Calendar popular: SĂPTĂMÂNĂ. ZIUA DE LUNI
Unitatea de măsurat timpul egală cu numărul nopţilor scurse între două faze consecutive ale astrului lunar se numeşte săptămână. Vechile calendare lunare aveau timpul organizat pe luni lunare, care începeau la apariţia pe cer a Lunii Noi, şi pe săptămâni de şapte zile. Într-un an solar de trei sute şaizeci şi cinci de zile sunt treisprezece luni lunare sau lunaţii şi cincizeci şi două de săptămâni sau faze lunare.
Zilele săptămânii poartă numele aştrilor vizibili cu ochiul liber de pe Pământ: Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus şi Saturn.
Local, săptămânile dedicate unor năprasnice reprezentări mitice (Caii lui Sântoader, Filipii, Rusaliile) aveau opt zile, iar cei mai importanţi colaci rituali, sacrificaţi la Măcinici, redau cifra opt. Multă vreme romanii nu au cunoscut săptămâna de şapte zile. Ei aveau un ciclu deopt zile numit nundinae, iar zilele erau notate cu litere de la A la H. Orice sfârşit de perioadă calendaristică (zi, săptămână, lună, anotimp, an) avea un caracter nefast.
Ritualul sfârşitului şi începutului de săptămână cuprindea trei zile: sâmbăta, al cărei caracter nefast era evidenţiat de cele trei ceasuri rele; duminica, zi care celebra victoria binelui asupra forţelor malefice acumulate în săptămâna anterioară; lunea, care marca începutul săptămânii sub auspiciile cele mai favorabile activităţilor umane.
Timpul săptămânal născut duminica se împlineşte joia, după care îmbătrâneşte, condiţie obligatorie pentru renaşterea lui săptămânală.
Odată cu răspândirea creştinismului, prima zi a săptămânii, duminica romană, a devenit ziua Domnului, realitate păstrată de întreaga cronologie medievală. Cel care a fixat duminica început de săptămână a fost Constantin cel Mare, în anul 321 d. H.
La români şi la celelalte popoare sud-europene săptămâna începea, ca şi astăzi, în ziua de luni. (Ion Ghinoiu, „Calendarul ţăranului român. Zile şi mituri.”)
Ziua de luni
În lucrarea semnată de Ion Ghinoiu, „Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura Agora, București, 2008), ziua de luni este prezentată astfel:
„Personificare a primei zile a săptămânii dedicată astrului lunar. În Calendarul popular, această zi este patronată de Sfinții Petru și Pavel (Iași) sau de Arhanghelii Mihail și Gavril (Neamț).
Ca personaj mitic, Sfânta Luni era invocată pentru vindecarea animalelor, mai ales a acelora fătate în ziua de luni și botezate Lunilă sau Lunaia. Era aducătoare de noroc, favorabilă începerii activităților specifice industriei casnice, în special a celor de durată: țesutul, cusutul sau brodatul iei ori cămășii. Se interzicea, în schimb, negoțul, datul pe datorie, împrumutul bunurilor materiale, mersul la pețit.
Pentru câștigarea bunăvoinței Sfintei care poate da sănătate copiilor și prosperitate familiei, unele femei o celebrează prin post negru, mai sever ca miercurea sau vinerea (Oltenia, Maramureș, Dobrogea, Moldova).
În satele de crescători de animale din Banat, Sfânta Maică Luni era modelată de femei sub forma unei turte de mălai, coaptă în cuptor și mâncată sacramental de păstori în prima zi de luni a Postului de Paște. Procedând așa, se credea că acestea le va apăra oile de sălbăticiunile pădurii, în special de lupi.
Despre omul născut lunea se credea că este urât, dar foarte sănătos și norocos.
Luni este singura zi interzisă pentru înmormântarea oamenilor.”
ÎN DECEMBRIE, SALBĂ DE SPECTACOLE DE LA „CARMEN SAECULARE”
Așa cum o face de câțiva ani, în luna decembrie Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț oferă publicului nemțean la o salbă de spectacole, aceste întâlniri cultural-artistice fiind menite a ne pregăti să întâmpinăm cum se cuvine sărbătorile de iarnă.
Deschizători de drum vor fi elevii Școlii Populare de Artă, care, în a doua săptămână a lunii cunoscută în popor drept Undrea, vor oferi o serie de spectacole care se vor desfășura pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț.
Astfel, joi, 12 decembrie, începând cu ora 17:00, Clasa canto muzică ușoară (profesor coordonator, Paula Ghivirigă) va prezenta recitalul „Te așteptăm să vii, Crăciun”. Alături de ei vor cânta invitații evenimentului, membrii formației „Bee Patrol” (fondator, Sorin Pavlidis).
A doua zi, vineri, 13 decembrie, ora 17:30, Clasa canto tradițional și Ansamblul de cântece populare „Nemțișorul” (ambele coordonate de prof. Laurențiu Marian) anunță că „Vin colindătorii, vin!”. Totul se va petrece în recitalul folcloric care va beneficia și de aportul muzical al interpretului Laurențiu Marian și coregrafic oferit de Ansamblul „Brâul roșu”.
Sâmbătă, 14 decembrie, ora 17:30, va fi rândul elevilor Clasei de dans tradițional din cadrul Școlii Populare de Arte (coordonator: coregraf Anda Maria Acristinei) să evolueze artistic pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț, sub genericul „Colind prin suflet de copil”,. Alături de tinerii artiști vor fi, ca invitați speciali, interpreții folclorului moldovenesc Vasilica Tătaru, Ștefan Țîrdea și membrii Ansamblului „Comorile Neamțului”.
Seria spectacolelor claselor Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț se va încheia duminică, 15 decembrie, ora 16:00, când va concerta, sub genericul „Poveste de Crăciun”, grupul vocal „Floare de colț”, format din elevii Clasei de canto tradițional, grup coordonat artistic de prof. Georgiana Șerban Axinte. Invitații micilor artiști vor fi corul de copii și grupul psaltic „Evanghelismos” dirijate de Ciprian Ceai.
Cu excepția evenimentului de sâmbătă („Colind prin suflet de copil”), la care intrarea se face pe baza biletelor obținute sunând la telefon 0766.688.688, la celelalte spectacole intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
UNIUNEA ARTIȘTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA VĂ INVITĂ LA...
În perioada 25 noiembrie – 1 decembrie 2024, vor debuta noi evenimente vizuale, recomandate de Uniunea Artiștilor Plastici din România:
Luni, 25 noiembrie, la ora 18,30, Casa de Cultură Friedrich Schiller din București (Str. Batiștei, nr.15) va găzdui vernisajul expoziției „Feelings, All 4 Sale” a artistei Karin Kotomi. „Feelings, All 4 Sale” este o propunerea artistică inovatoare care reinterpretează complexitatea sentimentelor umane prin prisma comercializării acestora. Artista vizuală Karin Kotomi, ataşată conceptelor postmodernismului contemporan, vine în faţa publicului cu un demers provocator, operând o disecţie a advertisingului de toate zilele prin utilizarea structurilor grafice și a comunicării publicitare pentru a transforma, printr-o alchimie intelectuală, într-un athanor digital, o întreagă sumă de emoții în produse de consum. Această abordare curajoasă şi inedită ne invită pe toţi la o reflecție profundă asupra modului în care societatea contemporană percepe și valorifică trăirile umane. (Bogdan Iorga – curator al evenimentului expozițional). Karin Kotomi (Andra Acatrinei) a absolvit Universitatea de Arte Plastice în anul 2019, precum și un master de Educație prin Arte vizuale și Modulul pedagogic II în anul 2021. Din anul 2022 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România - secția multimedia.
Joi, 28 noiembrie, Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România organizează, în cadrul proiectului curatorial „Vernisajul de la fără un sfert”, realizat în parteneriat cu Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, la ora 18,45, în foaierul teatrului, vernisajul expoziției de pictură a lui Daniel Toader, intitulată „Rădăcini”. Absolvent al Liceului „Nicolae Tonitza” și al Institului de Artă „Nicolae Grigorescu”, scenograf și membru al Filialei Scenografie București a UAP din România, Daniel Toader a colaborat de-a lungul unei cariere de trei decenii cu nume sonore, precum Dan Pița, Alexa Visarion și Sinisa Draghin. A fost nomilazat de mai multe ori la premii nationale și europene, premiul Gopo pt scenografia filmului "Daca Bobul nu moare" (regia Sinisa Draghin), fiind unul de referință. La ora 19,00 vernisajul va fi urmat de premiera piesei „Pietre în buzunar” de Marie Jones, într-o montare originală, semnată de regizorul Vlad Trifaş.
Vineri, 29 noiembrie sunt programate două manifestări plastice:
Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, organizează la Galeria Artex, de la ora 18, vernisajul expoziției anuale a membrilor săi, intitulată „SEMNE IDENTITARE”. În deschidere va concerta Corul Euphonia al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, sub bagheta dirijorului Cristi Stroe. Momentul muzical va fi urmat de lansarea volumului de povești rimate pentru copii „Anotimpul copilăriei”, al autoarei Elena Dican.
"București, un oraș numit acasa" este titlul expoziției pictoriței Vali Irina Ciobanu. Vernisajul va avea loc la ora 17.30, la Galeria Calderon Art Studio (str. Jean Louis Calderon, nr.39). Curatoare - Nicoleta Paninopol
Duminică, 1 decembrie, cu începere de la ora 16, la Galeria „Corvin" din Hunedoara va fi deschisă expoziția „Sub semnul revelației". Pe simeze vor putea fi admirate lucrări de: Dan Badea, Dalina Bădescu, Cătălin Băluț, Diana Brăescu, Sorin Ienulescu, Eugen Vasile Iovan, Elena Lupașcu, Dumitru Macovei, Iulia Mihalcea și Florin Șuțu. Curator - Pavel Șușară.
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
COLIND PRIN SUFLET DE COPIL
Pentru a intra în atmosfera caldă și luminoasă a sfintelor sărbători ale Crăciunului, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț invită publicul la un concert de colinde special. Sub genericul „Colind prin suflet de copil”, elevii clasei de dans tradițional din cadrul Școlii Populare de Arte (coordonator: coregraf Anda Maria Acristinei) vor evolua artistic pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț. Alături de tinerii artiști vor fi, ca invitați speciali, interpreții folclorului moldovenesc Vasilica Tătaru, Ștefan Țîrdea și membrii Ansamblului „Comorile Neamțului”.
Evenimentul va avea loc sâmbătă, 14 Decembrie 2024, de la ora 17:30.
Biletul de intrare, în valoare de 25 lei, poate fi achiziționat telefonând la numărul 0766.688.688.
OMAGIU ADUS MUZICOLOGULUI BAZIL ANASTASESCU
Cunoscut şi sub numele de Athanasie Anastasiu sau Vasile Anastasiu (conform muzicologului Viorel Cosma), celebrul muzicolog Bazil Anastasescu s-a născut în ziua de 21 noiembrie 1851, la Târgu Neamţ. Viitorul profesor şi compozitor şi-a început studiile la Seminarul Teologic de la Socola-Iaşi, continuând apoi, în particular, cu Teodor T. Burada şi cu Gavriil Musicescu, în vederea obţinerii Diplomei de la Conservatorul din Iaşi (1870).
Spirit nestăvilit întru cunoaștere, face un an de specializare muzicale în Franța. De acolo, se pare, a venit cu prenumele schimbat, apropiații numindu-l Bazil. În perioada comunistă, prenumele i-a fost din nou schimbat în... Barbu, autoritățile de atunci nevăzând cu ochi buni numele cu rezonanță franceză. Mărturie a acestui fapt stă și o partitură a cântecului “Zi-i Dobrine!”
În 1908, la vârsta de 57 de ani, a absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti, confirmând o dată în plus apetitul pentru cunoaștere.
A fost profesor la Şcoala Secundară de Fete şi la Şcoala Normală de la Galaţi, la Seminarul "Enăchiţă Văcărescu" de la Târgovişte, la Seminarul de la Mănăstirea Neamţ (1919-1922).
Câteva culegeri de folclor din Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia îi sunt datorate reputatului muzicolog. A colaborat, după anul 1910, cu Societatea corală "Carmen” şi cu Cercul artistic muzical din Bucureşti cărora le-a trimis armonizări şi prelucrări de folclor.
A fost profesor, folclorist și armonizator, prieten cu Gh. Cucu, căruia i-a armonizat multe piese muzicale folclorice.
A publicat studii, articole şi culegeri de muzică populară în "Muza răsăriteană" (Blaj), "Izvoraşul", Bistriţa-Mehedinţi ("Ciobănaşul"), "România muzicală” ("Organizarea învăţământului muzical în şcolile secundare"), "Arta muzicală" ("Despre cântece populare"), "Tribuna muzicală”, "Muza română”.
Imboldul primar pentru activitatea de culegere a folclorului pare să-i vină de la Musicescu și el descoperitorde melodii populare prelucrate în stil modal (unele chiar din zonele investigate de Anastasescu), deschizând cu cele 12 Melodii naționale, calea armonizării modale. Este măgulitor pentru creația muzicală nemțeană, faptul că Musicescu a cunoscut creația populară a zonei, în apropiere de mănăstirea Agapia descoperind melodia nemuritoarei sale bijuterii corale Răsai lună.
Activitatea de folclorist a lui Anastasescu este recunoscută în epocă. Revista lui H. Göring – Tribuna muzicală – ni-l descrie astfel:„Neobositul culegător al melodiilor populare românești, prof. B. Anastasescu, care cutreieră de câtva timp țara în lung și-n lat, a reușit să adune o mulțime de arii și cântece, care păreau pierdute poporului nostru și în curând, cu concursul Ministerului Cultelor, toate vor vedea lumina zilei și se vor răspândi în toate cercurile.
Parte din ele prof. B. Anastasescu le-a litografiat și dintre ele am primit la redacție acum de curând două bucăți: Murgulețul și Mi-aduc aminte, ambele din Târgoviște, de o frumusețe rară."
Revenirea la catedră se înregistrează simultan cu întoarcerea artistului în ținuturile natale, între 1919 și 1921 funcționând la Tg. Neamț, ca profesor de muzică la gimnaziul din orașul de pe malul stâng al Ozanei. Numai ananghia financiară îl putea determina pe bătrânul profesor, ce se apropie de vârsta de 70 de ani, să accepte să-și facă apariția din nou în clasă, în fața copiilor orașului natal. Nu s-au mai păstrat documente de epocă din care să putem reconstitui
ceea ce am numit prin titlul acestui capitol „repere ale vieții artistului”. Doar Mihail Poslușnicu îl amintește, după informațiile unui bătrân profesor, în 1912, ca organizator al unui cor școlar, în
același oraș moldav, Tg. Neamț.
Lovit de o boală necruțătoare și care-l ține imobilizat în ultimii ani de viață, inimosul culegător de melodii populare spre care și-a îndreptat și inspirația creatoare, se retrage la Doljești, la un fiu al său, unde închide ochii pentru totdeauna, la 10 iunie 1921.
Surse de documentare: prof. univ. dr. Vasile Vasile, Constantin Prangati – “Dicționarul oamenilor de seamă din județul Neamț”; Constantin Tomșa – “Personalități ale culturii din județul Neamț”; Viorel Cosma – “Muzicieni din România - Lexicon bio-bibliografic: A-C”.
Figuri marcante – AUREL DUMITRAŞCU
Cu două luni în urmă, pe 16 septembrie, întreaga comunitate culturală a Ţinutului Neamţ a comemorat trei decenii de la trecerea în eternitate a poetului Aurel Dumitraşcu, cel care a fost considerat, pe drept cuvânt, unul dintre cei mai valoroşi scriitori ai generaţiei sale. Despre el, un alt poet de marcă al literaturii contemporane, Cezar Ivănescu, spunea: „cu un rar simţ al proporţiei, cu un fin instinct muzical, deşi pare a cultiva o artă a «decompoziţiei», poetul reuşeşte să fie riguros şi armonic atât în poemele scurte cât şi în poemele ample, adesea fastidioase la mulţi dintre colegii lui de generaţie: «Florile roşii mor încet în ferestre/tu să nu spui acum că e seară/…».“
Aurel Dumitraşcu s-a născut pe 21 noiembrie 1955, la Sabasa, comuna Borca, judeţul Neamţ. A frecventat cursurile gimnaziale în satul natal, apoi pe cele ale Liceului „Mihail Sadoveanu“.
După absolvire (1974), a fost, pe rând, merceolog şi profesor suplinitor. În 1987, a devenit absolvent al Facultăţii de Filologie (română-franceză) de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Tema lucrării de licenţă a lui Aurel Dumitraşcu cuprindea poezia celor doi poeţi dispăruţi prematur şi atât de apreciaţi de dânsul: Virgil Mazilescu şi Daniel Turcea.
O perioadă scurtă (din 1988 până în 1989) a fost muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, post ocupat în urma insistenţelor scriitorului Dumitru Radu Popescu (pe atunci preşedinte al Uniunii Scriitorilor), pe lângă secretarul cu propaganda al Comitetului Judeţean Neamţ al Partidului Comunist.
După 1989, vreme de câteva luni, a fost consilier la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Neamţ.
A trecut în nefiinţă la Spitalul „Fundeni“ din Bucureşti, în ziua de 16 septembrie 1990, ca urmare a evoluţiei foarte rapide a unei leucemii depistate la Spitalul Judeţean din Piatra-Neamţ. A fost înmormântat în cimitirul satului natal, Sabasa.
Aşa cum consemna Laurenţiu Ulici, la câteva zile după fulgerătoarea dispariţie: „la 35 de ani neîmpliniţi, Aurel Dumitraşcu, una din cele mai originale voci lirice ale «optzeciştilor», a intrat sub orizont, lăsându-ne drept moştenire de preţ cristale din două volume de poezii: «Furtunile memoriei» (1984) şi «Biblioteca din Nord» (1986).“
Postum, datorită apropiaţilor, dintre care s-a distins poetul Adrian Alui Gheorghe, a fost recuperată şi dată publicităţii opera lui Aurel Dumitraşcu: „Mesagerul“ (1992), „Tratatul de eretică“ (1995), „Fiara melancolică“ (1999), „Carnete maro – Jurnal“, vol. I-IV (2001-2005), „Scene din viaţa poemului“ (2004), „Frig, sau cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990) (2008) “, „Prăvălia cu fete moarte“ (2012), „Concert cu păpuşa de cârpe“ (2015).
„POEM TRIST PE FOND ROŞU“ (din volumul postum„Concert cu păpuşa de cârpe“) Florile roşii mor încet în ferestre tu să nu spui acum că e seară îngrozitor de puţin trăiesc oamenii dulcea pribegie a cărnii prin aer şi atâtea propuneri pline de graţie până şi zidul rămâne cu capul întors rujul reginei pe glezna bufonului – iată aceste ţinuturi marasmul laguna convorbim împerecherea broaştelor nu-i o problemă de logică în orice poveste cineva vinde măşti mari bucăţi de jar se aud mişunând casa plânge totul păleşte în roşu – „bărbat sunt numai din întâmplare, Puteam fi nefericit ca un turn“ – Pelerin în propria-ţi casă Adică memoria se ascunde-n oglinzi Prohibito, ce-mi spuneai despre solemnitatea creierului înainte de moarte? – şi plouă – şoaptele, vezi, mult prea mult se lovesc peste ceafă ca nişte datornici. “
SĂRBĂTORI ȘI PRACTICI POPULARE ARHAICE OBEDENIA (VOVEDENIA)
În trecut, se credea că la Obedenie (Vovedenie) „s-ar fi vedit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoviștenieˮ. Românii de pe vremuri țineau sărbăoarea de Ovidenie mai ales pentru ochii ce văd, „pentru vederiˮ, în acest scop femeile obișnuind să sfințească un fuior. Cu acesta, înmuiat în apă, se ștergeau la ochi atunci când aveau problem cu vederea.
În noaptea dinspre Obedenie, se punea într-o strachină apă „la privighiatˮ, trebuind să facă, în trei reprize, trei sute de mătănii. Numai procedând așa, se credea că apa le putea fi de ajutor pentru sănătatea trupului și protectoare împotriva răutății omenești.
Gospodinele așteptau Vovidenia mai ales pentru a da de pomană „lumina de veciˮ, o lumânare masivă cât un stat de om sau cât ușa casei, despre care se credea că nu se stinge niciodată pe lumea cealaltă, lumea fără dor. Resturile lumânării erau bine păstrate, în credința că numai cu ele era bine să te uiți la Anul Nou în fântână, pentru a-ți vedea ursitul.
Această pomană, căreia i se alăturau uneori colăcei, apă, și mai rar, alimente și îmbrăcăminte, se dădea în special pentru sufletele celor înecați sau morți în întuneric, spre a avea și ei calea luminată pe „ceea lumeˮ.
Tot de Obedenie se făceau praznice pentru copii morți, mese ritualice la care se dădeau de pomană bucate de post, unde covașa sau braga erau la mare cinste.
(Marcel Lutic - „Timpul sacru. Sărbătorile de altădatăˮ)
Uniunea Artiștilor Plastici din România recomandă
În perioada 18 - 24 noiembrie 2024, vor debuta noi evenimente vizuale, recomandate de Uniunea Artiștilor Plastici din România:
Luni, 18 noiembrie, la ora 18, la Galeria CĂMINUL ARTEI (str. Biserica Enei, nr.16) se deschide Salonul „GRAFICA ROMÂNEASCĂ 2024 / GR 24 /”. Manifestarea se află la a XIII-a ediție, iar în acest an vor fi expuse 140 de lucrări realizate de artiști din țară și străinătate. Sunt prezenți artiști vizuali din diferite generații care folosesc tehnici specifice acestei ramuri; expoziția explorează și evidențiază dinamica limbajului artelor grafice exprimat atât prin mijloace tradiționale, clasice, dar și contemporane. Expoziția este însoțită de un catalog color bilingv, român-englez, care va fi distribuit artiștilor participanților și celor interesați, cu prilejul vernisajului.
Marți, 19 noiembrie sunt pregramate cinci manifestări plastice:
Galeria Galateea Contemporary Art din București (Calea Victoriei, nr.132) vă prezintă „Note pentru un peisaj”, o expoziție personală a artistului Ovidiu Leuce. Vernisajul evenimentului la ora 19.00. Prezintă: Ion Bogdan Lefter. Coordonator: Anca Vintilă Dragu Proiectul se constituie dintr-o serie de sculpturi ceramice, forme organice modelate din lut negru si dominate de culori închise, pamantii, ce se dezvăluie ca semne/indicii pentru un posibil peisaj (interior). Prezentate pe un dispozitiv ce amintește de o machetă pentru un proiect de arhitectura, realizat special pentru spațiul galeriei, piesele sugerează secvențele și modelele unei partituri muzicale.
Complexul Muzeal Județean Bistrița Năsăud va găzdui de la ora 18, deschiderea expozițiilor care-l au protagonist pe Marcel Lupșe: "Spendoare - despre originea lumii" și "Codex Herbaryum - despre ierburi, miresme și vindecare". Prezintă criticul de artă Oliv Mircea și istoricul de artă Vasile Duda.
Filiala UAPR Târgu Mureș vă invită la vernisajul salonului "Gra-Fo- Media". Evenimentul va începe la ora 18, la Galeria Art Nouveau, Palatul Culturii Târgu Mureș (str. Enescu nr.2).
Expoziția pictorului român de origine ormeană, Ervant Nicogosian debutează la Muzeul Giotto din Erevan. Asociația Culturală Ervant Nicogosian în colaborare cu Galeria Liver din Armenia și cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, anunță organizarea unei expoziții de excepție dedicată lui Ervant Nicogosian. Este pentru prima dată când publicul armean poate descoperi operele deosebite ale acestui artist unic. Ervant Nicogosian este un artist care a reușit să transpună tradițiile și identitatea armeană în operele sale, îmbinându-le cu specificul artei românești. Expoziția, organizată de Asociația Culturală Ervant Nicogosian, este un demers cultural valoros, menit să promoveze moștenirea artistică și să faciliteze un schimb de idei și emoții între comunitățile armene și române. Ervant Nicogosian a transpus pe pânză experiențele sale dramatice, influențate de anii celui de-Al Doilea Război Mondial și de deceniile comunismului.
Miercuri, 20 noiembrie, vor avea loc alte două manifestări:
Primăria Municipiului Iași și Uniunea Artiștilor Plastici din România vă invită să celebrați excelența în artă! La Iași va avea loc Expoziția premianților Salonului anual de artă "Artis", un eveniment dedicat promovării talentului și creativității artiștilor contemporani. Lucrările premiate vor putea fi admirate de publicul larg în perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2024. Vernisajul și lansarea catalogului ARTIS 2024 sunt programate la ora 17:00, la Primăria Municipiului Iași, Palatul Roznovanu. Iată care sunt artiștii premiați și nominalizați: Cezara Cristina Moraru, Simon Răzvan, Ana Maria Hanganu, Rotari Marciana, Andrii Doru Emil , Mircea Ștefănescu, Meiu Valentin, Drinceanu Gabriela, Vereștiuc Mihai, Radu Carnariu, Pantea Andrei Alecsandru, Vicențiu Adrian Vînău, Stratulat Cristina , Curpăn Leonard,Cătălin Soreanu, Lavinia German, Cătălin Marinescu, Neagu Diana, Bordianu Iulian Sebastian, Anca Coțovanu, Elena Ciobănașu, Crina Buzilă, Loghin Raluca, Diana Condurache, Rodica Crîșmaru, Adrian Stoleriu, Voicu Mihail, Isache Daniela, Mocanu Alexandru Mihai, Ciprian Romaniuc, Cernat George, Ozolin Dușa, Mădălina Vieriu, Pătrașcu Dragoș, Ioan Ponta, Vilen Maftei, Panțir Bogdan, Radu Firicel. Membrii Comisiei de jurizare au fost: Prof. Univ. Dr. Dan Covătaru, Lect. Univ. Ecaterina Mărghidan, Oana-Daniela Florea-Drăgoi.
La Galeria Simeza din București (Bd.Magheru, nr.20), la ora 18, se deschide expoziția „Corp figură * idoli” a artistei Elena Scutaru. Curator Adriana Oprea. Design grafic Corina Gabriela Duma Elena Scutaru propune o expoziție cu caracter retrospectiv, reunind eșantioane ale secvențelor de lucru, instalațiilor, expozițiilor și seriilor de obiecte care au marcat cariera artistei de la începutul anilor ‘90 până în prezent. Reprezentantă a generației anilor ’90 formată la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, specializarea Sculptură, Elena Scutaru activează la intersecția dintre sculptură, instalație, obiect, asamblaj și medii mixte.
Joi, 21 noiembrie, la ora 17, la Galeria de Artă Ploiești va avea loc vernisajul expoziției Salonul de toamnă 2024. „Evenimentul, devenit o tradiție, este un dialog vizual ce reunește o varietate de stiluri și tehnici, de la pictură, grafică, arte decorative și sculptură, ce explorează tema introspecției, a maturizării și a transformării dintr-o perspectivă subiectivă asupra naturii și a frumuseții ei efemere.” - Liliana Marin, Președinte Filiala Ploiești a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
