popular. Pentru noi acest obicei reprezintă și un mod de a fi uniți ca și sat, dar pe de altă parte, dorim și să oferim un zâmbet celor care ne privesc și totodată să marcăm trecerea dintre ani cu voioșie.
ANSAMBLUL „CODRII STÂNIȘOAREIˮ (Borca, Neamț) este coordonat artistic de Dumitrela Petrescu și Marcela Bondar. Grupul a obținut Trofeul secțiunii formațiilor de dansuri populare și Premiul I (secțiunea grup folcloric) la Concursul „Vacanțe artistice”, Premiul I la concorsul „Multitalent Show”, Premioul II la competiția „Ritmuri de toamnă”, Locul II la competiția de la Durău, „Tânăr și liber”.
De asemenea, a mai participat la „Festivalul Haiducilor” de la Grințieș, la Sărbătoarea teritoriului GAL, de la Ceahlău, la Târgul „Tradiții și gastronomie” Farcașa.
Grupul a fost invitat de diverse televiziuni să participle la înregistrări alături de interpreți consacrați ai folclorului românesc.
„URȘII GIROVENIˮ (Neamț)
Formația a fost înfiinţată, ca ansamblu de teatru folcloric, în octombrie 2001, de către directorul de atunci al Căminului Cultural Girov, Constantin – Bucur Olariu.
Acesta, în calitatea sa de instructor al formaţiei, ne-a declarat: „având în vedere răspândirea şi tradiţia sa în localitate, s-a considerat dansul ursului reprezentativ pentru comuna Girov. Membrii formaţiei au fost selectaţi, pentru început, în special din rândul elevilor şcolii din comună Girov, un rol important în selecţie avându-l doamna profesor Marineta Olariu. Urşii Giroveni valorifică în fapt o veche tradiţie locală, mergând în timp până la un ritual cu semnificaţie magică, de sorginte geto-dacică, după opinia cercetătorilor etnografi, cei care studiază acest tip de obiceiuri. Formaţia are în componenţă un număr variabil (de la doisprezece la douăzeci şi patru) de „urşi”, o „baba vrăjitoare” şi un ursar.”
Încă din primul an de la înfiinţare, „Urşii Giroveni” au avut un succes deosebit, astfel încât în anul 2002 formaţia a participat la renumitul Festival Naţional de Datini şi Obiceiuri de la Braşov, reprezentaţia de acolo fiind foarte apreciată. Participarea braşoveană n-a fost singulară. Constantin – Bucur Olariu completează: „în perioada 2001-2011, urşii din Girov au participat la alte festivaluri judeţene sau naţionale, precum Sibiu, Făgăraş, Bucureşti, Bacău, Iaşi, Roman, Roznov, Hanu Ancuţei, Piatra-Neamţ, obţinând numeroase premii.”
„CĂIUȚII DE LA MĂRGINENIˮ (Neamț)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou.
Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).
ANSAMBLUL FOLCLORIC ,,STRĂJERII MUNTELUI” (Farcaşa, judeţul Neamţ)
De la poalele Munților Stânișoarei vine să colinde Ansamblul folcloric ,,Străjerii muntelui” din satul Farcașa. An de an, gospodarii și tinerii localnici, care iubesc și păstrează credința și tradiția strămoșească, se adună, asemenea dacilor, în costume populare și merg cu Capra, bucurând Valea Bistriței și nu numai cu cântecele și costumele lor, unice prin frumusețe, autenticitate și profunzimea folclorică. Prin ceea ce fac de Sărbători, an de an, fărcășenii păstrează vie datina străbună și credința populară milenară, care îi ghidează în viața și le oferă o identitate românească și creștină autentică, indiscutabilă.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei. Astfel, creaţii cum sunt „Balada lui Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea – Haiducul, dramele „Bujorul” ori „Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ.
Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semănatul.
Conducerea muzicală – Denis Samson, iar cea artistică aparține coregrafului Dedilia Popovici.