DE ZIUA MAMEI, CONCERT EXTRAORDINAR MIHAI TRĂISTARIU ALĂTURI DE ELEVII ȘCOLII POPULARE DE ARTĂ
Clasa de dans tradițional din cadrul Școlii Populare de Artă și Ansamblul
folcloric „Comorile Neamțului”, ambele coordonate de coregrafa Anda Maria
Acristinei, omagiază Ziua mamei prin spectacolul „Cât de frumoasă ești, mamă
dragă!”. Invitatul special al concertului este apreciatul cântăreț Mihai
Trăistariu, el însuși fost elev al Școlii populare de Artă din Piatra-Neamț
la clasele de canto (prof. Nela Frâncu) și actorie (prof. Corneliu-Dan Borcia).
Evenimentul va avea loc sâmbătă, 9 martie 2024, ora 15:00, la sala de
spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț. Intrarea se face pe
baza biletului (30 lei/loc) care poate fi procurat apelând la numărul de
telefon 0766.688.688.
***
MIHAI TRĂISTARIU
S-a născut la Piatra-Neamț, la 16 decembrie 1976, într-o familie de
intelectuali: mama - medic, tatăl - pictor, domeniu în care excelează, în
prezent, și fratele său mai mare, Vasile Trăistariu.
A studiat pianul începând de la vârsta de șapte ani. Între 1996-1998, Mihai
Trăistariu participă la o serie de concursuri de interpretare vocală, obținând
premii și trofee la fiecare participare.
Începând cu 1998, face parte din trupa dance „Valahia”, participând la lansarea
a șase albume, ulterior dedicându-se carierei de solist.
În 2006, obține la concursul Eurovision, cu piesa „Tornero”, cel mai mare
punctaj înregistrat de Romania până la acel moment (172 puncte).
Mihai Trăistariu are în palmares un număr important de concerte,
spectacole, recitaluri în țară și în străinătate: Suedia, S.U.A., Germania,
Canada, Austria, Grecia, Japonia, Islanda, Italia, Cipru, Bielorusia,
Macedonia, Belgia, Franța, Bulgaria, Rusia, Norvegia, Malta, Slovenia, Portugalia,
Letonia, Estonia, Spania, Turcia, Albania, Serbia, Georgia, Republica Moldova.
Este Cetățean de onoare al municipiului Piatra-Neamț (2006) și al orașului
Mangalia (2010).
FESTIVALUL CONCURS „FLORILE CEAHLĂULUI”, EDIŢIA A XXXIV-A
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” pregătește organizarea celei de a XXXIV-a ediţii a Festivalului-concurs naţional de muzică populară pentru copii şi tineri „Florile Ceahlăului”, eveniment finanțat de Consiliul Județean Neamț.
Înscrierile se fac accesând linkul: https://florileceahlaului.ro/inscrie-te/
Concursul,
care se va desfăşura în doua etape – preselecţia naţională (19-23 februarie
2024) şi etapa finală (22, 23, 24 martie 2024) –, cuprinde două secţiuni:
Secţiunea canto (cu trei categorii de vârstă: 10-14 ani, 15-19 ani şi 20-25
ani), respectiv Secţiunea instrumente (categoriile de vârstă: 10-14 ani, 15-19
ani și 20-25 ani). Data limită pentru înscrieri este 18 februarie 2024.
După prima
selecție, anunțarea finaliștilor se va face pe data de 26 februarie 2024.
Acompaniamentul
va fi asigurat de orchestra de muzică populară a Ansamblului „Floricică de la
munte”.
Laureaţii ultimelor douăsprezece ediţii sunt: Ana Dragu (Târgu Neamţ – Neamţ) – 2009; Sorina Asofroniei (Pechea – Galaţi) – 2010; Gabriel Marinel Dumitru (Piteşti – Argeş) – 2011; Georgiana Păduraru (Buhuşi – Bacău) – 2012; Ioana Maria Unguraş (Jibou – Sălaj) – 2013; Larisa Vasilica Uţă (Baia Mare – Maramureş) – 2014; Alex Daniel Bulai (Piatra-Neamţ – Neamţ) – 2015; Ioana Ştefan (Suceava – Suceava) – 2016; Ionuţ Cocoş (Slobozia – Ialomiţa) – 2017; Florin Mihalache (Bucureşti) – 2018; Alexandra Diana Dan (Putna, Suceava) – 2019; Gabriel Treteag (Suceava) – 2023.
Figuri marcante – NICU ALBU, PRIMARUL CARE A MODERNIZAT URBEA PIETREANĂ
Anii de „instrucţiune“ şi de formare
Nicu N. Albu s-a născut pe 2 februarie 1853, la Piatra-Neamţ. A urmat cursurile primare în acest oraș, la Şcoala de Băieţi nr. 1, și apoi pe cele secundare, la Academia Mihăileană de la Iaşi, avându-i profesori pe Ştefan Micle, Ion Ionescu de la Brad, Gheorghe Apostoleanu etc. A absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Alexander von Humboldt“ Berlin, fiind unul dintre primii studenţi nemţeni care au studiat în Germania.
Anii petrecuţi de studentul Nicu Albu pe tărâm străin au fost folosiţi pentru a se îmbogăţi pe plan spiritual, pentru că mult timp l-a dedicat pentru a vizita muzee şi frecventa sălile de teatru şi de concert și pentru a studia la Biblioteca Naţională Germană ori pentru a asculta diverse conferinţe. O puternică impresie i-a provocat-o întâlnirea cu filosoful german Friedrich Nietzsche, în calitate de conferenţiar. Tot în acei ani, la Berlin, l-a cunoscut pe Mihai Eminescu.
În paralel, s-au pus bazele formării viitorului specialist în administraţia publică. A mers, pe perioada vacanţelor de vară, în Suedia, Austria şi Elveţia, acolo unde a putut lua cunoştinţă cu modul de organizare a muncii din noile fabrici din zonă, modul de administrare şi exploatare a pădurilor, de transport şi prelucrare a materialului lemnos.
Revenit acasă, pune în aplicare cunoştinţele dobândite în străinătate
Cum anii petrecuţi prin spitalele din Berlin şi împrejurimi l-au afectat, fiind impresionat de suferinţa bolnavilor, a hotărât, odată întors acasă, să se dedice muncii administrative. Începe ca arendaş al moşiilor din Roznov, Turtureşti şi Mărăţei și apoi s-a consacrat exploatărilor forestiere de pe valea Bistriţei şi a Tarcăului.
Cariera politică
Implicat în viaţa administrativă a ținutului Neamţ, Nicu Albu avea nevoie de susţinerea mai marilor vremii pentru a putea reuşi ceea ce-şi dorea să facă pentru comunitatea locală. Astfel că a intrat în politică, urmând o carieră care avea să se dovedească de succes, fiind, pe rând, deputat (1891-1894), prefect al judeţului Neamţ (1885-1888 şi 1895-1899) şi primar al urbei pietrene (1901-1904 şi câteva luni în 1907). După încheierea mandatului de primar a fost ales senator, între anii 1905-1907 şi 1907-1908.
Parcul „Cozla“ îi poartă numele
Una dintre cele mai cunoscute acţiuni ale sale asupra urbei pietrene este amenajarea Parcului „Cozla“, proiect realizat în urma surpării solului de pe muntele din apropiere (mai 1897), ca urmare a ploilor abundente. Elaborarea proiectului a fost rezultatul eforturilor unui colectiv de ingineri şi arhitecţi, sub conducerea lui Nicu Albu, în colaborare cu specialişti din Austria, Germania, Elveţia şi Suedia, consultaţi prin intermediul ambasadelor din Bucureşti. În scopul evitării producerii viiturilor, s-a tăiat şi construit şoseaua care duce din strada Ştefan cel Mare până în vârful Cozlei Mici. Astfel a apărut foarte cunoscutul, pentru localnici, drum şerpuitor de piatră cubică. Pe primul platou, unde se află acum „Colibele Haiducilor“, s-a construit Pavilionul Cazinoului, iar pe al doilea platou au fost amenajate terasa Asociaţiei „Cercul Gospodinelor“ – organizaţie inaugurată în anul 1904, precum şi un teren de tenis de câmp.
Lămpi electrice pe străzile urbei
O altă importantă reuşită a mandatului de primar a lui Nicu Albu a fost introducerea curentului electric pe străzile oraşului (1894). Referitor la acest subiect este de subliniat că astfel Piatra-Neamţ a devenit prima urbe din Moldova electrificată. Însuşi Nicolae Iorga a fost încântat de cum arăta mica localitate nemţeană: „Piatra are o strălucire modernă, în armonie cu destinaţia sa de staţie de aer. Văzut noaptea, la lumina globurilor şi arcurilor electrice, oraşul este copleşitor, dar impresia de curăţenie şi civilizaţie se menţine şi ziua“.
Alte realizări notabile: trotuare, şosele, poduri, aducţiunea apei
În timpul cât Nicu Albu a fost primar, s-a terminat construirea şoselelor începute de Gheorghe Ruset-Roznovanu, s-au construit şapte poduri mari peste Bistriţa, şoseaua peste Petru-Vodă (Târgu-Neamţ – Valea Bistriţei), s-a introdus curentul electric în oraş, s-au amenajat Parcul „Cozla“ şi grădina zoologică, s-a pus la punct aducţiunea de apă potabilă, s-au construit străzi și trotuare, s-au extins liniile telefonice în judeţ și s-a mutat Gara pe actualul amplasament. În toate aceste realizări Nicu Albu s-a implicat în mod direct, ajutând cât de mult a putut.
De asemenea, primarul Nicu Albu a sprijinit apariţia publicaţiilor locale: „Mişcarea“, „Propăşirea“ și „Munca“.
Nicu Albu, cel mai destoinic primar al oraşului
Diagnosticat cu cancer, Nicu Albu s-a stins în ziua de 31 mai 1908, la Bucureşti.
El a rămas în conştiinţa comunităţii locale și la mai bine de o sută de ani de la moartea sa, este considerat drept cel mai destoinic primar al oraşului. Posteritatea îi păstrează o amintire plină de respect şi recunoştinţă. Astfel, în memoria lui, o stradă din municipiul Piatra-Neamţ şi una dintre şcolile gimnaziale (fosta Școală nr. 10) îi poartă numele.
În incinta Parcului Zoologic „Cozla“ există un bust care îl reprezintă pe cel mai vrednic primar al oraşului Piatra-Neamţ. Bustul lui Nicu Albu, realizat din bronz, de către sculptorul român Oscar Späthe, a fost inaugurat la 30 septembrie 1923, în prezența liderului liberal Ionel I. C. Brătianu.
SĂRBĂTORI POPULARE ARHAICE ÎNTÂMPINAREA DOMNULUI. STRETENIA (2 februarie)
Marea sărbătoare domnească de pe
2 februarie se numea în fel şi chip prin satele noastre: Şiretenia,
Stracenie, Stretenia gheţii, Târcolitul viilor, Martinul cel mare sau Ziua
ursului.
în slava veche, stretenia, cu varianta stratenia, însemna
„întâmpinare", „întâlnire"; poporul de rând nu avea însă de unde să
ştie acest lucru, aşa că, sub acest cuvânt misterios a „ascuns” o femeie
ciudată, cu o fire schimbătoare, asemenea mult mai cunoscutei Babe Dochia.
În calendare, atât în cel
creştin, cât şi în cel popular, data de 1 februarie este „ocupată" de
Sfântul Trifon sau Trif nebunul. Cunoscutul etnolog Antoaneta Olteanu a
formulat cândva câteva idei sugestive privitoare la „forţă generatoare pe care
o are numele sărbătorii asupra semnificaţiei mitologice a mentalului popular:
„Stretenia o are ca personaj central pe Maica Domnului, Fecioara Maria, care
săvârşeşte în această zi consacrarea pruncului Iisus. Pe lângă variantele
legendei în care personajul este chiar Fecioara, întâlnim un număr mare de
tradiţii în care acesta dispare, locul ei fiind luat de enigmatica Stretenia, o
femeie rea, deosebit de periculoasă, care este ofensată de un Trifon care are
accentuate trăsături de nebunie ireverenţioasă.
Pedeapsa pe care i-o dă
bărbatului nesocotit este grea - turmele de oi sunt mâncate de lupi; aceasta
este însă o mică victorie, deoarece victoria cea mare poate fi considerată
însemnătatea sărbătorii: nu ziua cedată lui Trifon, prin «mărinimia»
Streteniei, este mai importantă, ci ziua ţinută în cinstea femeii, considerată
a fi mai mare, mai mânioasă decât bărbatul, mai ales că «bărbatul a trecut
înaintea ei» - a fost nevoită să facă o concesie, să cedeze ziua de 1
februarie!"
Totuşi, cunoscând etimologia
cuvântului slav stratenia, destui oameni de pe
vremuri ştiau că în această zi „se întâmpină iarna cu primăvara” şi se iau
la... luptă. Primăvara insistă ca de acum iarna să plece de bunăvoie, dar iarna
nu se lasă cu una, cu două, şi, ca atare, începe lupta. Oamenii au observat că
atunci când soarele se urcă tot mai sus pe bolta cerească şi noaptea e tot mai
scurtă, iarna „începe a se călători".
Se zice că acum, la Stratenie, ar
ieşi ursul din bârlog, acest fapt semnificând această originală întâlnire a
anotimpurilor. Prin intermediul ursului
se
pot face previziuni meteorologice importante.
Concret, potrivit unei credinţe
răspândită, pe 2 februarie, dimineaţa, ursul iese din vizuină şi începe a juca
în jurul acesteia; dacă este soare şi îşi vede umbra, adună lemne, îşi repară
locuinţa şi reintră în ea, urmând a se odihni până în jurul datei de 15 martie
(cam şase săptămâni), tot până atunci urmând a ţine şi iarna; dimpotrivă, dacă
este înnorat, oamenii se bucură, pentru că ursul nu mai intră în bârlog,
căutându-şi de lucru în pădure, acest fapt semnificând apropierea sfârşitului
iernii.
Ziua de 2 februarie era păzită în
special de crescătorii de animale, pentru ca fiarele sălbatice, în primul rând
urşii şi lupii, să nu le atace animalele din gospodărie. Astfel, destui dintre
înaintaşii noştri au ţinut această zi şi ca o sărbătoare a boilor. Semnul
exterior al respectului faţă de aceste animale deosebite era acela că de
întâmpinarea Domnului le „dau fânul cu braţul, nu cu furca".
E adevărat şi faptul că acum, mai
mult ca altădată, proprietarii acestor blânzi şi atât de folos trăgători se
gândeau la cum să-i apere mai bine de urşi sau lupi. Ei bine, una dintre
modalităţi era tocmai aceasta, de a-i cinsti printr-un tain mai bogat, dar şi
sau mai ales prin „legarea”, prin nelucrare, a gurii prădătorilor principali.
în acest context, nu e deloc de mirare că boii erau învestiţi cu funcţii
fertilizatoare şi oraculare, aşa cum reiese şi din unele practici şi credinţe
asociate acestei zile. Unii oameni îi urmăreau pe boi toată ziua, ca să vadă
dacă aceştia beau apă din urmele lăsate de picioarele lor; bucurie mare era pe
capul lor să vadă acest lucru, căci credinţa veche zicea că anul respectiv va
fi unul mănos, probabil o extensie a alteia, conform căreia „Unde calcă boul,
izvorăşte apa", legată de Maica Domnului, care „e izvoditoare de
apă".
Un semn bun era şi atunci când
boul bea apa ce curge din streaşină; se socotea că „anul va fi cu mană pentru
albine şi oi”. Aşadar, boul, „prezent” în legendele noastre la Naşterea
Domnului, îi însoţeşte, iată, şi marea sărbătoare a întâmpinării.
Se auzea prin popor şi expresia
„La Stratenia e praznic”, ceea ce însemna că oamenii organizau o masă şi dau de
pomană. De asemenea, acum se sfinţeşte agheasma, care este bună pentru
vindecarea „boalelor" vitelor şi pentru câmp. Despre Martinul cel mare vom
afla mai multe dintr-o altă secţiune a cărţii, acolo unde sunt prezentaţi
Martinii de iarnă, cel de mijloc, numit şi „cel mare”, fiind întotdeauna la
întâmpinarea Domnului. Stratenia făcea parte şi dintr-un alt mare ciclu, anume
acela al Filipilor de iarnă, consacrat exclusiv lupilor.
Desigur, nu trebuie să ne facem
iluzii că la o astfel de mare sărbătoare se putea mişca vreun pai (de altfel,
era expresă menţiunea de a nu se mătura prin casă), căci cei care îndrăzneau să
lucreze erau pociţi, în vite le intra strechea peste vară, „răul de
pagubă" le năvălea în casă în acea vară.
Strămoşii noştri au improvizat un
soi de joc de cuvinte între întâmpinare (a Domnului) şi întâmpinături (boli,
paralizii, schimonoseli ş.a.), din care aflăm că Stretenia e zi rea, cu ceasuri
rele (fără a şti câte anume), astfel că „cine cade în boale i se strâmbă gura,
mâinile sau picioarele" (fiind, întâmpinat, de fapt, de diavol).
Aşadar, Stratenia se ţinea de
români în primul rând pentru a nu li se strâmba mâinile şi picioarele. Izolat,
unii, mai binevoitori, o socoteau pe Stratenia o... sfântă lăsată de Dumnezeu
pentru a le aduce unora bine, atunci când se roagă la ea, mai ales la o nevoie
mare.
(Marcel Lutic - „Timpul sacru –
sărbătorile de altădată”, ediția a III-a, Editura Vasiliana
98, Iași, 2022)
LEGENDA LUI FAUR - FEBRUARIE
Pentru că astăzi este întâi de făurar, iată o legendă populară care ne povesteşte legenda lunii februarie.
"A fost odată un moş pe care îl chema Anul. Avea doisprezece feciori, numiţi cum se cheamă pe la noi lunile anului: Ianuar, Februar, Martie şi aşa mai departe. Altă avere nu avea decât o vie. Dă Dumnezeu şi culeg şi ei via, ca tot omul, şi vinul ce le-au ieşit îl pun tot într-un singur butoi. După ce au pus vinul în butoi, s-au înţeles între ei ca numai la început de an să înceapă a-l bea. Zis şi făcut. Ca să se cunoască până unde este vinul fiecăruia în butoi, au tras cu tibişirul câte o linie de-a curmezişul pe fundul butoiului culcat. Apoi, ca să nu aibă neplăceri, fiecare şi-a pus caneaua lui. Oameni cuminţi.
Februar, fiind cel mai mic, şi-a pus caneaua jos de tot, aproape de doagă; aşa era pe vremuri, cel mai mic la urmă. Fiecare din fraţi dorea să aibă ultimul vin nebăut în butoi, ca să facă în necaz celorlalţi că nu au fost economi, cum e omul nostru, care mai de care mai moţat.
Februar, fire mai altfel decât ceilalţi fraţi, a început să tot bea din partea lui. Când îl căuta omul, tot vesel şi plin de vorbă îl vedea; trăncănea verzi şi uscate şi tot fluierând mergea. Ceilalţi râdeau în sinea lor şi-şi spuneau:
- Repede, repede isprăveşte el vinul şi să-l vedem ce face.
Îi vine poftă lui Ianuar să-şi guste şi el vinul. Suceşte de canea, vin nu curge deloc. Încearcă şi ceilalţi, vin nici un pic nu mai aveau; numai jos la doagă, partea lui Februar mai curgea.
Fraţii, necăjiţi, au luat-o la goană după Februar, să-l prindă şi să-i dea ceva de cheltuială pentru isprava făcută. Când îl fugăreau, Februar plângea, când îl lăsau, râdea ca un copil. De atunci se zice că luna februarie poartă numele lui Februar şi e schimbătoare - acum cald, acum viscol, acum frig - după felul cum a fost când l-au alergat fraţii lui."
OMAGIU ADUS MEMORIEI LUI GRIGORE CARAZA: „AIUD ÎNSÂNGERAT”
Este un volum de memorii al deţinutului politic Grigore Caraza. Un exemplu de păstrare a demnităţii umane în cei mai grei ani ai erei comuniste, cei de început. Autorul explică alegerea titlului prin faptul că „Aiud este cea mai însângerată temniță a neamului românesc, este mormântul atâtor luptători anticomuniști, este o metaforă a morții. Acolo a făcut osândă de neimaginat întreaga cremă a intelectualității din veacul trecut.
” În Cuvânt înainte al ediției a doua a cărții, cu o prefață de preot Gheorghe Calciu și o postfață semnată de Adrian Alui Gheorghe (Editura Conta, Piatra-Neamț, 2007), părintele Calciu afirma: „Înainte de a-l cunoaște, auzisem despre Grigore Caraza ca despre o persoană deosebită: un om cu o rezistență surprinzătoare la toate suferințele și ispitirile vieții de închisoare. (...) Grigore Caraza a rezistat fără compromis violenței, perfidiei, promisiunilor, tentației sentimentalismului. Nimic nu l-a mișcat, nimic nu l-a îndoit, nimic nu l-a frânt.”
În Postfață, scriitorul Adrian Alui Gheorghe spune despre cartea „Aiud însângerat”: „Cartea lui Grigore Caraza te lasă fără aer. O citești, te freci la ochi și crezi că e vorba de un vis urât, de un coșmar. (...) Grigore Caraza e un erou (și) pentru că a supraviețuit mașinăriei diabolice a torturii din închisorile politice din România.”
*
Grigore Caraza s-a născut în ziua de 1 februarie 1929, la Poiana Teiului, Neamţ. De profesie învăţător, a fost condamnat din motive politice de mai multe ori. A făcut peste 21 de ani de închisoare. Arestat şi trimis la Aiud, în 1949, pe când avea doar 20 de ani a fost eliberat în 1958, dar avea să mai suporte încă două detenţii tot la Aiud. A reuşit, la vârsta de 50 de ani, să obţină Diploma de bacalaureat. În 1980, a emigrat în Statele Unite, de unde a revenit în ţară în anul 2001.
Petre Ţuţea era de părere că, în închisoare, Grigore Caraza şi-a „exercitat profesia de român”. Experienţa de temniţă grea în închisorile comuniste a transpus-o în cartea „Aiud însângerat”, un document tulburător despre ceea ce a însemnat „holocaustul roşu” în România.
În 2007, Primăria i-a acordat Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
Grigore Caraza a trecut în eternitate pe 11 noiembrie 2014, la Piatra-Neamţ. Surse de documentare: Grigore Caraza - „Aiud însângerat” (Ediția a II-a, Editura Conta, Piatra-Neamț, 2007); Constantin Tomșa - „Personalități ale culturii din județul Neamț”.
Editia a XLIX, 7-13 iulie 2024
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț pregătește cea de a XLIX-a ediție a Festivalului Internațional „Vacanțe Muzicale”. Ediția de anul acesta, care va preceda jubileu de anul viitor, se va desfășura între 7 și 13 iulie. Publicul nemțean și turiștii aflați în vacanță în ținutul nostru în acea perioadă se vor putea bucura de șapte seri cu muzică de cea mai înaltă calitate interpretată de artiști și formații celebre.
Așa cum este tradiția celor patruzeci și opt de ediții anterioare, deschiderea și închiderea festivalului aparțin concertelor de muzică clasică. Startul va fi dat de Orchestra Filarmonicii „Serghei Lunchevici” Chişinău, cu maestrul Mihail Agafiţa la pupitru dirijoral.
Iubitorii muzicii de jazz vor fi răsfățați de concertul intitulat „Big Band Boom”, în care protagoniști vor fi Berti Barbera și Big Bandul Radio (dirijor: Simona Strungaru).
Muzica pop va fi prezentă pe scena Vacanțelor Muzicale prin intermediul trupei „The Motans”. Solistul, compozitorul și textierul Denis Roabeș (care va fi însoțit de chitaristul Damian Rusu, toboșarul Ali Said, basistul Matei Căpitanu) promite o seară memorabilă, din programul pregătit pentru seara de 11 iulie nelipsind cele mai cunoscute și apreciate piese ale formației.
Un eveniment muzicale al ediției curente care va încânta publicul Vacanțelor va fi concertul Tarafului „Iancu Jianu”. Constantin Gaciu, unul dintre cei mai mari cobzari ai României, cel care a înființat acum șase ani grupul oltean, aduce în festival muzica tradițională și cea lăutărească.
Ca la fiecare ediție, nu vor lipsi recitalurile camerale, anul acesta fiind invitați să le susțină muzicieni consacrați – Mircea Lazăr (vioară), Anton Niculescu (violoncel) Andrei Licareţ (pian) – ori tineri aflați în plină afirmare, precum acordeonistul Emi Dumitru, fost elev al Liceului de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț.
Un alt eveniment de marcă al muzicii de cameră este recitalul propus de duoul „Suspiratio” alcătuit din Magda-Eliza Maftei (mezzsoprană) și Carles Dorador i Jové (teorbă). „Din Italia în Franţa – o călătorie muzicală barocă” abordează tema călătoriei, atât ca explorare a două țări și a două culturi, fiecare cu particularitățile sale stilistice, cât și drept călătorie prin diferitele forme de expresie muzicală vocală din secolul al XVII-lea. Arietele, canțonetele și cantatele italiene se vorîmbina cu ariile de curte, tipic franceze. Acestea oferă o largă paletă de emoții, de la bucuria primei iubiri la dezamăgire, disperare și lamentație, programul fiind conceput și ca o profundă rătăcire în labirintul sufletului uman. Singurele mijloace de expresie sunt vocea și teorba (lăuta).
De neratat de către publicul meloman se anunță și concertul intitulat „The Great American Songbook”, adus pe scena Vacanțelor de muzicienii Sorin Zlat (pian), Mihaela Alexa (voce), Sorin Zlat sr. (saxofon), Adrian Flautistu (contrabas) și Iulian Nicolau (tobe).
„Poveste din Bucureştiul de odinioară” este concertul de vineri seara, unul aparte în care solista Miruna Ionescu și membrii „Tarafului de oraş” – Valentin Albeşteanu (vioară), Valentin Cucu (pian), Daniel Mustăţea (acordeon), Nicolae Petrea (contrabas) – vor interpreta cântece celebre mai vechi ori mai noi, piese fredonate de mulți dintre noi: „Hai să-ți arăt Bucureștiul noaptea”, „Suflet candriu de papugiu”, „Coșarul”, „Por una cabeza”, „Inimă, nu fii de piatră”, „Mi-am pus busuioc în păr”, „Habar n-ai tu”, „Ciuleandra”, „Hora Mărțișorului”, „Căruța poștei”.
La final , în așteptarea ediției a L-a, sâmbătă, 13 iulie 2024, pe Platoul Curții Domnești, se va desfășura Gala de operă. Sub conducerea muzicală a dirijorului Cătălin Ţoropoc, vor evolua Orchestra „Ionel Perlea” și soliștii Alexandra Grigoraş, Claudia Caia, Relu Proca.
VACANȚE MUZICALE LA PIATRA-NEAMȚ,
Ediția a XLIIX-a (7-13 iulie 2024)
Duminică, 7 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT SIMFONIC
Orchestra Filarmonicii „Serghei Lunchevici” Chişinău
Dirijor: MIHAIL AGAFIŢA
-
Orchestra Filarmonicii "Serghei Lunchevici" Chișinău -
Mihail Agafița
Luni, 8 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
Seară de jazz
BIG BAND BOOM
Cu BERTI BARBERA ȘI BIG BANDUL RADIO
Dirijor: SIMONA STRUNGARU -
Marți, 9 iulie 2024, Consiliul Județean Neamț, sala „Calistrat Hogaș”, ora 19:00
Seară camerală
TRIO BUCUREŞTI
Soliști: MIRCEA LAZĂR (vioară)
ANTON NICULESCU (violoncel)
ANDREI LICAREŢ (pian)
-
Mircea Lazăr -
Anton Niculescu -
Andrei Licareț
Program:
Fr. Schubert - Trio în Si bemol major nr.1 op.99
- Allegro moderato
- Andante
- Menuetto. Allegretto — Trio
- Rondo. Allegretto
A. Arensky - Trio în re minor op.32
- Allegro moderato
- Scherzo. Allegro molto
- Elegia. Adagio
- Finale. Allegro non troppo
Marți, 9 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT EXTRAORDINAR TARAFUL IANCU JIANU
Miercuri, 10 iulie 2024, Consiliul Județean Neamț, sala „Calistrat Hogaș”, ora 19:00
PORTRET DE ARTIST NEMȚEAN
Solist: EMI DUMITRU (acordeon)
Miercuri, 10 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT „THE GREAT AMERICAN SONGBOOK”
SORIN ZLAT (pian)
MIHAELA ALEXA (voce)
SORIN ZLAT Sr. (saxofon)
ADRIAN FLAUTISTU (contrabas)
IULIAN NICOLAU (tobe)
Joi, 11 iulie 2024, Consiliul Județean Neamț, sala „Calistrat Hogaș”, ora 19:00
RECITAL CAMERAL –
„DIN ITALIA ÎN FRANŢA – O CĂLĂTORIE MUZICALĂ BAROCĂ”
Cu DUO SUSPIRATIO
Soliști: MAGDA-ELIZA MAFTEI (mezzosoprană)
CARLES DORADOR I JOVÉ (teorbă)
Program:
Claudio Monteverdi (1567-1643) - Quel sguardo sdegnosetto,
Giovanni Felice Sances (1600-1679) - Usurpator tiranno,
Giovanni Girolamo Kapsberger (1580-1651) - Bergamasca,
Barbara Strozzi (1619-1677) - Lagrime mie (Lamento),
Barbara Strozzi - L’amante consolato,
Giovanni Girolamo Kapsberger -Toccata prima, Libro IV,
Luigi Rossi (1597-1653) - Dopo lungo penare,
Robert de Visée (1650-1725) - Prélude et Allemande,
Michel Lambert (1610-1696) - Ma bergère est tendre et fidèle,
Michel Lambert - Ombre de mon amant,
Robert de Visée - Chaconne en Sol majeur,
Marc-Antoine Charpentier (1643-1704) - Sans frayeur dans ce bois,
Marc-Antoine Charpentier - Celle qui fait tout mon tourment,
Gabriel Bataille (1574-1630) - Qui veut chasser une migraine.
Joi, 11 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT EXTRAORDINAR – THE MOTANS
Vineri, 12 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT EXTRAORDINAR - POVESTE DIN BUCUREŞTIUL DE ODINIOARĂ
Participă: MIRUNA IONESCU (voce)
TARAFUL DE ORAŞ:
VALENTIN ALBEŞTEANU (vioară)
VALENTIN CUCU (pian)
DANIEL MUSTĂŢEA (acordeon)
NICOLAE PETREA (contrabas)
-
Valentin Albeșteanu -
Miruna Ionescu -
"Taraful de oraș"
Sâmbătă, 13 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
GALĂ DE OPERĂ
ORCHESTRA „IONEL PERLEA”
Dirijor: CĂTĂLIN TOROPOC
Solişti: ALEXANDRA GRIGORAŞ (soprană)
CLAUDIA CAIA (mezzosoprană)
RELU PROCA (bariton)
-
Alexandra Grigoraș -
Claudia Caia -
Relu Proca -
Orchestra simfonică Ionel Perlea -
Cătălin Toropoc
Duminică, 7 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT SIMFONIC
Orchestra Filarmonicii „Serghei Lunchevici” Chişinău
Dirijor: MIHAIL AGAFIŢA
MIHAIL AGAFIȚA
Născut în 1973 în Republica Moldova, Mihail Agafiţa studiază dirijatul la Institutul de Stat al Artelor din Chişinău, absolvind apoi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti la clasa de dirijat al distinsului profesor Dumitru Goia sub a cărui îndrumare studiază ulterior ca masterand la cursul de studii aprofundate, specializarea Stilistică dirijorală-Dirijat orchestră. În anii 2005 – 2007 se perfecţionează la cursurile de măiestrie susţinute de reputatul dirijor Patrick Strub, organizate de Ambasada Germaniei la Chişinău.
Din 2004 deţine funcţia de Dirijor Permanent al Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova, iar din anul 2013 obţine prestigioasa poziţie de Prim-dirijor şi Director Artistic al Orchestrei Simfonice din cadrul aceleeaşi instituţii.
Între anii 2009 – 2013, este Dirijor Permanent al Filarmonicii „Transilvania” Cluj-Napoca.
Mihail Agafiţa participă la prestigioase festivaluri internaţionale de muzică, unde prestaţia sa dirijorală este întâmpinată cu entuziasm de public şi apreciată la superlativ de către mass-media.
Colaborează cu personalităţi de renume ale lumii muzicale.
Din anul 2010 Mihail Agafiţa devine membru al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova.
Repertoriul său impresionant conţine creaţii muzicale de diverse genuri şi stiluri de la preclasic la contemporan, printre care şi lucrări în primă audiţie.
În anul 2016, prin decret prezidenţial a fost desemnat cu cel mai înalt titlu onorific al Republicii Moldova în domeniul culturii – „Artist al Poporului”, pentru performanţe remarcabile și prestație scenică extraordinară.
Pentru merite deosebite în dezvoltarea şi propagarea artei muzicale şi activitate concertistică intensă, prin decret prezidenţial (în anul 2010, Republica Moldova), dirijorului Mihail Agafiţa, i-a fost conferit titlul onorific „Maestru în Artă”.
FILARMONICA NAŢIONALĂ „SERGHEI LUNCHEVICI” CHIȘINĂU
Orchestra simfonică a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” Chișinău
Colectiv emerit din Republica Moldova, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici” a fost fondată în anul 1930. Pe parcursul activităţii sale a avut rolul de emisar al artei şi culturii, devenind, în timp, unul dintre amsamblurile de vârf din ţară.
Actualmente, Orchestra reuneşte un grup de peste optzeci de instrumentişti profesionişti, constituind un organism cu bogate tradiţii muzicale şi o activitate concertistică intensă.
Maeştrii Alexandr Klimov şi Pavel Bacinin au fost cei care au pus bazele acestui colectiv. În primii zece ani ai existenţei sale Orhestra a activat în Tiraspol, ulterior, în 1940, s-a mutat în Chişinău, fiind inclusă în componenţa Filarmonicii de Stat din Republica Moldova.
O perioadă îndelungată de timp (1953-1979) funcţia de dirijor-şef şi director artistic a fost deţiută de Timofei Gurtovoi. În următorii 15 ani conducerea artistică a colectivului a fost asigurată de către dirijorul Dumitru Goia.
Începând cu anul 2004 şi până în prezent, Orchestra este condusă de prim-dirijorul Mihail Agafiţa.
Repertoriul Orchestrei cuprinde cele mai reprezentative lucrări ale muzicii simfonice şi vocal-simfonice universale. Orchestra interpretează creaţii din diferite epoci şi în variate genuri stilsitice, abordând, în principal, muzica secolelor XVII-XXI. În acest context o deosebită importanţă se acordă interpretării opusurilor compozitorilor din Republica Moldova şi România: V. Zagorski, E. Lazarev, E. Doga, Gh. Ciobanu, Șt. Neaga, E. Coca, V. Poliakov, L. Gurov, S. Lobel, I. Macovei, T. Chiriac; G. Enescu, Şt Niculescu, A. Vieru, A. Iorgulescu, D. Dediu, D. Rotaru, L. Dănceanu.
Luni, 8 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
Seară de jazz
BERTI BARBERA BIG BAND BOOM
Cu BERTI BARBERA ȘI BIG BANDUL RADIO
Dirijor: SIMONA STRUNGARU -
Program: 1. Heavy Juice 2. Let The Good Times Roll 3. Americano 4. I’m Just A Lucky So And So 5. The Dirty Boogie 6. When It Rains It Pours 7. This Cat Is On The Hot Tin Roof 8. Superstition 9. What Is Hip 10. Night And Day 11. Sway 12. Fever 13. Uptown Funk 14. That’s Life
„BERTI BARBERA BIG BAND BOOM” este o nouă orchestră de jazz, blues și soul în peisajul autohton, formație alcătuită din muzicieni de top, membrii al „Big Band-ului Radio România” și ai „Bucharest Jazz Orchestra”. Grupul este dirijat de Simona Strungaru.
O viață pentru muzică, un vis împlinit, la asta se gândește Berti Barbera când urcă pe scenă, locul în care se simte în largul lui, folosind instrumente, stiluri și nuanțe pentru a-și exprima bucuria.
Artistul este un vocalist expresiv și un percuționist intuitiv, împarte generos spațiul sonor cu toți muzicienii implicați, cu o înțelegere subtilă a interpretării, îmbinând virtuozitatea cu umorul. Prin abordarea lui, totul sună personal și plin de viață, direct către publicul pe care-l prețuiește.
Berti Barbera este licențiat al Universității Naționale de Teatru și Film și masterand în Studii Ebraice la Universitatea din București.
Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați cântăreți de jazz și blues din Romania, Berti Barbera se bucura de o bogată activitate discografică ce numără peste zace titluri dar este și gazda unor prestigioase emisiuni de televiziune și radio cu profil muzical.
SIMONA STRUNGARU este dirijorul permanent al „Big Band-ului Radio România”, al „Bucharest Jazz Orchestra” și al ansamblului de muzică contemporana „SonoMania”.
Dirijoare, pianistă, orchestratoare și compozitoare, Simona Strungaru este masteranda a Conservatorului din Amsterdam cu dubla specializare în dirijat de orchestră și pian clasic.
Simona Strungaru are o activitate artistică bogată și complexă care încorporează o multitudine de stiluri muzicale, de la muzică clasică la jazz contemporan și crossover, colaborând cu formule instrumentale diverse, de la formații camerale la orchestre simfonice și orchestre de jazz.
NICU PATOI este un artist care prin instrumentul lui, chitara, dezvăluie caracterul, educația, pasiunea și plăcerea de a cânta și provoacă în același timp, în mod discret, curiozitatea de a încerca sa afli părțile nevăzute ale unui artist și ale unui instrument complex. Folosește o multitudine de procedee într-o manieră subtilă, bine proporționată, combinând echilibrat claritatea acordurilor cu momentele de rafinament solistic, viteză și feeling. Este un interpret cu rigoare de matematician și suflet de artist, care strălucește în orice moment în care interacționează cu chitara.
SEBASTIAN BURNECI este unul dintre cei mai reprezentativi artiști de jazz și muzica creativă din România, prim-trompetist și solist al „Big Band-ului Radio România”, începând cu anul 2007, și
fondator și lider al ansamblului de jazz contemporan „Bucharest Jazz Orchestra”, căruia i-a pus bazele în anul 2012.
În prezent, Sebastian Burneci este Doctorand al Facultății de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara, având ca temă de studiu paralela dintre muzica clasică și cea
de jazz, din perspectiva interpretului la trompetă, paralelă analizată cronologic pe parcursul formării personale ca artist creativ.
Marți, 9 iulie 2024, Consiliul Județean Neamț, sala „Calistrat Hogaș”, ora 19:00
Seară camerală
TRIO BUCUREŞTI
Soliști: MIRCEA LAZĂR (vioară)
ANTON NICULESCU (violoncel)
ANDREI LICAREŢ (pian)
Program: Fr. Schubert - Trio în Si bemol major nr.1 op.99
- Allegro moderato
- Andante
- Menuetto. Allegretto — Trio
- Rondo. Allegretto
- Arensky - Trio în re minor op.32
- Allegro moderato
- Scherzo. Allegro molto
- Elegia. Adagio
- Finale. Allegro non troppo
MIRCEA LAZĂR
Născut in 1982, a început să studieze vioara la vârsta de cinci ani în orașul său natal, Deva. La vârsta de treisprezece ani, și-a continuat pregătirea în București, cu profesoara Carmen Runceanu și maestrul Ștefan Gheorghiu, al cărui spirit artistic constituie esența și fundamentul activității sale profesionale.
După absolvirea Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, Mircea Lazăr a câștigat o bursa de studii la Universitatea din Ohio, S.U.A., unde, sub îndrumarea profesoarei Marjorie Bagley, a absolvit cursurile post-universitare.
În 2009, violonistul a fost acceptat în Academia Orchestrală „New World Symphony”, din Miami Beach, al cărei fondator și director este dirijorul filarmonicii din San Francisco, Michael Tilson Thomas.
În cursul carierei sale artistice a susținut numeroase recitaluri si concerte, atât în România, cât și în Statele Unite, acumulând o experiența muzicală deosebită în urma îndrumării și colaborării cu violoniști desăvârșiți, precum Gil Shaham, Midori Goto, Christian Tetzlaff, Leila Josefowicz, Alexandru Gavrilovici, Sherban Lupu, Jamie Laredo, Jennifer Koh.
Activitatea sa alături de „New World Symphony” s-a desfășurat atât din postura de membru al orchestrei cât și din cea de concertmaistru sau solist, având ocazia să cânte sub bagheta unor dirijori excepționali, printre care: Michael Tilson Thomas, Andris Nelsons, John Adams, Esa-Pekka Salonen, Riccardo Muti, Stéphane Denève, Osmo Vänskä.
Ducând mai departe pasiunea maestrului Ștefan Gheorghiu pentru un conținut spiritual profund în muzica clasică, violonistul Mircea Lazăr caută să investească într-o tradiție artistică îndreptată în primul rând către experiența interioară și conexiunea umană pe care interpretul și ascultătorul o pot atinge prin intermediul muzicii clasice la cel mai înalt nivel.
ANTON NICULESCU
S-a născut la Bucureşti într-o familie de muzicieni. Cu tatăl său, prim violoncelist al Orchestrei Radio din Bucureşti, a început studiul violoncelului; cu mama sa, pianistă, a avut prima apariţie în public într-un recital la vârsta de 12 ani, la Sala Mică a Palatului din Bucureşti, iar doi ani mai târziu a apărut ca solist în compania Orchestrei simfonice a Filarmonicii „Moldova” din Iaşi, cu concertul de E. Lalo.
După absolvirea cu nota 10 a Conservatorului de Muzică din Bucureşti, la clasa profesorului George Iarosevici, se perfecţionează cu Radu Aldulescu, Antonio Janigro şi Daniil Şafran. Palmaresul său competiţional numără importante premii obţinute la concursurile de specialitate (Concursul Internaţional de la Trapani – Italia).
Puternic motivat de succesele obținute, începe o intensă activitate concertistică şi în paralel ocupă posturi de mare prestigiu ca cele de prim-violoncelist al Teatrului „Scala” din Milano şi la „Teatro Comunale” din Florenţa sub conducerea lui Riccardo Muti cu care am rămas în relații apropiate.
Datorită talentului său de excepţie, sensibilităţii, muzicalităţii, tehnicii briliante şi seriozităţii sale, numele lui Anton Niculescu se impune tot mai mult în viaţa muzicală, astfel că este invitat pe scene de mare renume din Europa, Asia, America de Sud, America de Nord şi Africa, susţinând turnee de concerte şi recitaluri în peste treizeci și două de țări.
Timp de zece ani a fost directorul artistic al Festivalului Internaţional „Meersburger Winter” din Germania, iar în ultimii 3 ani, din 2017 directorul general al Filarmonicii Brașov.
Face parte din renumite formaţii camerale: „Zürcher Streichtrio”, „Ansamblul Oistrach” şi „Trio di Vienna”; are ca parteneri pe pianiştii Bruno Canino, Pavel Gililov, Milena Mollova, violoniștii Takashi Shimizu, Ilya Grubert, Mario Hossen, István Kosztándi, Alexandru Tomescu, Gabriel Croitoru, violiștii Gerard Causse și Vladimir Mendelssohn, violonceliștii Alexander Rudin, Kiril Rodin, contrabasiștii Leon Bosch, Milton Masciadri și pe Cvartetul „Enescu” din Paris.
Face parte din juriile diferitelor concursuri internaţionale din întreaga lume: Concursul Internaţional „Johannes Brahms” din Austria, Concursul Internaţional „Shabit Inspiration” din Kazachstan, YBP Music Competition din Japonia.
Susţine cursuri de măiestrie în Italia, Coreea, China, Brazilia, Austria, Germania, Japonia, SUA, România.
Din 1997, este Membru de Onoare al Academiei Filarmonice din Bolonia (Italia), academie fondată în anul 1666 al cărui membru a fost şi W. A. Mozart.
A realizat înregistrări radio, TV şi CD-uri.
Din 2011 până în anul 2017, a organizat Festivalul Internațional al Muzicii de Cameră „Marile Serate Muzicale”, la Centrul Cultural Reduta din Brașov și la Ateneul Român din București.
Din 1996 până în 2016, a ocupat funcția de solist concertist al Filarmonicii Brașov, concertând în mod constant în stagiunile de concerte ale Orchestrei simfonice, bucurându-se de fiecare dată de aprecierea publicului meloman şi a criticilor de specialitate.
Repertoriul său cuprinde aproape toată bibliografia violoncelistică, interpretând adesea prime audiţii în țară și străinătate ale unor concerte importante pentru violoncel (concertele de Fr. Gulda, D. Șostakovici – Concertul nr. 1 şi nr. 2, D. Kabalevski, S. Prokofiev – Simfonia concertantă, A. Haciaturian, Schubert – Cassado s.a.).
Mari personalităţi din lumea muzicii şi-au exprimat admiraţia şi preţuirea faţă de arta interpretativă al lui Anton Niculescu:
Riccardo Muti: „(...) profesionalism şi muzicalitate impresionantă.”
Mstislav Rostropovici: „(...) violoncelist de excepţie, cu o tehnică desăvârşită şi profundă sensibilitate.”
Daniil Safran: „(...) am avut ocazia să-l ascult de mai multe ori pe Anton Niculescu, muzicalitatea sa naturală, deplina stăpânire a tehnicii fac posibilă caracterizarea sa ca solist de mare valoare.”
Zubin Mehta „(...) este un solist de mare valoare din toate punctele de vedere; stăpâneşte cudezinvoltură instrumentul, motiv pentru care câştigă imediat simpatia publicului atunci când cântă.”
Carlo Maria Giulini: „(...) toată admiraţia pentru arta sa şi cele mai sincere urări pentru cariera sa.”
Eugen Jochum: „(...) este un artist plin de sensibilitate, profesionalism şi siguranţă tehnică.”
Radu Aldulescu: „(...) într-adevăr, un violoncelist minunat, un mare muzician cu o tehnică.”
ANDREI LICAREŢ
Apariţiile tânărului pianist Andrei Licareţ în sălile de concert din România şi din străinătate l-au făcut cunoscut şi l-au impus ca un reprezentant de valoare al generaţiei sale de la debutul său, ce a avut loc în 7 noiembrie 1993, cu orchestra „Jeunesses Musicales”, când a interpretat Concertul în do major pentru pian şi orchestră KV 246 de W. A. Mozart.
Vădind certe aptitudini muzicale, la vârsta de cinci ani Andrei Licareţ a început studiul pianului sub îndrumarea tatălui său, binecunoscutul pianist şi organist Nicolae Licareţ. De la vârsta şcolară, instrucţia sa muzicală a parcurs etapele fireşti şi a fost încredinţată unor renumiţi profesori: Gabriela Enăşescu la Liceul de muzică „George Enescu”, Viniciu Moroianu, Dana Borşan şi Dan Dediu (compoziţie) la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti, Jacques Rouvier la Conservatoarele din Paris şi Berlin, Dmitri Bashkirov la Salzburg, Leon Fleisher la „Peabody Conservatory” din Baltimore.
Pentru Andrei Licareţ, o parte importantă a instrucţiei sale muzicale a constituit-o şi participarea la concursurile naţionale şi internaţionale de interpretare pianistică şi câştigarea unor premii importante: Premiul I la Concursul Internaţional „Jeunesses Musicales”, Premiul I la Concursul de pian „Yamaha”, Marele Premiu la Concursul Internaţional „Lorry Wallfisch”, Premiul I la Concursul „Mihail Jora”, Premiul al II-lea al Concursului de pian din cadrul Cursurilor internaţionale „Tel-Hai” din Israel, Premiul al II-lea la Concursul din Shreveport, Louisiana.
Andrei Licareţ a acumulat un repertoriu bogat pe care a reuşit să-l interpreteze pe parcursul numeroaselor recitaluri şi concerte cu diferite orchestre din ţară şi din străinătate sub bagheta dirijorilor Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Jin Wang, Arnold Ostman, Arie Vardi, Florentin Mihăescu, Justus Frantz ş.a. Astfel afost apreciat de melomanii şi criticii de specialitate din importante centre muzicale din Europa: Roma, Dublin, Ohrid, Santander, Alicante, Praga, Berlin, Istanbul, Enghien, Paris, VendOme, Salonic, St. Gallen, Chişinău, Rishon Le Zyion, Wuerzburg, Mannheim, Varşovia, Bruxelles, Copenhaga, Luebeck, Bad Kissingen, Lucca, Cagliari; din America: New York, Washington, New Jersey, Boston, Houston, Pella, Northampton, Mexic.
Până în prezent, pianistul Andrei Licareţ a făcut înregistrări pentru fonoteca Radio România şi pentru cea a Televiziunii Române.
Andrei Licareţ este membru al Fundaţiei Naţionale „Henri Coandă” pentru Sprijinirea Tinerilor Supradotaţi.
De curând, Andrei Licareţ a purtat numele ţării pe unele dintre cele mai însemnate scene ale lumii, respectiv „Carnegie Hall” din New York şi la sala mică a Orchestrei Filarmonicii din Moscova, încununat de ovaţiile spectatorilor.
Referințe critice:
„ (...) pianistul Andrei Licareţ, un muzician ce pătrunde adânc în substanţa artistică a opusului prezentat...” (Dumitru Avakian, „Enescu revine la Sinaia”, în „România literară”, nr. 34/2011)
„Andrei Licareţ a subliniat cu rafinament subtilităţile strecurate de compozitor în partiturile mişcărilor lucrării. După o sută zece ani de la consacrarea Concertului, măiestria nativă a tânărului solist ne-a repovestit, prin magia transmisă claviaturii, dramatica traiectorie a firii umane între durere şi izbânda vieţii.” (Serghei Bucur, în „Informaţia Prahovei”, 19.10.2011)
„Şi au fost, cum te-ai aştepta, eseuri rapsodice dintre cele mai elegante, pline de armonii translucide şi imaginativ compuse. Licareţ le-a interpretat natural, poetic şi cu o extraordinară atenţie a detaliului, constituindu-se într-o privire tantalică ce te-a făcut să-ţi doreşti mai mult. (...) Le-a interpretat pe toate cu o tehnică amplă şi adesea un puternic sentiment liric.” (Stephen Brookes, The Washington Post, 13.10.2007)
Marți, 9 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT EXTRAORDINAR TARAFUL „IANCU JIANU”
CONSTANTIN GACIU, unul dintre cei mai mari cobzari ai României, s-a născut în comuna Coteana, județul Olt. A urmat studiile Școli Populare de Artă din Slatina, iar apoi a studiat Liceul de Artă „Dinu Lipatti” din Pitești. A luat lecții de cobză de la unchiul său, regretatul Dan Voinicu, un mare rapsod al Oltului. Acesta duce mai departe muzica populară autentică și muzica lăutărească.
A fost premiat la numeroase concursuri de muzică populară autentică precum: „Maria Tănase”, „Maria Lătărețu”, „Strugurele de Aur”, Mamaia, fiind apreciat de realizatori și critici ai genului precum: Marioara Murărescu, Elise Stan, Gheorghe Oprea, Emilia Comișel.
COSMIN GACIU, fiul lui Constantin Gaciu, s-a născut la Slatina, județul Olt. Calcă pe urmele părintelui său, ducând mai departe muzica acestui instrument vechi, cobza, precum și muzica din vremuri de mult apuse.
A urmat studiile Școlii Populare de Artă din Craiova, apoi a absolvit Liceul de Artă „Marin Sorescu” din Craiova, în prezent fiind student al Universității din Pitești, Facultatea de Muzică.
La rândul său, a fost premiat la numeroase concursuri de folclor, precum: „Maria Tănase”, „De dor de primăvară”, „De Ispas, la Năsăud”.
TARAFUL „IANCU JIANU”
Colaborarea dintre muzicienii Constantin Gaciu și Cosmin Gaciu și Taraful „Iancu Jianu” a luat naștere în urmă cu șase ani. Acest taraf provine din comuna Iancu Jianu, această localitate fiind o vatră de folclor nemuritoare. Formula actuală este a opta generație de lăutari ai zonei, componenții ei, de-a lungul deceniilor, remarcându-se în numeroase emisiuni de folclor realizate de regretata Marioara Murărescu, „Tezaur Folcloric”, precum și în numeroasele festivaluri din țară, dintre care amintim „Cerbul de Aur” și „Ion Drăgoi”.
Componența actuală a tarafului: Gheorghe Barbu (țambal), Mitică Drăgulin (orgă), Florin Andronache (vioară).
Miercuri, 10 iulie 2024, Consiliul Județean Neamț, sala „Calistrat Hogaș”, ora 19:00
PORTRET DE ARTIST NEMȚEAN
Solist: EMMY DUMITRU (acordeon)
Invitati:
BIANCA-ADELINA PODOSU (vioara I)
COSMIN SIPOŞ (vioara a II-a):
IOANA MARDARE (violă)
GEORGE BOSNEA (violoncel)
MARCO-GABRIEL BĂLĂU (contrabas)
Program:
- Aliaksandr Yasinski: MIP - Mír - Peace - premieră în România
(acordeon și cvartet de coarde_
- Sergey Voytenko - Revelation
- Franck Angelis - Interieur
- Piotr Ilici Ceaikovski - Op. 39, no. 21, Sweet Reveries
- Eric Satie - Gnossiene No. 1
- Bela Bartok – Dansuri populare românești
- Franck Angelis - Fantasie on Astor Piazzola's „Chiquilin de Bachin”
(acordeon și cvintet de coarde)
EMMY-CONSTANTIN DUMITRU
Ambițios, motivat și pasionat, dorește să ofere publicului nu doar un spectacol, ci și o experiență muzicală. Este încântat să facă parte din această lume minunată, lumea muzicală.
Absorbit de ritmurile sincere ale muzicii Tango și dornic să descopere toate motivele proaspete cu care muzica contemporana vine la pachet, Emmy Constantin Dumitru se consideră norocos a fi proaspăt absolvent al Academiei Regale de muzică din Londra.
Provine dintr-o familie de muzicieni tradiționali fără nicio educație muzicală. Este născut la Piatra-Neamț (România), unde acordeonul este perceput ca un instrument popular, fapt care l-a determinat să fie un interpret sârguincios care își dorește să treacă granițele care mai demult limitau acest instrument. A finalizat studiile liceale în cadrul Liceului de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț, unde a studiat acordeonul cu profesorul Isidor Rusu. O importantă reuşită din acea perioadă a fost participarea la Olimpiada Națională de Interpretare instrumentală, vocală și Studii teoretice, în anul 2017, la Timișoara, de unde s-a întors cu Premiul I, obținând punctajul maxim.
Odată cu terminarea clasei a XII-a, Emmy Dumitru a decis să aprofundeze muzica clasică, mergând la Londra, unde i s-a oferit un loc ca student bursier al Academiei Regale, sub îndrumarea lui Owen Murray, profesor de acordeon supranumit în Marea Britanie și Ambasadorul Acordeonului clasic. Acolo, Emmy Dumitru a avut onoarea să colaboreze și să fie înconjurat de nume mari ale muzicii clasice, precum Ksenija Sidorova, Mario Stefano Pietrodarchi, Renzo Ruggieri, Romano Viazzani, Franko Bozac, Alfred Melichar.
După patru ani de studiu intens și de dezvoltare personală ca artist, Emmy Dumitru și-a finalizat studiile cu brio, obținând titlul de „Classical Accordion Performer”. Este, de asemenea, licențiat ca Profesor Internațional cu drept la folosirea literelor post-nominale LRAM.
Emmy Dumitru a fost onorat să fie ales în cadrul celebrării a două sute de ani de existență a Academiei Regale, pentru a interpreta, ca premiera mondială: „Cheryl Frances-Hoad-29 Rue d’Astorg”.
Ca ultimă răsplată după finalizarea studiilor, Emmy Dumitru a primit o recompensă din partea Academiei pentru cea mai mare nota oferită la masa juriului în cadrul examenelor finale de acordeon din anul 2023.
În prezent, are ca obiectiv dezvoltarea sa ca artist, fiind într-o întrecere continuă cu propria persoană, dorind de asemenea să împărtășească cu publicul secretele muzicale descoperite pe parcursul carierei.
BIANCA-ADELINA PODOSU
A fost elevă a Liceului de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț, la clasa de vioară a prof. Maricica Gheorghieș. A participat luat la diferite olimpiade și concursuri.
Și-a continuat studiile în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, secțiunea Interpretare Vioară, la clasa prof. Mugurel-Emanuel Iacob. A absolvit masteratul la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea conf. univ. dr. Titus Flueraș
În prezent, este profesor suplinitor de vioară în cadrul Liceului de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț.
COSMIN SIPOŞ
Cosmin Sipoș s-a născut în Bacău. Are 28 de ani și este pasionat de muzică de la vârsta de 6 ani, când a început studiul viorii la Colegiul Național de Arte „George Apostu”, continuând studiile de licență la Universitatea Națională de Arte „George Enescu’ din Iași și studiile masterale la Universitatea Națională de Muzică din București, în prezent fiind instrumentist în cadrul Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău.
IOANA MARDARE
Născută la Piatra-Neamț, Ioana Mardare a început să studieze viola la vârsta de nouă ani, la Liceul de Artă „Victor Brauner”, sub Îndrumarea profesoarei Mariana Zan, ulterior a profesoarei Mioara Prisada. Pe parcursul anilor de gimnaziu și liceu a susținut recitaluri și concerte de violă cu pian sau orchestra filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău. A participat la concursuri și olimpiade zonale și naționale, obținând premii importante.
Și-a continuat studiile de licență și master la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, sub îndrumarea profesorului Constantin Stanciu, primind burse de merit și de studii.
În 2012, a obținut o bursă de studii ERASMUS la „Universität für Music und Darstellende Kunst”, Viena, în cadrul căreia a studiat viola, cu profesorii Wolfgang Klos și Ulrich Schönauer, și muzică de cameră, cu profesorii Peter Schuhmayer și Johannes Meissl. Aici a susținut recitaluri de violă și muzică de cameră și concerte de orchestră alături de Webern Symphonie Orchester, la Schlosstheater Schönbrunn și la Musikverein – Goldensaal.
A colaborat cu Filarmonicile din Botoșani, Iași, cu Opera Națională Română Iași, Orchestra Română de Tineret și EUYO – Orchestra de Tineret a Uniunii Europene.
În 2016, a susținut un recital de lansare a compoziției personale, „Zbucium”, pentru violă solo (piesă scrisă în memoria profesoarei Mariana Zan) apărută pe albumul „Heritage” semnat Luiza Zan, în cadrul Vacanțelor Muzicale Piatra-Neamț, ediția a 43-a.
Din 2015 până în prezent este profesor de violă la Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț, iar din 2017 până în prezent, este artist instrumentist la Filarmonica „Mihail Jora” Bacău, unde a interpretat, în calitate de solistă, Trei concerte scrise pentru violă și orchestră de William Walton, Bela Bartok și Carl Stamitz.
GEORGE BOSNEA
Este absolvent al Liceului de Arte din Constanța. În perioada 2000-2005 a urmat cursurile Universității Naționale de Muzică din București, specializarea interpretare instrumentală – violoncel, iar în anul 2008 a absolvit masterul la Southeastern Louisiana University din Louisiana, America. În anul 2018 a absolvit Institutul Internațional de dirijat din Bacău.
S-a perfecționat în cadrul cursurilor de master-class în interpretare violoncel și muzică de cameră susținute de Marin Cazacu (România), Cristian Florea (Spania), Ruslan Biryukov (Los Angeles), Ovidiu Marinescu (Philadelphia), Martha Baldwin (Cleveland),
A susținut numeroase concerte în calitate de prim violoncelist și artist instrumentist colaborând cu orchestre atât din țară cât și din străinătate dintre care amintim: Filarmonica Oltenia, Craiova, orchestre din Constanța, Ploiești, București (România), European Symphony Orchestra, Barcelona (Spania), Mobile Symphony Orchestra, Alabama (America), Gulf Coast Symphony Orchestra, Mississippi (America), Ohio Light Opera, Ohio (America), Rapides Symphony Orchestra, Louisiana (America) ș.a.
În prezent este șef partidă în cadrul Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, și se implică permanent în diverse proiecte de jazz, tango și alte genuri muzicale ca și violoncelist, basist, pianist și vocalist.
MARCO GABRIEL BĂLĂU
Născut pe 18 octombrie 2001, în Italia, localitatea Grossetto, Marco Gabriel Bălău a început studiile muzicale în anul 2009, la Liceul de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț, la clasa de chitară clasică, urmând cursurile profesorului Iulian Stoica.
A participat pe parcursul anilor de studiu la concursuri și olimpiade naţionale și internaţionale, obţinând distincții, premii și trofee. Cu ajutorul profesorului său, a descoperit chitara bass. urmând studiul contrabasului.
În anul 2015, a inceput studiile la contrabass, fiind coordonat de profesorul Ștefan Pojoga. În anul 2018, a început studiile la Colegiul Național de Artă „George Apostu” din Bacău, cu profesorul Stelian Resmeriță-Dima. Acesta l-a introdus în tainele muzicii clasice, începând apoi colaborarea cu orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău.
În 2020, începe studiile la Universitatea „George Eneseu” din Iaşi, profesor îndrumător fiindu-i Virgil Prisacariu. Pe parcursul învațământului universitar, colaborează cu diferite orchestre simfonice: Opera Naţională Iaşi, Filarmonica „George Eneseu” Botoşani, Orchestra Universităţii „George Eneseu” Iaşi, diferite ansambluri camerale.
În 2021, ia parte la audiţii pentru a fi admis în cadrul Orchestrei Romăne de Tineret, unde obţine postul de contrabasist rezervă.
De-a lungul anilor obţine premii la concursuri, precum: „Eduard Caudella” ori „Cantis”, la Iaşi.
Miercuri, 10 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT „THE GREAT AMERICAN SONGBOOK”
„SORIN ZLAT QUINTET”:
MIHAELA ALEXA (voce)
SORIN ZLAT Jr. (pian)
SORIN ZLAT Sr. (saxofon)
ADRIAN FLAUTISTU (contrabas)
IULIAN NICOLAU (tobe)
În program, o selecție dintre cele mai îndrăgite standarde de jazz compuse de muzicieni celebri precum: Michel Legrand, Cole Porter, George Gerswhin, Nat King Cole, Victor Young, Jimmy Heath, Johnny Green.
„SORIN ZLAT QUINTET” a luat ființă în anul 2008. De-a lungul timpului, pianistul Sorin Zlat a colaborat cu diverși muzicieni de jazz în acest proiect, acum componența grupului fiind următoarea: Sorin Zlat Jr. (pian), Mihaela Alexa (voce), Sorin Zlat Sr. (saxofon), Adrian Flautistu (contrabas) și Iulian Nicolau (baterie).
La concertele pe care le-au susținut în Romania, Europa și S.U.A., grupul și-a propus și continua să încânte publicul cu compoziții originale, prelucrări folclorice și standarde de jazz interpretate într-o manieră proprie. Prin această fuziune de stiluri, grupul a câștigat recunoașterea publicului de jazz din România și din străinătate, bucurându-se de numeroase concerte pe scenele unor cluburi si festivaluri celebre, precum: Montreux Jazz Festival, Jacksonville Jazz Festival (S.U.A), Gărâna Jazz Festival, Sibiu Jazz Festival, Timișoara Jazz Festival, Bucharest Jazz Festival, Bacău Jazz Festival, Danube Jazz Festival (Galați), Cikis Jazz Festival (Miercurea-Ciuc), Craiova Jazz Festival, Câmpina Jazz Festival, Ploiești Jazz Festival, Vortex, Pizza Express, Ronnie’s Scott, Kings Place din Londra, Nardis Club (Istanbul), Jazz Cafe (Montreux), B-flat (Berlin), Pera Fest (Turcia), Getxo Jazz Festival (Spania), Jacksonville Jazz Festival (S.U.A), Monaco Jazz Festival.
MIHAELA ALEXA a absolvit Conservatorul și masterul în muzică la Universitatea de Muzică din București, secția canto clasic. Este printre puținele soliste de canto clasic care a reușit să îmbine, dar și să diferențieze clasicul de muzica ușoară, jazz, pop, soul.
A participat și a câștigat numeroase competiții de muzică clasică si jazz.
În prezent, este solistă (soprană) la Teatrul de Opera si Opereta „Nae Leonard” din Galați si Teatrul de Opereta „Ion Dacian” din Bucuresti.
Debutul în jazz l-a avut în 2008, alături de Sorin Zlat, împreună susținând concerte în țară și în străinătate în săli de concerte, dintre care amintim: Music Village Jazz Club ( Bruxelles), Birdland Jazz Club (New York), Insitutul Ghoete (Paris), B-Flat Jazz Club (Berlin), Balkan Jazz Festival, Houston Jazz Festival Craiova Jazz Festival, Deva Jazz Festival, Sibiu Jazz Festival, Galati Jazz Festival.
SORIN ZLAT JR. pianist, clarinetist și compozitor, deținătorul a numeroase premii naționale și internaționale, este unul dintre cei mai reprezentativi pianiști de jazz ai noii generații de artiști români.,
În ultimii ani a primit o serie de distincții, precum Marele Premiu în cadrul Competiției de Jazz din Jacksonville, Florida (2015), Marele Premiu în cadrul Competiției de Jazz din Monaco (2013), Marele Premiu în cadrul Competiției de Jazz din Montreux (2015), Premiul pentru Cel Mai Bun Muzician de Jazz.
Invitat la numeroase festivaluri, Sorin Zlat a concertat pe aceeași scenă alături de Chick Corea, Chucho Valdez, Joey Alexander, Wynton Marsallis, Brandford Marsallis, Lee Ritenour, Gregory Porter, Howard Levy & The Fleckstones, Kamasy Washington și mulți alții.
În anul 2019, datorită meritelor aduse țării, Sorin Zlat a fost distins cu titlul de Cetățean de Onoare al orașului său natal, Bacău.
În prezent, artistul se bucură de o bogată activitate concertistică în Europa, S.U.A și Asia, cu apariții care includ prestații în cluburi celebre, precum Birdland și Smalls din New York, Music Village și Jazz Station din Bruxelles, Vortex, Pizza Express, Ronnie Scott’s Jazz Club din Londra, Kings Place, Clubul Nardis din Istanbul, Clubul Jazz Cafe din Montreux, Clubul B-flat din Berlin sau participarea la festivaluri internaționale si naționale, printre care se numără: Montreux Jazz Festival, Jacksonville Jazz festival, Izmir Jazz festival, Bruxelles Jazz Festival, Pera Fest Istanbul, Getxo International Jazz Festival din Spania, Monaco Jazz Festival, Bucharest Jazz Festival, Sibiu Jazz Festival, Ploiesti Jazz Festival, Timisoara Jazz Festival etc.
A colaborat cu muzicieni precum: Rick Margitza, Howard Levy, Woody Witt, Gianni Gagliardi, Riley Stone Lonergan, Gianluca Renzi, David Craig, Daniel Dufour, Dennis Marks, Clyde Connor, Mikele Montolli, Andy Trim, Cătălin Milea, Michael Acker, Iulian Nicolau, Laurențiu Ștefan, Alex Man, Luiza Zan.
SORIN ZLAT Sr. Saxofonist de jazz, clarinetist, orchestrator și câștigător a numeroase premii, a început studiile muzicale la frageda vârsta de șapte ani, primele instrumente studiate fiind pianul și clarinetul, la Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași.
Este absolvent al Facultății de Muzică „George Enescu” din Iași, sectia clarinet clasic. Este un muzician cu o bogată experiență, având colaborări cu artiști români de marcă, precum Ion Baciu Jr., Petrică Andrei, Marius Vernescu, Anca Parghel, Tudy Zaharescu, Marian Georgescu, Liviu Mărculescu, Marcel Pavel, Luminița Anghel, Alexandru Arșinel, Doina Badea, Corina Chiriac, Big Band-ul Radio și multe colaborări cu artiști din afara țării (Luxemburg, Belgia, Olanda, Israel, Anglia, Japonia, Franța, Germania, Danemarca).
În stilul său interpretativ se pot regăsi influențe de la celebrii muzicieni de jazz și pop, precum: Charlie Parker, Sonny Stitt, Dexter Gordon, John Coltrane, Michael Brecker, Kenny G, Candy Dulfer, Groover Washington.
Un important premiu de menționat este cel din anul 1979, Marele Premiu și Premiul pentru cel mai bun solist la Concursul de jazz de la Sibiu, alături de trupa de jazz-rock „Transfer”.
A participat la festivaluri de renume și a cântat în cluburi celebre precum: Vortex Jazz Club și Pizza Express (Londra), Jazz Station Club (Bruxelles), Tokyo Jazz Festival, Luxemburg Jazz Festival, Balkan Jazz Festival, Sibiu Jazz Festival, Craiova Jazz Festival, Bucharest Jazz Festival.
ADRIAN FLAUTISTU este absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, la Clasa de contrabas a profesorului Ioan Cheptea. A absolvit, apoi, masteratul la Clasa de jazz a profesorului Mircea Tiberian, din cadrul aceleiași universități. A fost premiat alături de „Sorin Zlat Trio”, obținând Marele Premiu la Festivalul de Jazz de Târgu Mureș, Marele Premiu la Festivalul de Jazz de la Sibiu și Premiul Publicului la Festivalul „Getxo Jazz”, Bilbao. A câștigat, de asemenea, alături de „Jazz Challenge”, Marele Premiu la Festivalul de jazz de la Târgu Mureș. A colaborat cu importanți soliști instrumentiști și soliști vocali, cum ar fi: Cristian Soleanu, Mircea Tiberian, Garbis Dedeian, Petrică Andrei, Johnny Răducanu, Marius Pop, Luiza Zan, Aura Urziceanu.
Face parte din trio ul care activează în Stagiunea de Jazz de la Teatru Act, alături de George Natsis și Vlad Popescu. Face parte din band ul care acompaniază Festivalul de jazz „Johnny Raducanu”, Brăila, alături de Andrei Tudor, Sebastian Burneci, Laurențiu Zmau și Liviu Negru.
IULIAN NICOLAU Absolvent al Universității Naționale de Muzică București, Iulian Nicolau a venit în contact cu muzica improvizată și cu muzica de jazz în urma întâlnirii cu Borislav Petrov, Cătălin Milea și Alex Mann. Este un muzician foarte activ pe scena jazzului românesc, fiind deseori solicitat în diferite proiecte, ceea ce îl face un muzician foarte complex și versatil.
A cântat alături de muzicieni cunoscuți pe scena jazzului românesc la numeroase festivaluri, stagiuni și cluburi: Bucharest Jazz Festival, Gărâna Jazz Festival, Sibiu Jazz Festival, Jazz In The Church, Vittadini Jazz Festival, Budapest Music Center, Artist in Residence București, Sala Radio București, Jazz in the Park Cluj etc.
A colaborat cu Gianni Gagliardi, Gianluca Renzi, Daniel Torres, Nicolas Simion, Mircea Tiberian, Cătălin Milea, Sorin Zlat, Sorin Romanescu, Luiza Zan, Alex Man, Paolo Profeți, Sebastian Burneci.
În prezent, este student, în anul I, Master, la Universitatea Națională de Muzică București, F.C.M.P.M, la secția „Jazz şi Culturi Muzicale Pop”.
Joi, 11 iulie 2024, Consiliul Județean Neamț, sala „Calistrat Hogaș”, ora 19:00
RECITAL CAMERAL
„DIN ITALIA ÎN FRANŢA – O CĂLĂTORIE MUZICALĂ BAROCĂ”
Cu DUO SUSPIRATIO
Soliști: MAGDA-ELIZA MAFTEI (mezzosoprană)
CARLES DORADOR I JOVÉ (lăuta)
Program: Claudio Monteverdi (1567-1643) - Quel sguardo sdegnosetto, Giovanni Felice Sances (1600-1679) - Usurpator tiranno, Giovanni Girolamo Kapsberger (1580-1651) - Bergamasca, Barbara Strozzi (1619-1677) - Lagrime mie (Lamento), Barbara Strozzi - L’amante consolato, Giovanni Girolamo Kapsberger -Toccata prima, Libro IV, Luigi Rossi (1597-1653) - Dopo lungo penare, Robert de Visée (1650-1725) - Prélude et Allemande, Michel Lambert (1610-1696) - Ma bergère est tendre et fidèle, Michel Lambert - Ombre de mon amant, Robert de Visée - Chaconne en Sol majeur, Marc-Antoine Charpentier (1643-1704) - Sans frayeur dans ce bois, Marc-Antoine Charpentier - Celle qui fait tout mon tourment, Gabriel Bataille (1574-1630) - Qui veut chasser une migraine.
MAGDA-ELIZA MAFTEI este cântăreață, profesor de canto și cercetătoare, specializată în muzica barocă. A absolvit studiile de Licență și Master în Interpretare, secția canto clasic, la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În urma unui stagiu Erasmus, a fost admisă la clasa de operă barocă a dirijorului Stéphane Fuget din cadrul „Conservatoire à Rayonnement Régional” din Paris, unde a studiat cântul baroc, arta teatrală barocă, gestualitatea și pronunția restituită.
Obține Masterul de Interpretare a Muzicii Vechi, un master dublu – cercetare și interpretare, la „Sorbonne Université” din Paris. De asemenea, a obținut Bursa „George Enescu” a Institutului Cultural Român, cu un proiect cu tema personajelor feminine negative în opera barocă franceză. În anul 2023 obține titlul de Doctor în Muzică, la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Din repertoriul său interpretativ amintim rolurile: Rosina (Il Barbiere di Siviglia), Dorabella (Così fan tutte), Angelina (La Cenerentola), Carmen, Calliope (La morte d’Orfeo, de S. Landi), Dafne (Euridice, de J. Peri).
A fost invitată să cânte în diferite festivaluri din Franța, Republica Cehă și România.
În prezent, stabilită în Franța, îmbină activitatea concertistică și cea de cercetare, cu activitatea didactică.
CARLES DORADOR I JOVÉ este lăutist, percuționist și muzicolog, specializat în muzica veche occidentală și orientală. Și-a început studiile muzicale la Conservatorul Municipal din Barcelona, unde a studiat chitara clasică și percuția tradițională și istorică. A absolvit studiile de Licență în interpretare, secția lăută, teorbă și bas continuu la Conservatorul Național Superior din Paris, precum și cele de Master la „Haute École de Musique” din Geneva.
În paralel, urmează cursuri de oud (lăută arabă) la Conservatorul de Muzică Orientală din Paris și este licențiat în Muzicologie la Universitatea Sorbona.
În calitate de interpret, a cântat alături de ansambluri precum „Cappella Mediterranea”, Orchestra din Picardie, „Le Concert d’Astrée”, „Les Musiciens du Paradis”, „O tempora”, „Labyrinth”.
În prezent, participă la numeroase proiecte de cercetare etnomuzicologică, centrate pe sincretismele dintre diferite culturi muzicale. De asemenea, este activ ca interpret, în diferite ansambluri din Europa.
DUO SUSPIRATIO
De la crearea sa, în 2019, de către mezzosoprana Magda-Eliza Maftei și lăutistul Carles Dorador i Jové, ansamblul Suspiratio are ca misiune aducerea în prim-plan a repertoriilor mai puțin cunoscute din secolul al XVII-lea și transmiterea lor publicului contemporan. Formați la Sorbona, la Conservatorul Național Superior din Paris și la Conservatorul Regional din Paris, cei doi muzicieni oferă o viziune inedită a interpretării informate istoric, care se adresează unui public divers, prin concerte, workshop-uri, conferințe și ateliere de mediere culturală.
La începuturile epocii baroce, perioadă definită de o nouă manieră de a interpreta muzica, obiectivul principal al compozitorilor îl reprezenta redarea emoțiilor în discursul muzical. Una dintre modalitățile de a transcrie emoțiile în muzică era întreruperea discursului muzical, cu scopul de a sugera suspine sau plânsete. Pauzele jucau un rol esențial în această expresie, ținând publicul în tensiune și permițând interpreților o dilatare a timpului, în funcție de propria sensibilitate artistică. Prin numele ansamblului, Suspiratio, care definește figura retorică a pauzelor, muzicienii își propun o exprimare a emoțiilor dusă la paroxism, cu scopul unei comuniuni între sensibilitatea artiștilor și cea a publicului.
Programul concertului, „Din Italia în Franța - o călătorie muzicală barocă” se învârte în jurul temei călătoriei - atât ca explorare a două țări și a două culturi, fiecare cu particularitățile sale stilistice, cât și drept călătorie prin diferitele forme de expresie muzicală vocală din secolul al XVII-lea. Arietele, canțonetele și cantatele italiene se îmbină cu ariile de curte, ariile „serioase” și chansons à boire tipic franceze. Acestea oferă o largă paletă de emoții, de la bucuria primei iubiri la dezamăgire, disperare și lamentație, programul fiind conceput și ca o profundă rătăcire în labirintul sufletului uman. Singurele mijloace de expresie sunt vocea și teorba.
Joi, 11 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT EXTRAORDINAR – THE MOTANS
THE MOTANS
Recunoscut pentru piesele sale care au devenit hituri încă de la primele ore de după lansare, Denis Roabeș sau The Motans, cum este cunoscut de public, și-a făcut debutul în 2016, cu piesa „Versus”, care a cucerit imediat inimile publicului, devenind un adevărat fenomen muzical.
Numărul unu în orice top de radio, digital sau TV este o poziție cu care The Motans este deja obișnuit. Printre cele mai cunoscute lansări din catalogul artistului care au avut un succes imens pe piață se numără „Pentru Că”, cu INNA (22 milioane vizualizări), „Jackpot” (31 milioane vizualizări), „ISNFN” (32 milioane vizualizări) și „POEM”, cu Irina Rimes (73 milioane vizualizări).
De altfel, artistul The Motans a avut și cele mai interesante și de succes colaborări cu artiști consacrați ai României, precum colaborarea cu INNA pentru piesa „Notă de plata”, hit care a staționat pentru mult timp pe prima poziție din toate topurile muzicale. O altă piesă care s-a bucurat de același succes a fost „Weekend”, cu Delia, melodie care a fost votată piesa anului 2017, iar „Poem”, cu Irina Rimes, a fost numită oficial hitul verii 2019, de Media Forest.
The Motans a lansat primul său album „My Gorgeous Drama Queens”, la începutul anului 2018. O realizare deosebită pentru Denis Roabeș și cariera sa a fost „The Motans Grand Concert”, din 2019, primul show suprarealist dedicat exclusiv artistului. Evenimentul a fost unul plin de surprize, emoții și momente inedite, reușind să adune peste 5.000 de fani.
Demn de menționat este și faptul că The Motans a înregistrat mai mult de 500 de milioane de vizualizări pe canalul său de Youtube, confirmând că impactul artistului asupra unei generații întregi.
Vineri, 12 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT EXTRAORDINAR - POVESTE DIN BUCUREŞTIUL DE ODINIOARĂ
Participă: MIRUNA IONESCU (voce)
TARAFUL DE ORAŞ:
VALENTIN ALBEŞTEANU (vioară)
VALENTIN CUCU (pian)
DANIEL MUSTĂŢEA (acordeon)
NICOLAE PETREA (contrabas)
Program: Hai să-ți arăt Bucureștiul noaptea - compozitor: Ion Vasilescu , textier: Eugen Mirea; Bade-al neichii, București - compozitor: Ion Vasilescu, textier: Puiu Maximilian; Suflet candriu de papugiu - Ion Vasilescu, textier: Nicolae Vlădoianu; Frumosul rosmarin - Fritz Kreisler; Bucuria dragostei - Fritz Kreisler; Prima poezie - compozitor: Nicolae Kirculescu, textier: Puiu Maximilian; Așa începe dragostea - compozitor: Nicolae Kirculescu, textier: Puiu Maximilian; Coșarul - muzica: Nicolae Kirculescu, text: Puiu Maximilian; Por una cabeza - Carlos Gardel; Amapola - Joseph La Calle; Minciuna - compozitor și textier :Ionel Fernic; Inimă, nu fii de piatră - Edmond Deda; Of, inimioară - Edmond Deda; Avant de mourir - Georges Boulanger; Hora de concert - Georges Boulanger; Ca la 4 dimineața - solo acordeon Daniel Mustățea; Mi-am pus busuioc în păr - Ion Vasilescu, textier: Nicu Kraner; Habar n-ai tu - Ion Vasilescu, versuri: Eugen Mirea; Ciuleandra - folclor; Hora Mărțișorului - Grigoraș Dinicu; Căruța poștei - Grigoraș Dinicu; Ciocârlia - Grigoraș Dinicu. „TARAFUL DE ORAȘ”
Taraful de Oraș întruchipează povestea tarafurilor din restaurantele de lux ale Bucureștiului Interbelic. Constituit în anul 2015, Taraful de Oraș este parte a seriei de concerte Poveste din Bucureștiul de Odinioară, asigurând acompaniamentul muzical și a spectacolului A fost odată în București, spectacol aflat în stagiunea Teatrului de Revistă Constantin Tănase – București.
Taraful de Oraș este o formula ce provine de neuitatul Taraf ,,Ion Albeșteanu”, un taraf de tip tradițional, preluat de violonistul Valentin Albeșteanu în anul 1997 și adaptat odată cu trecerea anilor genului muzical de caffe-concert.
Din componența actuală a Tarafului de Oraș fac parte: Valentin Cucu (pian), Nicolae Petrea (contrabas) şi Daniel Mustățea (acordeon).
MIRUNA IONESCU, actriţă
Licențiată a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” Bucureşti, secția Artele Spectacolului de Teatru, specializarea Actorie și absolventă a Liceului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, Miruna Ionescu a debut pe scenă la vârsta de 6 ani, fiind primul copil care a interpretat o doină în cadrul emisiunii de televiziune ”Tezaur Folcloric”, fapt pentru care a fost considerată copilul fenomen al muzicii populare românești.
La vârsta de 13 ani a debutat și pe scena Radiodifuziunii Române, alături de Orchestra de Muzică Populară, sub bagheta dirijorului Paraschiv Oprea. Anii copilăriei și adolescenței i-au adus numeroase premii și trofee, dar și prezențe în emisiunile de radio și de televiziune, în concerte și spectacole, alături de mari artiști, interpreți de muzică populară și ușoară, actori de teatru și film.
Datorită personalității sale și-a dorit întotdeauna să se descopere mai mult, de aceea a ales să urmeze studiile universitare în artele spectacolului de teatru. S-a bucurat de îndrumarea unor profesori de elită ai teatrului și filmului românesc: Sanda Manu, Adriana Popovici, Mirela Gorea, Liviu Lucaci.
În anul 2008 a început colaborarea cu Televiziunea Română, în calitatea de moderator, pentru emisiunile „Dincolo de cântec” și „Popasuri Folclorice”, dar și pentru concerte, festivaluri și evenimente culturale în transmisiuni directe sau ediții speciale: Festivalul - concurs „Maria Tănase“ - Craiova, Festivalul Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei „Crizantema de Aur” - Târgoviște, Festivalul Naţional de Folclor „Ion Albeșteanu” - Slobozia.
În același timp, s-a aflat în distribuția mai multor spectacole teatrale, pe scena Teatrului Național pentru Copii „Ion Creangă”, a Teatrului „Masca” și Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”. În 2015, Miruna Ionescu întrerupe colaborarea cu teatrele din București, pentru a se dedica exclusiv televiziunii și proiectului său de suflet, „Poveste din Bucureștiul de Odinioară”, alături de violonistul Valentin Albeșteanu.
În calitate de manager cultural și de Președintele al Asociației „ProCultArt”, desfășoară programe naționale de salvgardare a patrimoniului imaterial al muzicii ușoare interbelice, precum seria de concerte „Poveste din Bucureștiul de Odinioară”, Biblioteca Digitală a Muzicii Ușoare Interbelice, „Kirculescu - 120 de ani”, Festivalul Internațional de Muzică Interbelică.
VALENTIN ALBEȘTEANU, violonist
Născut în Bucureşti la data de 18 august 1975, Valentin Albeșteanu este fiul cunoscutului violonist, dirijor și solist vocal Ion Albeșteanu și al solistei de muzică populară Tita Ștefan.
Absolvent al Liceului de muzică „George Enescu” și licențiat al Universității Naționale de Muzică București (promoția 1999), secţia instrumental-vioară, clasa prof. univ. Nicolae Bilciurescu, Valentin Albeșteanu a beneficiat și de îndrumarea profesorilor Octav Saviţchi şi Neculai Nistor.
În 1997, începe colaborarea cu Orchestra de Cameră a Radiodifuziunii. În paralel, preia Taraful „Ion Albeşteanu”, în calitate de solist-instrumentist și dirijor, participând la emisiunea „Tezaur folcloric” şi la diferite festivaluri folclorice. În 2002, devine membru fondator al Trioului „Scherzando”. În tot acest timp beneficiază de numeroase apariții în emisiuni şi spectacole de radio si televiziune.
De-a lungul anilor a fost implicat în organizarea mai multor activități cultural artistice, abordând un repertoriu bogat din diverse genuri muzicale. S-au bucurat de mare succes recitalurile susținute în 2007, la invitația Muzeului Literaturii Române (găzduite de casele memoriale I„on Minulescu”, „George Bacovia” și „Tudor Arghezi”). Două recitaluri memorabile s-au desfășurat în cadrul Simpozionului Național „Regina Maria” (edițiile 2007 și 2008), în organizarea Muzeului Național Bran. În 2007, a fost distribuit în spectacolul de teatru „Menu – o vioară, o poveste”, pe scena Centrului Cultural „Nicolae Bălcescu” din București. În același an, Muzeul Țăranului Român i-a găzduit două recitaluri: Ariile noastre naționale și Popasuri muzicale prin cafenelele lumii.
În 2008, evoluează, alături de marele pianist român Dan Grigore, într-un concert caritabil pentru ajutorarea copiilor sârbi din Kosovo, dar și în cadrul unei seri de muzică și poezie desfășurată la sediul Fundației Europene „Nicolae Titulescu”, cu ocazia lansării volumului de versuri „Umbra dorului”, semnat de Marian Ștefan.
A concertat în prezența unor mari personalități ale lumii cultural-muzicale din țară și străinătate: dirijorul Zubin Mehta, pianistul și dirijorul Daniel Barenboim, soprana Angela Gheorghiu, pianistul Dan Grigore, compozitorul Vladimir Cosma, Ioan Holender, directorul Operei din Viena, actrița Maia Morgenstern.
În 2006 a lansat primul disc la Casa de Discuri ”Electrecord” dedicat tatălui său, Ion Albeșteanu și intitulat „O vioară, un talent, o tradiție” . A urmat, un an mai târziu, albumul „Când eram pe Ialomița” , cu 23 de piese în interpretarea familiei Albeșteanu (Ion Albeșteanu și Tita Ștefan, alături de Valentin Albeșteanu). În 2009, artistul lansează albumul „Adevărata mea dragoste” cu piese clasice, de mare popularitate, interpretate într-o manieră unică.
Este preocupat de reînvierea unui gen muzical (café-concert), reprezentat cu strălucire de mari virtuozi ai viorii, precum Grigoraş Dinicu, George Boulanger, Nicolae Buică. Începând cu anul 2007, Valentin Albeșteanu susține recitaluri de înaltă ținută artistică în mari restaurante bucureștene (Caru’ cu bere, Hanu’ berarilor și Taverna Sârbului), acompaniat de pianistul Valentin Cucu.
Este președinte de onoare al Asociației „ProCultArt”, în prezent fiind implicat în proiecte precum: seria de concerte „Poveste din Bucureștiul de Odinioară”, „Biblioteca Digitală a Muzicii Ușoare Românești”, spectacolul „A fost odată în București” ( spectacol aflat în stagiunea Teatrului de Revistă ,,Constantin Tănase”) și Festivalul Internațional de Muzică Interbelică.
Sâmbătă, 13 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
GALĂ DE OPERĂ
ORCHESTRA „IONEL PERLEA”
Dirijor: CĂTĂLIN TOROPOC
Solişti:
Solişti: ALEXANDRA GRIGORAŞ (soprană)
CLAUDIA CAIA (mezzosoprană)
GEORGE PROCA (bariton)
Program:
- G. Bizet - Carmen – Preludiu, Orchestra „Ionel Perlea”
- Arie Habanera- Claudia Caia
- Arie Toreador - George Proca
- C. Saint Saens- Samson et Dalila, Mon coeur s'ouvre a ta voix - Claudia Caia
- J. Offenbach - Povestirile lui Hoffmann Entracte Act I - Orchestra „Ionel Perlea”
- Povestirile lui Hoffmann Barcarola Duet - Alexandra Grigoraș și Claudia Caia
- G. Verdi - Uvertura Nabucco - Orchestra „Ionel Perlea”
- G. Verdi - La Traviata- È strano... Ah forse lui- Alexandra Grigoraș
- G. Verdi - Otello - Monologul lui Jago, George Proca
- P. Mascagni - Intermezzo Cavalleria rusticana
- Duet Amonasro Aida
- G. Verdi - Il Trovatore - Stride la vampa - Claudia Caia
- G. Verdi- Il Trovatore- Tacea la notte placida - Alexandra Grigoras
CĂTĂLIN TOROPOC
Absolvent al Universității de Arte „Ovidius" din Constanța, secția Interpretare Muzicală, baritonul Cătălin Toropoc își desăvârșește și studiile dirijorale la ,,Accademia Internazionale di Musica” din Roma, la clasa prof. Claudio Maria Micheli, urmând și studiile masterale în dirijat orchestră la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, la clasa Maestrului Dumitru Goia.
De asemenea, urmează cursuri Masterclass cu Maestrul Dumitru Goia și cu dirijorii de talie internațională Carlo Montanaro, Michalis Economou, David Crescenzi.
Este dirijor și fondator al Coralei „Magna” din Constanța, cu care participă la concerte și festivaluri, atât pe plan național, cât și pe plan internațional.
Este dirijor principal al Orchestrei „Anima” a catedralei Sf. Iosif din București, cu care are programate concerte cu specific sacru în țară și în străinătate.
Colaborează cu Teatrul Național de Opera și Balet „Oleg Danvoski” din Constanța, Filarmonica Pitești, Filarmonica Natională „Serghei Luncheevici” din Chișinău, fiind și dirijorul Galei Finale a Concursului Internațional de Canto „Ionel Perlea”, Slobozia.
În calitate de prim-solist al Operei Naționale din București colaborează cu cele mai importante teatre de Operă din țară: Opera Națională Română Cluj-Napoca, Opera Națională Română din Iași, Opera Română Timișoara, Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța, Opera Română din Craiova, dar și cu Filarmonicile importante din țară: Filarmonica „George Enescu”, Sala Radio, Filarmonica Botoșani, Filarmonica Brașov.
Pe plan internațional este invitat al Teatro San Carlo di Napoli, Dubai Opera, Teatro „Giovane da Udine”, precum și în turnee internaționale în: Austria, Germania, Franța, Italia, Elveția.
ORCHESTRA „IONEL PERLEA”, avându-l concertmaestru pe Cristian Balaș, este Orchestra oficială a Festivalului Internațional „Ionel Perlea” din Slobozia-Ialomița, locul natal al marelui dirijor și compozitor român. Este formată din instrumentiști ai Operei Naționale București, ai Filarmonicii „George Enescu” București și ai Orchestrei Naționale Radio.
Pe lângă Galele Finale ale Concursurilor Internaționale de Canto și Dirijat, are în repertoriu titlurile: „La Traviata”, „Don Giovanni”, „La Boheme” și „Tosca”, în cadrul Masterclas-ului International de Dirijat Opera integral, precum și numeroase simfonii: Haydn, Mozart, Beethoven, Ceaikovski, Mendelssohn, Schubert și Gale Tematice de Operă din lucrările lui Mozart, Verdi, Puccini.
Orchestra s-a bucurat de colaborarea cu dirijori importanți ai scenei internaționale și autohtone: Sabin Păutza, Claudio Maria Micheli, Alessandro Cedrone, Andriy Yurkevych, Adrian Morar, Mihnea Ignat, Eduard Dabrovski și Cătălin Toropoc.
ALEXANDRA GRIGORAŞ
Născută în Piatra-Neamț, Alexandra își începe studiile de canto la Liceul de Artă „Victor Brauner” din localitatea natală, sub îndrumarea sopranei Elena Botez. Își continuă studiile la Conservatorul „Luigi Cherubini” din Florența, unde va termina cu notă maximă.
În anul 2015, debutează cu succes în rolul Contesei din opera „Le nozze di Figaro”, de Mozart, la Opera din Tenerife și anul următor, cu același rol, la Opera din Bologna.
Câștigătoare a numeroase concursuri, din Italia și alte țări, începe colaborarea cu Agenția de canto „In ART” din Milano. Își perfecționeaza studiile cu numeroși artiști internaționali, cum ar fi Mirella Freni, Katia Ricciarelli și Mariella Devia.
În anul 2017, debutează în al teatrul „Verdi” din Trieste, în rolul Tatianei din opera „Evgheni Onegin”, de Ceaikovski.
În anul 2018, se întoarce la opera din Tenerife pentru rolul Madamei Cortese din opera „Il Viaggio a Reims”, de Rossini. În anul următor, debutează la „Teatro Massimo” din Palermo, cu roulul lui Liu din opera „Turandot”, de Puccini, rol pe care îl va cânta și la Opera din Tenerife, în același an.
O cunoaște pe Katia Ricciarelli într-un concurs de canto la Orte, unde va primi premiul celei mai bune soprane și rolul lui Mimì din opera „La Boheme”, de Puccini, rol pe care îl va prezenta cu succes și în Teatrul „Petruzzelli” din Bari.
Este invitată, în anul 2022, să cânte la opera „La Boheme”, în rolul lui Mimì la Teatrul „Colon” din Buenos Aires.
În Romania, a cântat în rolul Violettei din „La Traviata”, de G. Verdi, și Donna Anna din opera „Don Giovanni”, W. A. Mozart, în cadrul Masterclassului de dirijat de la Slobozia. După un an, a cântat, la Filarmonica din Brașov, partea de sopran din „Carmina Burana”, de Carl Orff.
În noiembrie 2022, intepretează, la Festivalul din Glyndbourne, rolul lui Mimì.
În anul 2023, cântă, alături de opera din Livorno, rolul Violettei din „La Traviata”, rol pe care îl va reprezenta și la Teatrul „Bunka Kaikan” din Tokio, în cadrul turneului cu Opera din Roma.
În noiembrie 2023, Alexandra este invitata să interpreteze rolul lui Mimi la Teatrul de operă din Bolzano, din Italia, rol pe care trei luni mai apoi îl reprezintă și la Teatrul din Trento, Italia, iar în aprilie 2024, la Kiel, Germania.
Este cunoscută iubitorilor de muzică nemțeni, Alexandra Grigoraș având mai multe prezențe pe scena Vacanțelor Muzicale.
CLAUDIA CAIA
Mezzosoprana Claudia Caia, fostă elevă a Liceului de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamț, la clasa de canto a doamnei profesor Elena Botez, este absolventa Universității de Muzică din București și desfășoară o intensă activitate artistică atât în țară (Opera Națională București, Sala Radio, Filarmonica „George Enescu”, Sala Palatului, Opera Brașov, Filarmonicile din Pitești, Sibiu, Brașov), cât și în străinătate (turnee în Italia, Germania, Franța, Polonia, Grecia, Republica Moldova).
A colaborat cu personalități marcante: Vlad Conta, David Crescenzi, Ludovic Bacs, Daniel Jinga, Ethan Schmeisser, Miquel Ortega, Stephen Barlow, Matteo Mazzoni, Toufic Maatouk, Cătălin Ionescu Arbore, Cristian Sandu, Dumitru Cîrciumaru.
S-a remarcat în repertoriul vocal-simfonic (Verdi - „Recviem”, Vivaldi - „Gloria”, Bach - „Magnificat”, Handel – „Messiah”, Pergolesi - „Stabat Mater”) și în cel al operei contemporane (Enescu - „Oedipe”, Philip Glass - „Akhnaten”, L. T. Ciocănea - „Doamna cu cățelul”, Anatol Vieru - „Ultimele zile, ultimele ore”, Miquel Ortega - „La Casa de Bernarda Alba”). Rolurile favorite de operă sunt Azucena din „Il Trovatore” și Ulrica din „Un ballo in maschera” (Verdi), Erda din „Inelul nibelungilor”, „Aurul Rinului” (Wagner), Zia Principessa din „Suor angelica” (Puccini).
A participat la cursuri de măiestrie cu: Daniela Dessi, Ira Siff, David Lomeli, Daniel Magdal, Petra Lang, Vasile Martinoiu, Liliana Matei-Ciucă, Lucy Arner, Liora Maurer, Sharon Mohar, Irina Iordăchescu, Peter Maus.
GEORGE PROCA
Născut într-o familie de intelectuali, la Piatra-Neamţ, baritonul George Proca dovedeşte încă de la o vârstă fragedă talentul muzical. Este îndrumat spre studiul pianului la vârsta de cinci ani, pentru ca mai apoi să urmeze cursurile Școlii de Muzică, respectiv ale Liceului de Artă „Victor Brauner” din oraşul natal unde, mai târziu, îşi începe studiul Interpretării muzicale, având-o ca profesor îndrumător pe doamna prof. Elena Botez.
Ȋncepe aprofundarea studiului de belcanto la Universitățile de Muzică din Bucureşti și la „George Enescu” din Iaşi, unde i-a avut ca profesori îndrumători pe maeştrii Nicolae Constantinescu, Pompei Hărăşteanu, Corneliu Solovăstru.
Ca masterand al universităţilor amintite, participă la masterclass-uri atât în ţară cât şi în străinatate, cursuri iniţiate de mari maeştrii în arta cântului precum: Viorica Cortez, Giuseppe Pastorello, Leontina Văduva, Corneliu Fânăţeanu, Marina Krilovici, Corneliu Murgu.
Este laureatul mai multor concursuri de interpretare muzicală, dintre care amintim: Premiul de excelenţă „Giuseppe Taddei” pentru cel mai bun bariton la „Concorso Internationale V. Bellini per cantanti lirici”, în 2010.
Debutul şi-l face pe scena Operei Naţionale Romane din Iaşi, în 2010, cu opera „Don Giovanni”, de W. A. Mozart. Urmează o perioadă în care a interpretat diferite roluri de mai mică sau mare anvergură, în care a colaborat cu mai multe instituţii de profil din ţară.
Ȋn anul 2013, urmează debutul pe scena Operei Naţionale Române din Timişoara, cu rolul Escamillo din opera „Carmen”, de G. Bizet. Ulterior, este angajat de această instituţie, unde interpretează roluri precum: Contele di Luna din „Trubadurul”, G. Verdi Renato - „Bal Mascat”, G. Verdi; Germont - „Traviata”, G. Verdi; Escamillo - „Carmen”, G. Bizet; Don Giovanni - „Don Giovanni”, W. A. Mozart; Alfio - „Cavaleria Rusticana”, P. Mascagni; Tonio – „Paiațe”, R. Leoncavallo; Monterone - „Rigoletto”, G. Verdi; Barone - „Traviata”, G. Verdi; Marchese - Traviata”, G. Verdi; Valentin - Faust”, Ch. Gounod; Ping - „Turandot”, G. Puccini; Scarpia - „Tosca”, G. Puccini; Uberto - „La Serva padrona”, G. B. Pergolesi; Marcello - „Boema”, G. Puccini; Amonasro - „Aida”, G. Verdi; Belcore - „L’elisir d’amore” , G. Donizzetti; Nabucco - „Nabucco”, G. Verdi; Iago - „Otello”, G. Verdi.
CONSTANTIN LĂTĂREȚU, CÂNTECELE NEAM(Ț)ULUI ȘI VASILICA TĂTARU ÎN STAGIUNEA FOLCLORICĂ
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț oferă publicului iubitor de folclor două zile de sărbătoare. Astfel, sub genericul „Cu lăutarii după mine”, sâmbătă, 20 ianuarie 2024, sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț, începând cu ora 17:00, va găzdui concertul susținut de Taraful Constantin Lătărețu.
A doua zi, tot de la ora 17:00, pe scena Casei de Cultură va evolua Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, care va prezenta publicului cel mai recent album realizat de muzicienii orchestrei intitulat „Cântecele Neam(ț)ului”, eveniment la care invitat special va fi apreciata interpretă a folclorului moldovenesc Vasilica Tătaru.
Intrarea la fiecare dintre cele două concerte, care fac parte din Stagiunea folclorică 2024, se face pe baza BILETULUI (20 lei/loc/spectacol) care poate fi achiziționat de la Secretariatele Centrului și Casei de Cultură Tel. 0233/214.026 și 0233/215.278.
PRIMUL EVENIMENT CULTURAL ARTISTIC AL ANULUI 2024: „ARMONII POETICE - ETERNUL EMINESCU”
Primul eveniment
cultural artistic al noului an este ETERNUL EMINESCU, proiect al
Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, instituție finanțată
de Consiliul Județean Neamț, proiect care a debutat în anul 2004 și care a adus
în atenția publicului vasta creație eminesciană tălmăcită de artiști consacrați
ai scenei românești, printre ei actorii: Ion Caramitru, Dorel Vișan, Maia
Morgenstern, Lamia Beligan, Draga Olteanu-Matei, Cornel Nicoară, Adrian Titieni;
și muzicienii: Eugen Doga, Aurelian Octav Popa, Sara Stroici, Adrian Stroici,
Tudor Niculescu-Mizil.
Ediția de anul
acesta a Eternului Eminescu se dovedește a fi un eveniment sincretic,
în care se îmbină poezia, muzica și arta plastică românească. Repertoriul muzical
ales de pianista Mihaela Spiridon, dintr-un spectru larg al artei sonore
internaționale, se împletește armonios cu versurile celor mai importanți poeți români
în tălmăcirea actorului Marius Bodochi, un accent special fiind pus pe creația
eminesciană.
Un rol important
în întregul spectacol îl joacă arta plastică, opera pictoriței Mariana Papară
integrându-se perfect și oferind un plus de atractivitate
Intitulat „Armonii
poetice - ETERNUL EMINESCU”,spectacolul dedicat Zilei
Culturii Naționale se va desfășura duminică, 14 ianuarie 2024, ora 17:00,
la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț.
Întregul eveniment beneficiază de prezentarea omului de
radio Sebastian Crăciun (Radio România Cultural).
Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Trinitas, Romaniapozitiva.ro, Observator cultural, Jurnalmm.ro, Calendar evenimente, Agentia de carte, roportal.ro.
Intrarea la eveniment se face pe baza invitației (20 lei/loc) care poate fi achiziționată de la sediul instituției organizatoare - strada Ștefan cel Mare, nr. 3A, Piatra-Neamț. Telefon: 0233/214.026
***
MARIUS BODOCHI
Unul dintre cei mai valoroși și iubiți actori din
România. O vedetă atât a Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București,
pe scena căruia joacă din anul 2004, cât și a filmului românesc.
A debutat în
anul 1982, pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca.
A făcut creații
interpretative memorabile în „Richard II”, „Visul unei nopți de vară”, „Regele
moare”, „Amadeus”.
A primit
numeroase premii și distinctii: Cetățean de onoare al municipiului Cluj-
Napoca, Medalia Meritul Cultural clasa I, Premiul Galei Tânărului Actor,
Premiul pentru cel mai bun actor-Fundația „Silvia Popovici”, Premiul pentru cea
mai bună interpretare masculină la Festivalul Dramaturgiei Românești de la
Timișoara.
Este Director al
Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București.
MIHAELA SPIRIDON
Născută
la Bacău, este absolventă a Conservatorului din Bucureşti, la clasa maestrului
Gabriel Amiraş. În anul 1985, susţine examenul de licenţă la care obţine nota
maximă. În urma unui concurs, obţine titularizarea în funcţia de lector
universitar, specializarea Interpretare muzicală-pian principal, la Colegiul
Universitar de Muzică Piatra-Neamţ, din cadrul Academiei Naționale de Muzică
„GheorgheDima” Cluj-Napoca.
Susţine concerte
în compania Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău şi recitaluri individuale sau
camerale, pe scene din România, Italia, Belgia, Elveţia, Slovacia, alături de
studenţi ai universităţilor de muzică din România, Grecia, Germania, Norvegia,
MareaBritanie, Franţa, Elveţia şi
Italia.
Este director
artistic al Festivalului Internaţional „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ”,
coordonând programul acestuia în perioada 2005-2008 și din 2013 până în
prezent.
În prezent, este
conferenţiar universitar titular la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”
Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, doctor în interpretare muzicală şi
colaborator permanent al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău.
MARIANA PAPARĂ
Absolventă a
Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, în 1978, artista a evoluat cu
success atât prin proiectele artistice personale cât și în cele didactice, ca
profesoară de pictură la Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamț.
În anul 2000,
Mariana Papară se stabilește în Italia, la Torino, unde înființează prima
galerie de artă românească, dedicându-și timpul creației și organizării unor
expoziții importante.
Din 2006, artista este președintă a Asociației Artistice
Internaționale „ARIPA”, în cadrul căreia promovează arta românească contemporană. Membra a Uniunii
Artiștilor Plastici din România și a Asociației Internaționale a Artiștilor
Profesioniști (AIAP), Mariana Papară a colaborat cu galerii și instituții
culturale din Europa, valorificându-și opera în peste 20 de expoziții personale
și peste 70 de participări la expoziții și simpozioane naționale și internaționale.
Lucrările sale
se află în colecții de stat și particulare în Europa, America, Asia.
Artista este, de asemenea, prezentă cu
lucrări în cele trei volume din „Enciclopedia de Artă Italiană, de la 1900 până
astăzi, Catalogul General”.
CREDINȚE ȘI LEGENDE POPULARE – DE ANUL NOU, DESCHIDEREA CERULUI ȘI ARDEREA COMORILOR
Credinţa că în nopţile marilor sărbători calendaristice, în special în
noaptea de Revelion, se deschid cerurile şi mormintele, vorbesc animalele şi
ard comorile, a larg răspândită. Privind Cerul, oamenii aveau şansa să
surprindă acest moment şi să vadă pe Dumnezeu stând la masa împărătească
înconjurat de cei mai apropiaţi sfinţi. Atunci, orice dorinţă aleasă le era
împlinită.
O legendă spune că un bărbat care pândea deschiderea Cerului stând cu capul
afară scos pe fereastră i-ar fi cerut lui Dumnezeu să-l facă mai deştept. Dar,
când a dorit să închidă geamul, capul nu i-a mai încăput prin cercevele. Bietul
om a trebuit să aştepte până anul viitor, să urmărească iarăşi deschiderea
Cerului pentru a-l ruga pe Dumnezeu să-l facă la fel de deştept cum a fost cu un
an în urmă (Legendele Cosmosului).
Când ard comorile se spune că joacă sau se spală banii îngropaţi. După
flăcările comorilor, care sunt fără căldură şi de culoare albăstruie, se
orientau oamenii pentru descoperirea lor. Timpul cel mai favorabil pentru
arderea şi spălarea banilor erau nopţile marilor sărbători de peste an:
Crăciun, Anul Nou, Sfântul Gheorghe, Paşte, Sânziene. Comorile acestea pot fi
curate (nevrăjite şi neblestemate) şi necurate (vrăjite, blestemate). Puţine
comori puteau fi descoperite, iar din acestea şi mai puţine puteau fi săpate
întrucât erau legate sau necurate, închinate diavolului.