Vacanțe Muzicale XLVIII - CONCERT POPFOLKLORICA
Seara
de joi, 6 iulie 2023,
se va închide cu evoluția muzicienilor cuprinși în proiectul
muzical intitulat
Popfolklorica,
proiect cross-over româno-norvegian, care aduce împreună un mix de
artiști cu influențe și backgrounduri muzicale diferite.
Interpretare sută la sută live, un stil construit în jurul muzicii
pop, cu elemente din jazz, blues, vintage soul, folk. Repertoriul lor
constă în piese originale, dar și coveruri reinterpretate cu
instrumental românesc.
Popfolklorica
este conceptul sub umbrela căruia artistul Ovi a reușit să aducă
împreună artiști cu stiluri de muzică care variază de la jazz la
motown sau soul, cu elemente etno și de folclor. Abordarea
Popfolklorica
contestă limitele muzicale ale scenei românești, prin
versatilitatea instrumentală și doza de energie vibrantă pe care o
transmit ca grup, care cuprinde șapte membri: Ovi (vocal și clape),
Anton Cazanoi (țambal), Cezar Cazanoi (instrumente de suflat),
Eugenia Nicolae (vocal), Sorin Zlat (pian), Seby, Joo (bass), Marius
Ciupitu (tobe).
______________________________________________________________________
OVI.
Frontman al conceptului Popfolklorica,
cu o experiență de peste 25 de ani de live entertainer, vocalist,
keyboardist, compozitor și producător muzical în Norvegia,
România, Europa, Asia și S.U.A.
Ca
performanțe obținute de-a lungul timpului, care îl consacră
printre artiștii titrați din România, reținem: două Premii la
Festivalul „Cerbul de Aur” 2009; locurile 3, respectiv 10, în
plan international, pentru România, alături de Paula Seling, la
Eurovision 2010-2014; „Duelul pianelor” 2017-2019 (TVR);
compozitor în cadrul „ESC contest” 2009-2022 pentru Norvegia,
Belgia, Danemarca, Spania, Armenia & România; songwriter în
cadrul: „Songfarm - Sweden” 2010-2015, Black Rock - Santorini
2014, LA & Palm Springs US 2016-2018, Armada & Ultra Music
Amsterdam 2018.
ANATOL
CAZANOI
și CEZAR
CAZANOI
Cei
doi frați aduc spritul folclorului românesc în Popfolklorica,
ca maeștri desăvârșiți ai genului și muzicii etno tradiționale,
indiferent de zonă sau stil. Ei au colaborat de-a lungul timpului cu
artiști de renume precum: Nicolae Botgros, Loredana, Gheorghe Zamfir
sau Eugen Doga.
EUGENIA
NICOLAE
Vocalistă
a proiectului Popfolklorica,
Eugenia Nicolae s-a remarcat în industria muzicală românească
prin stilul fresh, născut din combinația folclorului cu alte genuri
muzicale contemporane. Își scrie propriile piese, contribuind
inclusiv la componistica Popfolklorica.
Eugenia Nicolae atinge o armonie muzicală împreună cu Ovi,
rezultatul fiind un melanj de interpretări între muzica pop și
piesele tradiționale.
SORIN
ZLAT
Renumit
pianist de jazz, Sorin Zlat se remarcă în proiect prin
virtuozitatea sa instrumentală și originalitatea aranjamentelor pe
care le propune pentru repertoriul Popfolklorica.
Are în spate o carieră impresionantă, cu multe succese repurtate,
printre care: Marele Premiu la Jacksonville Jazz Festival și Monaco
Jazz Festival. A concertat la Montreux Jazz Festival, London Jazz
Fest, Blue Note New York și a împărțit scena cu artiști precum:
Chick Corea, Branford Marsalis, Tito Puente.
SEBY
JOO
Unul
dintre cei mai titrați basiști din industria muzicală românească,
Seby are la activ colaborări cu artiști autohtoni precum Connect R,
Raluka, sau participare la „Vocea României”.
MARIUS
CIUPITU
Toboșarul Popfolklorica, Marius este un instrumentist de excepție. Printre proiectele muzicale la care și în care s-a implicat se numără trupa „Mandinga”, ca membru fondator.
Vacanțe Muzicale XLVIII - ȘTEFAN BĂNICĂ SHOW
Penultima
seară a Vacanțelor
Muzicale la Piatra-Neamț, ediția a XLVIII-a îl aduce pe scena din
centrul istoric al urbei pietrene pe mult apreciatul
artist Ștefan Bănică junior.
ȘTEFAN BĂNICĂ
Născut
la 18 octombrie 1967, la București, fiul celebrului actor Ștefan
Bănică, absolvă, în 1990, Institutul de Artă Cinematografică
(I. A. T. C.), la clasa maestrului ion Cojar.
Are
o scurtă, dar remarcabilă carieră în cinematografie (exemple:
„Eroii nu au vârstă” - 1984 sau seria celebră a „Liceenilor”
- 1986-1990).
Pasionat de rock and roll, facinat de personalitatea marelui Elvis Presley, face primii pași în cariera muzicală profesionistă, în 1992 (deși, cu umor, recunoaște că a cântat în public prima dată la vârsta de trei ani, în... tramvai!), când a înregistrat primul său album intitulat „Un actor, un rock`n`roll”. A urmat apoi, în 1996, discul „Te rock... frumos”, un album la care Ștefan Bănică jr. a colaborat pentru prima dată cu trupa „Rock’n’roll Band” și cu grupul vocal „The`50`s”, formații la a căror înființare a contribuit în mare măsură.
Cariera sa muzicală este impresionantă, de-a lungul anilor fiind recompensat cu multe premii și distincții, dintre care amintim aici: în 2000: Locul 1, secțiunea șlagăre, la Festivalul de la Mamaia; în 2002: în 2002 - Artistul anului, Premiu acordat de Radio România , în 2003 - Best Male, MTV; în 2004 - Disc de Aur - „Zori de zi”. Tot în 2004, este decorat cu „Ordinul Cavalerului”, distincție a Președenției României.
Vacanțe Muzicale XLVIII - ÎN ULTIMA SEARĂ A VACANȚELOR 2023, CĂLĂTORIE ÎN LUMEA FILMULUI ȘI A MUSICALULUI
Pentru ultima seară a ediției a XLVIII-a a Festivalului Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț, organizatorul, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, invită publicul la o Călătorie în lumea filmului și a musicalului, eveniment realizat cu participarea soliștilor și a orchestrei Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” București. Sub bagheta dirijorului Alexandru Ilie, sâmbătă, 8 iulie 2023, ora 21:00, la Curtea Domnească, vor putea fi audiați și aplaudați Bianca Ionescu-Ballo, Mihaela Alexa, Gabriela Daha, Cristina Popa, Daniel Madia, Florin Budnaru, Stefan Popov, Marius Mitrofan, Orest Pîslariu-Ranghilof, Valentino Tiron.
***
Sâmbătă, 8 iulie 2023, Curtea Domnească, ora 21:00
Festivitatea de închidere a ediției
a XLVIII-a a Festivalului Internaționa Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț
„CĂLĂTORIE ÎN LUMEA FILMULUI ȘI A MUSICALULUI”
Evoluează:
Orchestra Teatrului Național de
Operetă și Musical „Ion Dacian” București
Dirijor : ALEXANDRU ILIE
Soliști: BIANCA IONESCU-BALLO, MIHAELA ALEXA, GABRIELA DAHA, CRISTINA POPA, DANIEL MADIA, FLORIN BUDNARU, STEFAN POPOV, MARIUS MITROFAN, OREST PÎSLARIU-RANGHILOF, VALENTINO TIRON.
Program:
1.Hans Zimmer și Lisa Gerrard – Gladiator - selecțiuni (orchestră)
2.Leonard Bernstein – „West Side Story” – I Feel Pretty(Cristina Popa)
3.Richard Rodgers - Oklahoma – Oh,what a beautiful morning (Orest Pîslariu-Ranghilof)
4.Frederick Loewe – „My Fair Lady” – arie Eliza Lasă tu, domnu’ Higgins (Mihaela Alexa)
5.Andrew Lloyd Webber –„The Phantom of the Opera” - Think of me (Cristina Popa și Florin Budnaru)
6.George Gershwin – „Porgy and Bess” - I Got Plenty o’ Nuttin (Marius Mitrofan)
7.Andrew Lloyd Webber - „Cats” - Memory (Bianca Ionescu-Ballo)
8. Franke Previte - „Dirty Dancing” - Time of my life (orchestra)
9. Cole Porter – „Kiss me, Kate” – So in love (reprise) (Stefan Popov)
10. Carl Strommen – Salute to the Cinema – (aranjament orchestral) Singin' in the Rain, Over the Rainbow, As Time Goes By, A Day in the Life of a Fool (orchestra)
11.Nino Rota -„The Godfather” - Parla Piu Piano (Daniel Madia)
12.Frederick Loewe – „My Fair Lady” – Aș fi putut dansa (Mihaela Alexa)
13.John Wiliams – Schindler’s list – tema filmului, solo vioară (concertmaestru Geanina Meragiu şi Orchestra)
14.Richard Rodgers - „South Pacific” – Some Enchanted Evening (Marius Mitrofan)
15.Dany Elfman - Spider Man – selecțiuni (orchestra)
16.George Gershwin - „Porgy and Bess” - Summertime (Bianca Ionescu-Ballo)
17.Gérard Presgurvic - „Romeo și Julieta” - Inimi îndrăgostite (Cristina Popa și Florin Budnaru)
18.Frederick Loewe - „My fair lady” – arie Higgins Sunt un om obişnuit (Stefan Popov)
19.James Horner - Titanic – selecțiuni (orchestra)
20.Ennio Morricone - „The Mission” – Nella fantasia (Mihaela Alexa)
21.Jerry Bock- „Fiddler on the Roof” - If I were a rich man (Orest Pîslariu-Ranghilof)
22.Charlie Chaplin – This is my song (orchestra)
23.Riccardo Cocciante - „Notre-Dame de Paris” - Belle (Daniel Madia, Florin Budnaru, Marius Mitrofa)
24.Richard Rodgers - „South Pacific” – Honey Bun (Gabriela Daha și Valentino Tiron)
25.Leonard Bernstein - „West Side Story” – Tonight (Bianca Ionescu-Ballo și Florin Budnaru)
26.Klaus Badelt - Pirates of the Caribbean (orchestra)
ALEXANDRU ILIE - dirijor
Născut în București în data de 03 august
1988, Alexandru ILIE a arătat o înclinație către domeniul muzical încă din
copilărie. Părinții l-au încurajat și i-au îndrumat pașii spre Colegiul
Național de Muzică „George Enescu”. A urmat Universitatea Naţională de Muzică din
Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2011, la clasa Maestrului Petru Andriesei.
Își închieie programul de Master – Secţia Stilistică Dirijorală, la clasa
Maestrului Horia Andreescu.
Având o vastă experiență, Alexandru Ilie colaborează frecvent cu
Filarmonicile din orașele României, precum: Cluj, Timișoara, Iași, Pitești,
Ploiești, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Oradea, Satu Mare, Târgu Mureș, Botoșani, Craiova,
Târgoviște, dar și cu orchestre naționale: Orchestra Simfonică București,
Camerata Regală, Orchestra Operei Brașov, Opera Română Craiova, Orchestra
Română de Tineret, Orchestra de Tineret din Iași, Orchestra Națională de
Tineret a Moldovei, Concertino, Philarmonia București.
În paralel cu activitatea clasică, Alexandru Ilie iubește să aducă în fața
publicului concepte „fusion”, având colaborări cu artiști ai muzicii ușoare
(Marius Moga, Nico, Marcel Pavel, Andra, Paula Seling, Ovidiu Anton).
În prezent, este dirijor permanent la două dintre instituțiile de profil
din Capitală: Opera Comică pentru Copii și Teatrul Național de Operetă și
Musical „Ion Dacian”. Este fondator/co-fondator al Cameratei Intermezzo,
Corului Regal și VIBE Orchestra.
BIANCA IONESCU-BALLO
Din anul 1982 până în prezent este prim-solist, artist liric în cadrul
Teatrului Național de Operetă și Musical ,,Ion Dacian”, din anul 2018
desfășurând și activitate de manager al aceleiași instituții.
Pe parcursul acestei perioade a interpretat roluri principale din
„Mam’zelle Nitouche”, „Secretul lui Marco Polo”, „O noapte la Veneția”, „Sânge
vienez”, „Liliacul”, „Voievodul Țiganilor”, „Paganini”, „Poveste din cartierul
de Vest”, „Vila cu iluzii”, „Lăsați-mă să cânt”, „Frumoasa Elena”, „Bal la
Savoy”, „Rosemary”, „Văduva veselă”, „Floarea din Hawaii”, „Contesa Mariza”,
„Logodnicul din lună”, „Rebecca”, „Paris, mon amour”, „London - A New Story”,
„Parfum de femeie”, „Bonjour, Bonne Nuit, Paris!”.
A colaborat cu numeroase filarmonici din țară, dintre care amintim:
Filarmonica din București, Sibiu, Bacău, Târgu Mureș, Satu Mare, Brașov,
Botoșani, Ploiești.
În 1986 și 1987 joacă în filmele ,,Cucoana Chirița” și ,,Chirița în Iași”,
regia Mircea Drăgan, având totodată roluri alături de Draga Olteanu Matei, Dem
Rădulescu și Ștefan Tapalagă.
În perioada 1994-2005 este dirijoarea corului de copii ,,Minisong” /
,,Ministars”. După dispariția dirijorului Ioan Luchian Mihalea, a preluat
conducerea corului de copii, cu care a efectuat turnee (Belgia, Franța)
concerte și înregistrări: „Joy to the world” (L.P. casa Eurostars, colinde de
Crăciun), „O, brad frumos” (CD, casa
Electrecord), „Supercalifragilistic” (CD
casa Electrecord)
Activitatea sa artistică include și turnee în stăinătate, astfel: Statele Unite (1991, 1997) Italia (1991, 1993, 1995, 2006,
2007), Germania (1994, 2001, 2002), China (1996), Japonia (2000, 2002), Israel
(1995, 1996, 2000, 2010, 2014), Kiev (2012).
În anul 2019 finalizează cursuri de Master în canto la Institutul ,,Luigi
Boccherini” din Lucca, Italia.
MIHAELA ALEXA
S-a născut pe 11 septembrie 1988 in orasul Bacău. Încă de la vârsta de 7
ani studiază pian in cadrul Liceului de Artă „George Apostu” din orașul natal,
iar din clasa a-IX-a urmează cursuri de canto clasic. În perioada claselor I-
XII, a făcut parte din corul „Armonia” si corul „Animosi”, cu care a concertat în
România și în marile orașe din Europa, obținând premii importante.
Îndrumată de profesorii din liceu care i-au vazut potentialul vocal, pleacă
la Universitatea de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucuresti să studieze canto
clasic. În 2013, devine absolventă a cursurilor de Master din cadrul aceleiași
facultăți, sub îndrumarea profesorilor Maria Hurduc și Cristina Soreanu.
În perioada 2013-2019, este angajată solist la Teatrul Muzical „Nae
Leonard” din Galați, unde a susținut spectacole de operă, operetă și musical.
Din toamna anului 2019 până în prezent, este angajată solist la Teatrul de
Operetă si Musical „Ion Dacian” din București.
De-a lungul timpului a apărut în numeroase festivaluri, atât la nivel național,
cât și internațional, a susținut concerte la Teatrul de operetă „Ion
Dacian” București, Filarmonica Pitești, Filarmonica „Mihail Jora”
Bacău, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Filarmonica „Oltenia”
Craiova, Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Teatrul Muzical „Nae Leonard” Galațui,
Sala Radio București, Institutul „Goethe” Paris, „Kings Place Hall” Londra,
Centrul Cultural „Ahmed Adnan Saygun Sanat Merkezi” din Izmir, turneu în
Statele Unite ale Americii.
De asemenea, din 2010, a început să cânte muzică de jazz împreună cu
renumitului pianist de jazz Sorin Zlat. Combinându-și pregătirea și experiența
de solistă de operă cu dragostea ei pentru jazz, Mihaela Alexa a început să
exploreze noi viziuni de expresie care i-au adus în cele din urmă numeroase
premii si colaborări cu artiști din întreaga Europă.
În 2009, a câștigat Premiul pentru Cel Mai Bun Tânăr Interpret la Concursul
de interpretare „Hariclea Darclee”, Brăila. În 2011, a primit Premiul Special
la Concursul de Interpretare „Paul Constantinescu”, Ploiești, și Premiul de
Excelență la Concursul de Interpretare a Liedului Românesc, Brasov.
GABRIELA DAHA
Gabriela Daha a absolvit Liceul de Artă și
Academia de Muzică „George Enescu” din București. Activitatea profesională
include colaborări cu posturi de radio și televiziune naționale și
internaționale, dar și cu Opera Comică pentru Copii, în prezent fiind angajata
Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”.
Repertoriul de operă comică include roluri
din: „Il Signor Bruschino” de Gioachino Rossini, „Directorul de Teatru” de W.A.
Mozart sau „Telefonul” de Gian Carlo Menotti. În operetă a dat viață unor
personaje ca: Liza din „Contesa Maritza”, Adela din „Liliacul”, Jaqueline din
„Suzana”, Cristinel din „Vânzătorul de păsări”, Sikima din „Țara Surâsului”,
Bessy din „Floarea din Hawaii”, Țic-Țic din „Micuța Dorothy”, Miryna din
„Lysistrata”, Suzănica din „Lăsați-mă să cânt”, Minnie din „Hello, Dolly!”,
Arsena din „ Voievodul țiganilor”, Klarken din „La calul bălan”.
CRISTINA POPA
A absolvit Universitatea Națională de Muzică din București, în anul
2021. Ulterior, și-a continuat studiile de masterat în cadrul Facultății de
Interpretare Muzicală – Secția Canto clasic.
În anul 2018, se alătură Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion
Dacian”, în calitate de artist liric-sopran, și evoluează pe scena acestuia în
spectacole ca: „Țara Surâsului”, „Kiss me, Kate!”, „Liliacul”, „My Fair Lady”,
„Candid”, „Voievodul Țiganilor”, „Dacika”, ”This is my song”.
De asemenea, în cadrul Teatrului a obținut și roluri solistice, precum:
„Cenușăreasa” - rolul Cenușăreasa și „Povestirile lui Offenbach” - rolul
Pericola.
În calitate de artist liric-sopran, a colaborat cu instituții de prestigiu,
precum Ateneul Român.
DANIEL MADIA
A absolvit Liceul de Muzică în 1989, unde
a studiat contrabasul, tuba și pianul. Zece ani mai târziu absolvă Facultatea
de Interpretare Muzicală – Secția Canto clasic, din cadrul Universității de
Muzică București.
Din 1994, începe să colaboreze, ca solist,
cu ansamblul coral „Gloria Cantus” (turnee în Italia, Spania, Germania
1994-1998), cu Filarmonica „George Enescu” și cu Opera Națională București
(1999-2001).
Efectuează o serie de turnee și recitaluri
de operă, vocal simfonice, muzică sacră și liturgică în România, Italia,
Spania, Germania (1996-2000).
Este semifinalist al Concursului
Internațional de Canto „Viotti” din Italia.
Începând din 2002, este solist al
Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”. A evoluat în numeroase spectacole
de operă și operetă, printre care: „Flautul fermecat”, „Bărbierul din Sevilla”,
„La Traviata”, „Rigoletto”, „Boema”, „Manon Lescaut”, „Lucia di Lammermmoor”,
„Paiațe”, „Încoronarea Papei”, „Văduva veselă”, „Somnabula”, „Secretul lui
Marco Polo”, „Vânzătorul de păsări” și în spectacolul de șansonete „Paris, mon
amour”.
FLORIN BUDNARU
A absolvit Universitatea Națională de Muzică „Ciprian Porumbescu” din
București, secția Canto clasic, în anul 2003, avându-i profesori pe Ionel
Voineag, Marius Brenciu și Dumitru Trandafir. În anul 2000, în timpul
studenției, urmează un masterclass cu Ionel Pantea la Budapesta (Ungaria). Din
2002, este solist al Teatrului de Operetă și Musical „Ion Dacian”, unde a
debutat în opereta „Vânzătorul de păsări”, de Carl Zeller. A realizat roluri în
operetele „Lăsați-mă să cânt!”, „Silvia”, „Văduva veselă”, „Victoria și-al ei
husar”, „Contesa Maritza”, „Liliacul” (în regia lui Răzvan Ioan Dincă), precum
și în musicalurile „Broadway – București”, „Romeo și Julieta”, „Rebecca” (în
regia lui Áttila Béres, muzica Sylvester Levay), „Paris, mon amour” (în regia
lui Răzvan Ioan Dincă).
De asemenea, a debutat la Teatrul de Operetă și Musical din Budapesta cu
spectacolul „Văduva veselă” (în rolul lui Camille).
În anul 2005, a debutat la Opera Națională București cu spectacolul
„Bărbierul din Sevilla” ,de Gioachino Rossini. A mai interpretat roluri
principale în „La Rondine”, de Giacomo Puccini, „Don Giovanni” și „Requiem”, de
Wolfgang Amadeus Mozart (acesta din urmă, cu Filarmonica din Chișinău și
Filarmonica „George Enescu”).
A participat la turnee cu Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” la
Cairo și Alexandria (Egipt), cu Opereta Națională din Budapesta („Văduva
veselă”) în Italia; de asemenea, la Opera din Odessa (Ucraina) și în Germania
cu opera „La Rondine” de Puccini.
În anul 2011, a obținut Premiul pentru Cea mai bună voce de
musical și operetă la „Gala premiilor VIP pentru artele spectacolului
musical” (2011) și Trofeul Sylvester Levay, premiu obținut la Concursul
Internațional de Musical „Sylvester Levay” (Serbia).
STEFAN POPOV
A absolvit Universitatea Națională de
Muzică din București, în 1991. Între 1983 și 1985 a fost artist liric la
Teatrul de Operă din Sliven, Bulgaria. A participat la numeroase concursuri
internaționale de profil. Până în prezent a obținut o serie de premii care i-au
atestat valoarea profesională. Din 1992, este solist al Teatrului de Operetă și
Musical „Ion Dacian”.
Pentru activitatea sa a fost distins cu:
Premiul de Excelență pentru interpretare (1999) și Premiul „Ion Dacian” pentru
activitate (2004).
A avut numeroase colaborări cu teatre din
țară și din străinătate, cu Filarmonica din București, cu Radioteleviziunea
Română și turnee în: Italia, Germania, Elveția, Portugalia, Cipru, Olanda,
Ucraina, Ungaria și Egipt.
Repertoriul său cuprinde arii din operă,
operetă și lucrări din domeniul vocal-simfonic. Printre rolurile interpretate
se numără: Danilo din „Văduva veselă” de Franz Lehár, Falke din „Liliacul” de
Johann Strauss, Homonay din „Voievodul țiganilor” de Johann Strauss, Papacoda
din „O noapte la Veneția” de Johann Strauss, Tassilo din „Contesa Maritza” și
Feri din „Silvia” de Emmerich Kálmán, Jim Boy și Lt. Stone din „Floarea din
Hawaii” de Paul Abraham și Capulet tatăl din musicalul „Romeo & Julieta” de
Gérard Presgurvic, Henry Higgins din musicalul „My Fair Lady” de Frederick
Loewe.
MARIUS MITROFAN
A fost admis în anul 1998 la Facultatea de
Interpretare - Secția Canto, din cadrul Universității Naționale de Muzică
București, la clasa prof. univ. Iulian Băiașu, facultate pe care a absolvit-o
în anul 2003, la clasa prof. univ. dr. Eleonora Enăchescu.
A debutat pe scena Teatrului Național de
Operetă și Musical „Ion Dacian” în anul 2003, cu rolul Feri din opereta
,,Silvia” de E. Kalmann, susținând cu această ocazie examenul de absolvire a
Facultății de Interpretare. Anterior, a absolvit cursurile Facultății de Electronică
și Telecomunicații din cadrul Universității Politehnice București.
A urmat cursurile Masterclass - Canto în
cadrul Fundației Culturale „Pro Arte” Viena.
Pe scena Teatrului de Operetă și Musical
„Ion Dacian” a interpretat rolurile: Colonelul Homonay din opereta „Voievodul
Ţiganilor” (J. Strauss), Locotenent Stone din opereta „Floarea din Hawaii” (P.
Abraham), Prințul Leopold Maria din opereta „Silvia” (E. Kalmann), Ambasadorul
John Cunlight din opereta „Victoria și-al ei husar” (P. Abraham), Feri din
opereta „Silvia” (E. Kalmann), Locotenent Chasuble din musicalul „Mein freund
Bunbury” (G. Natschinsky), Poetul din spectacolul de șansonete „Bonjour, Bonne
Nuit, Paris”, Frank din opereta „Liliacul” (J. Strauss), Colonel Pickering din
musicalul „My Fair Lady” (Fr. Loewe), Pangloss din opereta „Candid” (L.
Bernstein).
OREST PÎSLARIU-RANGHILOF
Bas-bariton, absolvent al Academiei de
Muzică București, la clasa maestrului Hero Lupescu, al cursurilor de
masterclass cu Toma Popescu, Theodore Coresi, Mariana Nicolesco, Alfredo
Mariotti și
Virginia Zeani.
În prezent, este prim-solist al Teatrului
Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”. A cântat în compania unor soliști
de prestigiu, precum: Ruxandra Donose, Anooshah Golesorkhi, Iano Tamar, Natalia
Ushakova, Julia Novikova, Gustavo Porta.
A interpretatat roluri de operă, precum:
Don Pasquale, Zaccaria („Nabucco”), Leporello („Don Giovanni”), don Alfonso
(„Cosi fan Tutte”), don Bartolo („Bărbierul din Sevilla”), Ramfis („Aida”),
Dulcamara („Elixirul dragostei”), Uberto („La serva padrona”); de operetă,
precum: Alfred P. Doolittle („My Fair Lady”), Zetta („Văduva veselă”), Frank
(„Liliacul”), Pimpinelli („Paganini”), Jupan („Voievodul țiganilor”).
A avut colaborări internaționale în
Statele Unite, Grecia, Italia, Spania, Germania, Norvegia, India.
A mai urcat pe scena „Vacanțelor
Muzicale” în anul 2004.
VALENTINO TIRON
A urmat Liceul de Coregrafie din București și Facultatea de Arte, secția
Actorie, din cadrul Universității Hyperion. Este angajat al Teatrului de
Operetă și Musical „Ion Dacian” din anul 2002. Activitatea sa artistică include
numeroase participări la emisiuni TV, dublaje pentru desene animate, colaborări
cu Opera Națională București în spectacolul sopranei Felicia Filip, „Crăciunul
familiei” (2012), cu Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” în
spectacolul „Lysistrata” (2008-2009), cu trupa de dans „Contemp” în spectacolul
„Mozart și prietenii” (2001-2003) și cu Teatrul Nottara în spectacolul „Maria
Callas” (2000-2001).
A participat alături de Teatrul de Operetă și Musical „Ion Dacian” la
Festivalul „Povești pentru copii și oameni mari”, care s-a desfășurat în București
(2012) și Alba Iulia (2007) și la numeroase alte festivaluri alături de Opera
Comică pentru Copii. A efectuat numeroase turnee în țară și în străinătate și a
obținut premiul „Tânăr artist” în cadrul evenimentului „Stelele din fața și din
spatele cortinei”.
Din repertoriul său fac parte roluri ca Țigan din „Voievodul țiganilor”, Pepino din „Secretul lui Marco Polo”, Bufonul Bob din „Frumoasa din pădurea adormită”, Istvan în „Contesa Maritza”, Glutto în „Fântâna Blanduziei”, Bobby din „Floarea din Hawaii”, Barnaby din „Hello, Dolly!”, Joseph din „Sânge vienez”, Nathaniel Horridge din „Rebecca”, Cascada din „Văduva veselă”. Cel mai recent rol al său este Monsieur Firmin din spectacolul de musical „Fantoma de la Operă”.
Compendiu etnografic IA, CĂMAȘA TRADIȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ, DIN TRECUT SPRE VIITOR
Istoric al evoluției portului tradițional
Ia românească are o vechime care traversează vreo
douăzeci de veacuri, ajungând înapoi în istorie în vremea dacilor, acum două milenii.
Cămașa purtată de femeile și de bărbații locuitori ai plaiurilor
carpato-danubiano-pontice a însoțit istoria zbuciumată a poporului nostru, dar
și devenirea și definirea noastră ca nație.
Venind mai aproape de zilele
noastre, aflăm că în zona Moldovei, activitatea meşteşugărească vestimentară se
dezvoltă în special în perioada feudală mai ales în mediul rural, în veacurile
al XVII-lea și al XVIII-lea. Începând cu secolul al XIX-lea, activitatea
meșteșugărească cunoaște o înflorire și în interiorul orașelor, aici
regăsindu-se bresle de croitori, blănari, cojocari, ciubotari, talpalari,
abagieri, şalvaragii, băibărăcari, sumănari, pânzari, pâslari, şălgii (care
lucrau şaluri), fustăriţe (care lucrau fuste), mătăsuri sau ţesături. Industria
casnică textilă excelează prin lucrul bumbacului, al cânepii, al inului şi al
lânei din care se fac: pânze, ţoale, sumane.
Prin dezvoltarea amplă a
meşteşugurilor care produceau piese de port şi a industriei casnice textile, se
explică varietatea şi frumuseţea costumului popular din zona etnografică Neamț.
Zona ținutului Neamț, una
bogată în nestemate etnografice
În zona de munte, Valea
Bistriței, costumul tradițional conține modele de culoare mai închisă, preponderent neagră, în timp ce în zonele de
deal (Târgu Neamț și împrejurimile) și chiar mai joase (Roman și împrejurimile)
culoarea se deschide, fiind preferat roșul.
În vechime, costumul
tradițional era folosit mai ales în mediul rural. Țăranii se îmbrăcau, pentru
zilele din cursul săptămânii, în haine cât mai simple: bărbații, cu ițari și
cămașă, femeile în cămăși lungi peste care treceau o catrință. Atât cămășile
cât și catrințele erau modest împodobite cu modele, majoritatea chiar deloc.
Pentru zilele de duminică ori de sărbătoare, oamenii din popor alegeau să se
înveșmânteze cu haine alese, frumos ornate cu modele specifice locului. Cele mai simple erau vrâstele din bumbac realizate la
urzit cu „margine” sau „în cruci”, adică vrâste urzite şi ţesute care se
întretăiau în formă de cruce. Când pânza nu era ţesută cu margine sau în cruci,
se decora cu ornamente albe alese cu mâna, denumite: „şinătău”, „miez de nucă”,
„păianjen”, sau „paiangăn”. În evoluţia decorului de pe cămăşi, cusăturile apar
mai târziu. „Floarea de măr” (rozeta), „frunza de vie”, „steluţa”, erau
cusăturile specifice zonei mai joase. Ornamentele cusute apar la sfârşitul
secolului al XIX-lea. Cămăşile de sărbătoare de la
sfârşitul secolului al XIX-lea au început a se confecţiona şi din pânză de
bumbac sau borangic.
Piesele cele mai vechi, arhaice,
cu o vechime de peste o sută de ani și mai bine, se păstrează, astăzi, în lăzi
pentru astfel de ocazii, fostele lăzi de zestre ale bunicelor și străbunicelor
noastre. Astfel de costume tradiționale sunt de o incontestabilă valoarea
artistică şi documentară, cele mai prețioase fiind din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, când dezvoltarea artei populare atinge apogeul.
Regina Maria dă o direcție
nouă modei feminine
Evoluția purtării iei în
mediul urban ia o cotitură semnificativă odată cu promovarea de către Regina
Maria a iei românești. Probabil, ea a preluat ideea de la precedesoarea sa,
Regina Elisabeta, cea care, în intimitatea castelului Peleș a purtat adesea
cămașa populară românească.
Datorită fotografului epocii,
Adolph Chevallier – român născut la Broșteni, cu tată elvețian și mamă româncă –, avem astăzi imagini splendide
în care nepoata directă a Reginei Victoria a Marii Britanii a fost model pentru
doamnele din înalta societate, multe dintre ele alegând ulterior să îmbrace, nu
doar în zile de sărbătoare, cămașa străbunicelor lor.
Fiu al Văii Bistriței, fin și
bun cunoscător al tradițiilor și obiceiurilor, ca și al traiului sătenilor,
Adolph Chevallier a imortalizat pentru viitorime și diferite personaje
provenind din mediul rural. Avem, astfel, astăzi mărturii vizuale despre
frumusețea româncelor, frumusețe sporită de înveșmântarea în portul
tradițional.
Portul iei, ca o datorie
pentru românii de astăzi
Începând cu anul 2001, în
cadrul Centrului funcționează Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”,
grupare artistică în care evoluează colegii instrumentiști, soliștii vocali și
corpul de dansatori.
Pe scenele din județ, din țară
și de pe multe meridiane ale Mapamondului, colegii noștri poartă cu mândrie
costumele tradiționale ale zonelor Moldovei, Oașului, Maramureșului,
Ardealului, Olteniei, Munteniei, Dobrogei.
Cei mai îndreptățiți să vorbească despre purtarea
costumelor tradiționale românești sunt membrii Ansamblului folcloric
„Floricică de la munte”, cei care, prin activitatea lor de zi cu zi, de la
repetiții și din spectacole, s-au dovedit a fi cel mai bun mesager al comorilor
etnografice și coregrafice nemțene.
„Îmi place să mă îmbrac în ie pentru că mă face să mă
simt mai aproape de rădăcini, de bunici, de casa de la țară unde am crescut, de
primele activități artistice. Portul popular căruia, până nu de mult, îi
spuneam portul național își reprezintă purtătorul la multiple niveluri
identitare, materiale și spirituale.
Simbolurile
străvechi - arborele vieții, coarnele berbecului, soarele, Steaua, bradul, unda
apei, rombul, coloana, vârtelnița, spirala, hora stilizată - le regăsim precum
un alfabet sacru pe veșmântul popular.
Am zidit
dragostea pentru port în inimile multor generații de copii și tineri, iar
demnitatea cu care aceștia poartă costumul popular îmi umple sufletul de
mândrie, mândria de a fi român. Cu înțelepciune și conștiință să păstrăm
aceasta comoară creată de mâinile de aur ale neamului! Cu mândrie poartă ie!”
(Dedilia Popovici, coregraf, director artistic al Ansamblului
folcloric „Floricică de la munte”)
„Chiar și în ziua de astăzi, când designerii
vestimentari creează ținute rafinate, extravagante pentru diferite evenimente
și momente ale zilei, eu prefer să port însemnele noastre tradiționale,
costumul nostru popular. Oriunde aș fi, îl port cu mândrie și cu recunoștință
pentru ce am fost, suntem și vom fi ca popor.
Am avut ocazia sa trăiesc multe momente deosebite
alături de costumul popular dar unul care mi-a rămas în suflet a fost în iarna
anului 2019, când Ansamblul Folcloric «Floricică de la munte» a celebrat Ziua
Națională la Ambasada României din Londra. Un spectacol patriotic la care a
participat comunitatea Românilor din Londra. Evenimentul a fost deosebit,
oamenii ne urmăreau cu interes. Am început cu un dans din repertoriul
ansamblului, urmat de un colaj de melodii patriotice. Eram încântată de
seninătatea celor care ne urmăreau, de mândria lor că sunt Români! După un
timp, am început să văd oamenii lăcrimând și fredonând, alături de noi,
melodiile patriotice. În acel moment am avut sentimentul de întregire, că ceva
din mine care lipsea acum s-a întregit, că acei oameni sunt familia mea, chiar
dacă sunt la zeci sau mii de kilometri distanță de casă. Am trăit un sentiment
de dragoste pentru noi, ca oameni, pentru noi, ca neam, un sentiment înălțător
că ceea ce fac chiar contează pentru oameni, chiar dacă unii consideră dansul
tradițional ca ceva învechit. Am continuat, cu lacrimi în ochi acel spectacol.
Aceste trăiri mă urmăresc peste tot unde port ia
noastră autentic românească.” (Ioana Gurău, dansatoare)
„Costumul popular reprezintă o carte nescrisă a
fiecărei românce. Are propria aură, unică în felul ei, datorită poveștilor
spuse prin țesături, cusături și a celor gândite sau grăite în timpul
procesului creator. Purtarea costumului popular, în special a iei, mă trimite
cu gândul la răbdarea, sârguința și creativitatea femeilor. Toate acestea îmi
conferă un sentiment de mândrie față de semenii mei și fericire pentru ocazia
de a fi deținătoarea unor comori vii.” (Paula Andrei, solistă)
„Purtarea costumului tradițional este pentru mine
ca o vraja frumoasă ce nu vreau s-o spulber vreodată. Consider că ia îmbină
frumusețea, bogăția, expresivitatea, iubirea de sine și de rădăcini.” (Georgiana Șerban Axinte, solistă)
„În momentul în care îmbrac straiele populare, în
mod special ia, trăiesc viața satului de altădată când localnicii se strângeau
fie la jocul duminical, fie în alt context. E un sentiment de împlinire
sufletească, de exprimare directă a laturii naționale și de conservare a
tradițiilor și obiceiurilor pur românești moștenite din moși-strămoși.” (Silviu
Șoroagă, dansator)
„Sunt ROMÂN, nimeni și nimic nu îmi poate șterge
rădăcina iar purtarea costumului tradițional este mai mult decât o simplă
îmbrăcăminte pentru mine, este o expresie a identității mele culturale și a
valorilor mele personale. Acest costum național îmi reamintește de frumusețea
și diversitatea culturii noastre, precum și de importanța păstrării tradițiilor
și a istoriei noastre. Cu fiecare detaliu al cămășii tradiționale, mă simt mai
aproape de rădăcinile mele, conectat la comunitatea mea, ceea ce îmi aduce o
stare de împlinire și satisfacție profundă.” (Laurențiu Marian, solist)
„Sentimentul pe care mi-l dă purtarea costumului
popular, îndeosebi cămeșa, este asemănător cu cel al preotului purtând
veșmintele bisericești, atunci când «moare omul vechi și devine omul nou». E o
stare continuă a sufletului curat, de întărire a spiritului național și de
trăire a întregului trup într-o pură emoție.” (Marius Lupu, coregraf și
dansator)
Valentin ANDREI
(Fotografiile document au fost realizate de fotograful Casei Regale, nemțeanul Adolf. A. Chevallier. )
ȘCOALA DE VARĂ 2023
În perioada 3-28 iulie 2023, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” va desfăşura, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, cea de a XII-a ediţie a Şcolii de vară.
În cele patru
săptămâni complete ale lunii iulie sunt programate patru serii, astfel: 3-7
iulie, 10-14 iulie, 17-21 iulie și 24-28 iulie, programul fiind zilnic, de luni
până vineri, de la ora 10:00 la 14:00.
Cursurile se vor
desfasura în incinta Școlii Populare de Artă, la sediul Centrului pentru
Cultura și Arte „Carmen Saeculare”, strada Ștefan cel Mare, nr. 3A,
Piatra-Neamț.
Şcoala de vară a
anului 2023 oferă cursuri de iniţiere în: actorie, dansuri populare, canto
tradiţional, canto – muzică uşoară, pictură, desen, pictură decorativă pe
pietre, modelaj în lut.
Orarul fiecărei serii săptămânale este următorul:
Luni:
Actorie – coordonator, prof. Maria Hibovschi
Pictură – coordinator, prof. Cristian Bistriceanu
Marţi:
Dansuri populare – coordonator, prof. Claudiu Luchian
Modelaj în lut – coordonator, prof. Ionela Lungu
Miercuri:
Pictură – coordonator prof. Radu Macavei
Canto muzică ușoară – coordonator prof. Paula Ghivirigă
Joi:
Dansuri populare – coordonator, prof. Anda Acristinei
Canto muzică tradiţională – coordonator, prof. Laurenţiu Marian
Vineri:
Pictură pe pietre – coordonator, artizan Raluca Irimescu
Dansuri populare – coordonator, prof. Ioan Luchian.
Preţul unei serii
de cursuri este de 220 de lei (pentru cinci zile), fiecare serie de curs urmând
a fi compusă din copii cu vârste între 7 şi 15 ani, numărul maxim acceptat
fiind de cincisprezece participanţi pentru fiecare serie.
Taxa se achită
integral, la momentul înscrierii pentru cele cinci (5) zile. Plata se face la
sediul Şcolii Populare de Artă, strada Ştefan cel Mare, nr. 3A. Relaţii la telefon
0233/21.40.26
Preţul unei serii
de cursuri este de 220 de lei (pentru cinci zile), fiecare serie de curs urmând
a fi compusă din copii cu vârste între 7 şi 15 ani, numărul maxim acceptat
fiind de cincisprezece participanţi pentru fiecare serie.
Taxa se achită
integral, la momentul înscrierii pentru cele cinci (5) zile. Plata se face la
sediul Şcolii Populare de Artă, strada Ştefan cel Mare, nr. 3A. Relaţii la telefon
0233/21.40.26
ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ PIATRA-NEAMȚ: EXPOZIȚIE DE PICTURĂ ȘI GRAFICĂ
În cadrul ediției de anul acesta a Zilelor Școlii Populare de Artă, miercuri, 21 iunie 2023, ora 14:00, la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț, va avea loc vernisajul expoziției de pictură și grafică prilejuită de finalul de an școlar 2022-2023. Cu acest prilej, cursanții celor două clase ale Școlii, coordonate de pictorii Radu Cristian Macavei și Cristian Bistriceanu, aduc în atenția publică cele mai recente compoziții plastice, lucrări care pot fi văzute până pe 30 iunie.
ZILELE ȘCOLII POPULARE DE ARTĂ
În perioada 12-30 iunie 2023, pe parcursul a aproape trei săptămâni,
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț organizează Zilele
Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț. Va fi un eveniment artistic și
cultural complex, în cadrul căruia fiecare clasă a Școlii Populare va ieși la
rampă cu un spectacol sau vernisaj, cazul claselor de pictură și grafică.
Publicul nemțean va putea urmări evoluția artistică a multor cursanți ai Școlii
Populare care au obținut rezultate notabile la competițiile județene, regionale
și naționale de pe parcursul anului școlar 2022-2023.
Debutul acestui amplu proiect le va aparține tinerilor actori. Luni, 12
iunie, sala mare de spectacole a Teatrului Tineretului – instituție artistică
încărcată de glorie în anii ’70 și ’80, vremea
când Piatra-Neamț era declarat drept Capitală a teatrului
românesc – va găzdui cele mai recente producții puse în scenă de cele trei
grupe ale clasei de actorie (școlari, elevi de gimnaziu și liceeni), grupe
coordonate de actrița Maria Hibovski: „Degetica și Clopotica” (text Maria Hibovski), „Domnul Igor și copii
în căutarea comorii” (text Victor Vădeanu și Maria Hibovski), „Casting”,
„Majoritatea majorete” (ambele cu texte Maria Hibovski și Dumitru
Ungurianu), „Micul și marele Gyon” (text Dumitru Ungurianu) și „Poate
prea devreme” (text Maria Hibovski și Dumitru Ungurianu).
Vineri, 16
iunie, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț vor avea loc
spectacolele claselor de dansuri populare – coordonatori Ion Luchian și Claudiu
Luchian (ora 16:00) și canto tradițional, clasă păstorită de prof.
Georgiana Șerban Axinte (ora 17:00).
O zi mai
târziu, va fi rândul celeilalte clase de canto tradițional, cea condusă de unul
dintre soliștii Ansamblului folcloric „Floricică de la munte”, Laurențiu
Marian, să urce pe scena de la Consiliul Județean (ora 17:00).
Marți, 20
iunie, emoțiile artistice vor fi preluate de micii elevii cursurilor de canto
muzică ușoară (coordonatoare, prof. Paula Ghivirigă), respectiv chitară
(coordonator, prof. Florentin Blănaru), cei care vor închide seria
spectacolelor de la sala „Calistrat Hogaș”, ora de începere fiind 17:00.
Evenimentul
plastic al Zilelor Școlii Populare de Artă se va petrece miercuri, 21 iunie,
când la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” va avea loc vernisajul
expoziției de pictură și grafică al claselor coordonate de pictorii Radu
Cristian Macavei și Cristian Bistriceanu, expoziția care va putea fi
vizitată zilnic, în perioada 21-30 iunie
La Stâna
tradițională din Ștrandul Municipal, vineri, 23 iunie, începând cu ora 17:00,
elevii clasei de dansuri populare coordonată de prof. Anda Acristinei
vor oferi spectacolul lor de final de an școlar.
Zilele
Școlii Populare de Artă, ediția 2023, se vor încheia cu recitalul clasei de
pian coordonată de prof. Daniela Iacob, care se va desfășura la sediul
Centrului, vineri, 30 iunie, ora 17:00.
La toate evenimentele din acest proiect intrarea publicului este liberă, în limita locurilor disponibile.
SPECTACOLE DE PRODUCȚIE ALE CLASEI DE ACTORIE
Cele mai noi puneri în scenă
ale grupelor clasei de actorie de la Școala Populară de Artă Piatra-Neamț, din
cadrul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, vor putea fi
urmărite de publicul tânăr din Piatra-Neamț, pe scena încărcată de glorie
artistică a Teatrului Tineretului.
Astfel, luni, 12 iunie 2023, începând cu ora 15:00, grupa claselor I-IV va prezenta spectacolele „Degețica și Clopoțica” - text Maria Hibovski -, „Domnul Igor și copiii în căutarea comorii”, text Victor Vădeanu și Maria Hibovski
Două ore mai
târziu (de la 17:00), vor intra în scena elevii grupei claselor V-VIII,
cu montările „Casting” - text
Maria Hibovski și Dumitru Ungureanu - și „Majoritatea majorete”, text
Maria Hibovski și Dumitru Ungurianu
A treia serie de spectacole,
care va închide programul clasei de actorie, va fi prezentată, începând cu ora
19:00, de grupa actorilor liceeni. Tinerii artiști vor da viață
reprezentațiilor „Micul și marele Gyon”
- text Dumitru Ungurianu - și „Poate prea devreme”, text Maria Hibovski
și Dumitru Ungurianu.
Regia tuturor celor trei spectacole aparține coordonatoarei cursului, actrița Maria Hibovski.
NOI SUCCESE ALE CLASELOR DE PICTURĂ ALE ȘCOLII POPULARE DE ARTĂ PIATRA-NEAMȚ
Cristina Mihai, Laureata Concursului
Naţional „Nicolae Milord”, ediţia a VII-a
Între 27 martie și 14 aprilie 2023, Centrul pentru Cultură
şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, prin Şcoala
Populară de Artă Piatra-Neamţ, a organizat cea de a șaptea ediţie a Concursului
naţional de arte plastice „Nicolae Milord”, proiect cultural educativ
demarat în 2017 pentru a promova creaţiile elevilor şcolilor de arte din ţară,
precum şi pentru o mai bună cunoaştere a operei și a personalității pictorului
pietrean Nicolae Milord.
Concursul, desfășurat pe două secţiuni – pictură şi grafică –, a beneficiat
, în procesul de jurizare, de competența și echidistanța unor personalități ale
domeniului artelor plastice din județul Neamț:Emil Nicolae președinte de juriu,
critic de artă), Ștefan Potop (pictor, președintele filialei Neamț a Uniunii
Artiștilor Plastici din România), Arcadie Răileanu (pictor, fost profesor în
cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț) și Carmen Elena Nastasă (manager
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Festivitatea de premiere a avut loc odată cu vernisarea expoziţiei rezultată în urma concursului, pe 4 aprilie 2023, la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț. Laureata Marelui Premiu este CRISTINA MIHAI, reprezentantă a Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț (clasa, prof. Cristian Bistriceanu).
La secțiunea Pictură, Premiul I a fost acordat Teodosiei Apetroaei
(14 ani, Școala de Arte Botoșani), Premiul II a revenit Mariei Bâdașcu
(17 ani, Școala de Arte și Meserii „Vespasian Lungu” Brăila). La această
secțiune s-au acordat două Premii III, pe care le-au primit Maria Cristina
Dincă (Şcoala de Arte „ Octav Enigărescu” Târgoviște) și Daniela
Aiordăchioaie (Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galați).
La secțiunea Grafică au fost acordate doar două premii: Premiul II lui Gabriel
Smărăndache (21 ani, Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Cornetti” Craiova)
și Premiul III Laurei Tudorică (Școala Populară de Artă București)
Vizibil emoționată, proaspăta laureată a mărturisit: „Am absolvit
Facultatea de Textile-Pielărie de la Iași, Secția Inginerie economică,
despre care pot spune ca ar avea o destul de vagă legătură cu arta plastică.
Pictura a fost mult timp un hobby, ceva de suflet, care aduce relaxare și
liniște interioară. Cu ajutorul ei îmi poți exprima trăirile personale. Am
simțit asta lucrând.
Îmi place mult Monet și am avut bucuria să îi pot
vedea o parte din lucrări în marile muzee ale lumii. Casa lui din Giverny, grădinile
splendide din jurul acesteia, cea romantică și cea japoneză, în special, cu
sălciile plângătoare și lacul cu nuferi au fost sursă de inspirație.
Școala Populară de Artă a fost pentru mine o
oportunitate de a dezvolta aceasta pasiune veche, un pas înainte pentru ce
mi-am propus pentru viitor. Aici te confrunți cu viziuni diferite de ale tale
și, în primul rând, înveți să studiezi corect și nu haotic, așa cum am început
eu.
Sunt în anul trei la clasa profesorului Cristian
Bistriceanu, căruia îi mulțumesc în mod deosebit pentru tot ce am reușit să
învăț în acești ani. ”
***
Ana Paula Buruiană– Marele
Premiu și Trofeul Concursului „Emancipare” de la Târgu Jiu
A III-a ediţie a Concursului Naţional de Pictură şi Grafică „Emancipare”
organizat de Şcoala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu s-a
finalizat pe 19 mai 2023, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, cu
vernisajul expoziţiei şi premierea celor mai bune lucrări participante .
Laureata competiției a fost desemnată pietreanca Ana Paula Buruiană,
reprezentantă a Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, din cadrul Centrului
pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”. La concurs au participat 53 de elevi
ai școlilor populare de arte și centrelor culturale din 17 județe (Cluj, Brăila
Sibiu, Vâlcea, Botoșani, Galați, Vrancea, Suceava, Neamț, Tulcea, Argeș, Mureș,
Bihor, Dolj, Maramureș, Alba, Gorj).
Juriul a fost alcătuit din Vasile Fuiorea- președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Târgu Jiu, Armand Landh –artist plastic, membru al al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Târgu Jiu și Florin Gherghiu, artist plastic și vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Târgu Jiu.
Laureata Concursului „Emancipare” de la Târgu Jiu se destăinuie: „Am urmat studii într-un domeniu tehnic, absolvind Facultatea de Textile din Iași, în 2006. În plan profesional, fiind coafeză, am ocazia de a armoniza aptitudinile tehnice cu arta de a modela părul, de a îl colora, de a potrivi aranjarea sa pe fiecare fizionomie. Reușesc să fac acestea bazându-mă și pe o comunicare armonioasă cu oamenii cu care intru în contact în fiecare zi. Întotdeauna am simțit că dețin un spirit artistic bogat, iar din momentul în care am început să îl exprim prin pictură, pictură în ulei, chiar dacă cu pași mici și stângaci, am știut că vreau să rămână o formă de manifestare în viața mea. E al doilea an în care sunt cursantă în cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț. Sunt într-o perioadă în care, sub minunata îndrumare a domnului profesor Radu Macavei, mă aflu în căutarea tușelor potrivite pentru mine; simt că încep să rezonez mult cu stilul pictural pe care îl abordez acum, impresionismul având un mare impact asupra mea.”
RECITAL EXTRAORDINAR AL MUZICIENILOR DIANA JIPA-ȘTEFAN DONIGA DEDICAT ANULUI „CANTEMIR”
Anul „CANTEMIR”, sărbătorit la Piatra-Neamț, de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga printr-un eveniment inclus în turneul național de recitaluri camerale organizat cu susținerea Institutului Cultural Român.
Marți, 6 iunie 2023, violonista
Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor susține la Liceul
de Artă „Victor Brauner”, sala de festivități „Theodor Macarie”, ora 17:00, recitalul extraordinar dedicat sărbătoririi personalității
lui Dimitrie Cantemir, la 350 de ani de la naștere și 300 de ani de la trecerea
în neființă.
Recitalul camertal face parte din turneul național „CANTEMIR 300”, turneu inclus,
la rândul său, în ciclul de evenimente „ROMANIA UNIVERSALIS” - un amplu program
cultural consacrat promovării creației camerale românești în țară și peste
hotare și pentru ale cărui ediții anterioare, cei doi muzicieni au primit, în
luna ianuarie a acestui an, Premiul de Excelență din partea Uniunii Criticilor,
Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România în cadrul Galei MUSICRIT.
Repertoriul
prezentat în cadrul prezentei ediții de turneu vizează exclusiv creații
camerale românești plasate pe traiectoria influenței bizantine de-a lungul
celor trei secole scurse de la moartea lui Dimitrie Cnatemir și va include
creații semnate de Dimitrie Cantemir, în adaptarea pentru vioară și pian
realizată de compozitorul Vlad-Răzvan Baciu, cântece de Anton Pann în
aranjamente semnate de Ioan Dobrinescu, precum și creații de George Enescu,
Ciprian Porumbescu, Paul Constantinescu, Ulpiu Vlad, Carmen Petra Basacopol, Adrian
Iorgulescu și Dan Dediu.
Prezentul
proiect duce mai departe seria de evenimente pe care Asociația Culturală
INNOVARTE și cei doi tineri artiști le dedică celebrării Anului „Cantemir”,
serie începută în luna ianuarie 2023, de Ziua Culturii Naționale, cu un ciclu
de cinci recitaluri și conferințe, lansări de clipuri muzicale și publicarea
paginii web www.cantemir 300.ro și a continuat în luna aprilie cu un turneu de
două concerte în Lima, capitala Republicii Peru, turneu organizat, de asemenea,
cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Alături de susținerea acestui prestigios for cultural, proiectul „CANTEMIR 300 – ROMANIA UNIVERSALIS” se bucură de valorosul sprijin al Societății Române de Radiodifuziune prin Canalul Radio România Muzical, al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și de parteneriatul a numeroase instituții de cultură și de învățământ din România: Centrul Cultural Local „Ion Vinea” din Giurgiu, Colegiul de Arte Baia Mare, Filarmonica de Stat „Dinu Lipatti” din Satu Mare, Centrul Cultural Sighetu Marmației, Asociația „Fălticeni Cultural”, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” și Consiliul Județean Neamț, Consiliul Județean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Liceul de Arte „Hariclea Darcleé” și Școala Populară de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila, Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” și Primăria Municipiului Buzău, Filarmonica Pitești.