SE REIAU LUCRĂRILE LA NOUA AUTOSTRADĂ A „DRUMULUI SPRE CELEBRITATE”
După o pauză de 4 ani, Concursul „Drumul spre celebritate” revine pe scena competițională într-o nouă formulă. De această dată Asociația Pro Valores, Radio România - prin Orchestrele și Corurile Radio și Radio România Cultural; și Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România propun valorilor interpretative un maraton cu patru etape, o întrecere artistică serioasă, echidistantă, care să descopere adevăratele talente și să le promoveze.
Competiția, ai cărei câștigători au confirmat peste ani și s-a dovedit o adevărată sită de cernere a valorilor și o rampă de lansare reală, se adesează tinerilor muzicieni cu vârste între 15 și 26 de ani.
Timp de 16 luni se vor derula: o preselecție a înregistrilor online, selecții live regionale, 6 semifinale sub forma unor recitaluri transmise în direct de Radio România Cultural și o finală la care vor participa câștigătorii celor 6 semifinale.
Miza este importantă - pe langă premiile în bani și cadourile oferite de sponsuri, laureații Concursului „Drumul spre celebritate” vor fi invitați să evolueaze în calitate de soliști ai Orchestrei de Cameră Radio și a unor orchestra filarmonice din țară.
Prima etapă a competiției se va desfășura on-line. Până pe 31 martie 2025, concurenții sunt invitați să trimită înregistrări video nemasterizate pe adresa: [email protected], după ce vor consulata toate condițiile regulamentului: https://www.asociatiaprovalores.ro/drumul-spre-celebritate-regulament/.
Concursul “Drumul spre celebritate” este singura confruntare muzicală din România care în afara unor importante premii în bani, creează oportunități de afirmare tinerilor muzicieni, premianții fiind invitați să susţină concerte, recitaluri și șesiuni de înregistrtări.
Din juriu fac parte manageri culturali, realizatori muzicali Radio România și reprezentanți ai Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România.
Co-organizatori: Orchestrele și Corurile Radio, Asociaţia „Pro Valores”, Radio România Cultural, Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România.
RECITAL CAMERAL ÎN STAGIUNEA MUZICALĂ
După evenimentele dedicate omagierii Poetului Național, Stagiunea muzicală 2024-2025 continuă cu RECITALUL CAMERAL susținut de violonistul Adrian GHEORGHIU și pianista Ioana Laura TURTĂ-TIMOFTE.
Programul muzical cuprinde lucrări compuse de Claude Debussy (Sonata pentru pian și vioară în sol minor), Edvard Grieg (Sonata pentru pian și vioară nr.3, în do minor, op.45), Cesar Franck (Sonata pentru pian și vioară în La Major) și Camille Saint-Saëns (Introducere și Rondo Capriccioso, op.28).
Evenimentul va avea loc miercuri, 29 ianuarie 2025, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț. Intrarea la acest eveniment muzical este liberă în limita locurilor disponibile.
Organizatorii recitalului cameral sunt, în parteneriat, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț,
***
Violonistul Adrian Gheorghiu este în prezent artist instrumentist-vioară în cadrul orchestrei simfonice a Filarmonicii „Moldova” Iași.
A absolvit studiile licențiale și master la clasa prof. univ. dr. Bujor Prelipcean.
Are în palmares premii la concursuri naționale și internaționale, precum și mai multe participări la cursuri de măiestrie pentru violoniști de talie internațională, sub îndrumarea unor maeștri ca: Florin Paul, Herwig Zack, Gyorgy Pauk.
Din 2011, a început colaborările cu orchestra simfonică a Filarmonicii „Moldova”, iar în 2016 a devenit angajat al acestei prestigioase instituții naționale.
Ioana Laura Turtă-Timofte este asistent universitar doctor la Facultatea de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice, din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu”, Iași și profesor de corepetiție la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din același oraș.
Și-a definitivat studiile de licență și master la Universitatea de Arte „George Enescu”, la secția pian, sub îndrumarea prof. univ. dr. Gabriela Lipceanu și conf. univ. dr. Luminița Constantinovici.
În perioada 2012-2014, a colaborat cu Opera Națională Română din Iași, în calitate de maestru-corepetitor. În anul 2019, a obținut titlul de Doctor în muzică, cu calificativul Summa cum laude, sub egida aceleiași universități și coordonarea științifică a prof. univ. dr. habil. Leonard Dumitriu.
De-a lungul întregii sale cariere profesionale, a susținut numeroase recitaluri și concerte în cadrul mai multor evenimente importante organizate de instituții de cultură din Iași, Bacău, Piatra-Neamț, Bârlad, Botoșani. De asemenea, a obținut zeci de premii, diplome și certificate de recunoaștere internațională cu elevii și studenții pe care îi pregătește, performanțele lor fiind recunoscute la numeroase concursuri și masterclass-uri organizate la nivel național și internațional: Suceava, Piatra-Neamț, Galați, Odessa, Lyon.
În anul 2016, a format duo-ul de muzică de cameră „T&S Piano Duo”, împreună cu prof. Ana Șnaider, câștigând Premiul I la „Medici International Competition” (2023), Premiul II la „Beethoven Young Musician Competition” (2023), Premiul III la „London Classical Music Competition” (2023).
Simbioza artelor la Piatra-Neamț, de Ziua Culturii Naționale „ETERNUL EMINESCU” CELEBRAT DE ACTORUL CRISTIAN IACOB ȘI MUZICIANA IRINA RĂDULESCU
De Ziua Culturii Naționale poezia, muzica și artele vizuale se împletesc din nou pentru a deschide seria de evenimente organizate în anul 2025 de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț. În parteneriat cu Asociația Culturală „Pro Valores”, va avea loc un recital de poezie și muzică, prefațat de o călătorie în lumea culorilor și formelor, prin intermediul vernisajului unei expoziții de pictură, dar și prin prezentarea cărții „Policromii”. Pe scenă vor urca doi artiști de primă mărime ai vieții culturale românești: actorul Cristian Iacob și marimbafonista Irina Rădulescu. Acestora li se alătură artistul plastic nemțean Mircea Titus Romanescu, cel care propune publicului o retrospectivă a celor mai valoroase lucrări create în cei 75 de ani de viață.
Evenimentul, care beneficiază de finanțarea Consiliului Județean Neamț, se va desfășura miercuri, 15 Ianuarie 2025, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț, ora 17:00.
Intrarea la eveniment, al cărui partener este Uniunea Artiștilor Plastici din România, se face pe bază de invitație, care poate fi ridicată de la sediul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, strada Ștefan cel Mare nr. 3A, Piatra-Neamț. Relații, la telefon 0233.214.026.

Actorul CRISTIAN IACOB este recunoscut pentru ușurința cu care strălucește în teatru, film sau televiziune. Este un actor care trăiește cu pasiune fiecare rol, transmițând emoție pură și autentică. Este o vedetă a Teatrului Mic din București, o figură emblematică a teatrului și filmului românesc, apreciat pentru talentul, carisma și contribuția sa la cultura națională. Cristian Iacob este unul dintre actorii care știu să se apropie de poezie.
S-a născut în ziua de 18 octombrie 1968, la Galați. A absolvit Institutul Național de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” București, în anul 1992. Printre premiile obținute amintim: „Cel mai bun actor în rol principal” pentru interpretarea rolurilor Zanetto Veneţianul, Zanetto Marinarul şi Zanetto din Bergam în spectacolul „Trei gemeni veneţieni” (de Antonio Collalto, regia: Nona Ciobanu), în cadrul Festivalului Național de Comedie Galați, 2015; Premiul pentru interpretare masculină cu rolul Matei din filmul „În film, la Nașu’ ” (regia: Christina Iacob), Dublin 2013; Premiul „Makhila de bronz”, Premiul de interpretare pentru rolul Pepe din filmul „Pepe și Fifi” (regia: Dan Pița), Aracachon, 1995; Premiile UCIN (1994) și „Pro Victoria” (1995) pentru rolul Pepe din filmul „Pepe și Fifi” - 1994.
De curând, a strălucit pe scena Teatrului Mic din București, în rolul Alexei Alexandrovici Karenin din „Anna Karenina”, după Lev Tolstoi (regia și scenografia: Dumitru Acriș). Aceasta a fost ultima premieră a anului 2024.

IRINA RĂDULESCU este un artist neobosit, dedicat percuției și în special marimbei, instrument care a consacrat-o, atât ca solistă, cât și în diferite ansambluri camerale și ca membru al orchestrelor simfonice din România.
În 2019, absolvă bursa de studii Erasmus la Academia de Muzică „Janacek” din Brno, Cehia, la clasa prof. univ. dr. Martin Oprsal și este invitată în proiectul „Transylania Live” – o serie de concerte în care a premiat două lucrări dedicate marimbei, de către compozitoarea Sabina Ulubeanu. În 2018, a primit diploma și bursa de excelență pentru întreaga activitate, din partea Universității Naționale de Muzică București, și a participat la Festivalul de Improvizație Contemporană „Metric”, desfășurat la Glasgow. În vara aceluiași an câștigă Premiul al doilea și Premiul special al juriului în Competiția Internațională de la Tokyo.
Cu o prezență scenică și o maturitate artistică cuceritoare, Irina Rădulescu este invitată permanentă, încă din 2013, la festivaluri precum „Săptămâna Internațională a Muzicii Noi” sau „Meridian”, alături de ansambluri prestigioase - „Archaeus”, „Profil”, „devotioModerna”, „pasClassique” și „Game”.
În 2016, a realizat un album intitulat „Power vibes - Azul”, alături de vibrafonistul Alexandru Anastasiu și de flautista Ioana Turcu.
Una dintre cele mai mari realizări ale tinerei artiste este înființarea și, totodată, managerierea duo-ului „PERCUSSIONescu”, singura formație camerală de percuție din România, axată pe instrumente melodice de percuție, respectiv marimba și vibrafonul.
MIRCEA TITUS ROMANESCU s-a născut în ziua de 16 august 1950, la Piatra-Neamț. Între anii 1969 - 1974 a urmat Institutul Politehnic Bucuresti. Are lucrări în muzee și colecții de artă: Muzeul de Istorie București; Muzeul de Artă Bârlad; Muzeul de Artă Piatra-Neamț; Colecția Institutului Cultural Român de la Viena; Colecția Asociației „La Francophilie”, Paris; Colecția Primăriei din Kromeritz, Republica Cehă; Colecția Ambasadei României la Praga; Muzeul de Artă „Sharjah” (Emiratele Arabe Unite); Colecția Institutului Cultural Român de la Veneția; Colecția AFIAP – Mahares, Tunisia; Colecția Institutului Cultural Român București.
În 2017, a înființat Fundația „Mircea Titus Romanescu”, sub egida căreia a organizat simpozioane, tabere, expoziții și tipărit pliante și albume de artă.
Cartea „Policromii”, scrisă de Sebastian Crăciun, are o prefață semnată de criticul de artă Marius Tița, a apărut la Editura Babel din Bacău și cuprinde 30 de interviuri cu personalități din lumea artelor vizuale, precum: academicienii Răzvan Theodorescu și Mircia Dumitrescu, pictorii: Mariana Papară (artist emblematic din Piatra-Neamț), Petru Lucaci, Gheorghe Dican, Felix Aftene, Tudor Zbârnea, sculptorii: Bata Marianov, Liviu Mocan, artistul sticlar Ioan Tămâian, vitralista Amalia Verzea, artistele vizuale Ana Lupaș și Cela Neamțu, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană – Călin Dan, criticul și istoricul de artă Pavel Șușară sau Laura Mesina – co-fondatoare a Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI). Apariția acestui volum sprijină campania „Viitorul artei”. Toate încasările rezultate se vor transforma în premii pentru tinerii artiști plastici, la Concursul „Martha Bibescu”, organizat de Asociația „Pro Valores” la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, în luna mai 2025.
MIHAI EMINESCU CELEBRAT ÎN CADRUL STAGIUNII MUZICALE
Cu prilejul împlinirii a 175 de ani de la nașterea Poetului Național, Mihai Eminescu, parteneriatul dintre Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț și Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, propune publicului un nou eveniment în cadrul Stagiunii 2024-2025 - recitalul Muzică și Poezie, susținut de studenții clasei de canto coordonată de conf. Univ. dr. Gabriela Pepelea și cdai. Marinela Nicola-Pahoncea. La pian, lect. univ. dr. Cristina Șoitu și lect. univ. dr. Oana Cărbunariu.
Spectacolul va avea loc joi, 16 ianuarie 2025, ora 17:00, la sala Cupola a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamț. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
FESTIVALUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ „STEAUA SUS RĂSARE”, Ediția A 54-A 28 Decembrie 2024
Sâmbătă, 28 decembrie 2024, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a 54-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”. Începând cu ora 16:00, pe traseul Piața Ștefan cel Mare – Hotel „Ceahlău” – Muzeul de Istorie – Casa de Cultură a Sindicatelor – Teatrul Tineretului va avea loc parada formaţiilor participante, urmată de spectacolul acestora (ora 17:00) pe scena amplasată în Piața Ștefan cel Mare.
Alaiul din paradă va fi deschis de Urșii de la Asău (județul Bacău), Fanfara lui Andrii (Roman), Ceata de la Volovăț (județul Suceava) și Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Vor mai fi prezente, pe străzile centrale ale municipiului Piatra-Neamț, trupele Alaiul de datini „Răzeșii Cracăului și Năvala urșilor” (Girov, Neamț), Alaiul plugușorului „Sumănarii” din Trifeşti (judeţul Neamţ), Alaiul de datini și obiceiuri de iarnă al comunei Răucești (Neamț), Ansamblul folcloric „Comorile Neamţuluiˮ Piatra-Neamț, Ansamblul folcloric „Brâul roșuˮ Piatra-Neamț, Ansamblul folcloric „Codrii Neamţuluiˮ Piatra-Neamț, formația „Căiuții de la Rediuˮ (Neamț), Ansamblul „Codrii Stânișoareiˮ (Borca, Neamț), Formația „Urșii Giroveniˮ (Neamț), „Căiuții de la Mărgineniˮ (Neamț), „Buhaiul de fete de la Boișteaˮ (Petricani, Neamț), Ansamblul folcloric „Străjerii munteluiˮ (Farcașa, Neamț).
Formații participante la ediția anului 2024
URŞII DE LA ASĂU (județul Bacău)
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.
ALAIUL DE DATINI „RĂZEȘII CRACĂULUI ȘI NĂVALA URȘILOR” (Girov, Neamț)
Acum câțiva ani, în preajma Sărbătorilor de iarnă, în satul Boțești erau puțini colindători, dar totodată și mulți tineri dornici să ducă tradițiile mai departe. Momentul înființarii grupului s-a petrecut în seara de 31 decembrie 2016, când s-au întâlnit cetele de urători în fața casei preotului satului, din pură coincidență. A fost clipa în care s-a hotărât unirea cetelor.
De atunci, an de an, grupul a funcționat în perioada sărbătorilor de iarnă, încercând mereu să fie din ce în ce mai buni.
Povestea tradițiilor pe care le prezentă – Jocul caprei și al cerbului, Dansul căiuților, Urături și strigături, Năvala urșilor –, a pornit în Ajunul Anului Nou 2020, când, umblând pe ulițele satului Boțești la urat, grupul s-a întâlnit cu un bătrân, care a povestit întâmplări din viața lui: omul avea o turmă de oi și capre cu care umbla prin lume. A fost atacat deseori de urși și lupi, și-a pierdut o parte dintre animale, altele i-au murit și a rămas singur.
Pornind de la această povestire, s-a creat un scenariu cu urături și cu obiceiurile din zona Girovului, îmbogățindu-le și creionând un moment artistic original.
ALAIUL PLUGUȘORULUI „SUMĂNARII” DIN TRIFEŞTI (judeţul Neamţ)
Formaţia “Sumaarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA RĂUCEŞTI (Neamţ)
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime care se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.
Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi: Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi, care strigă la capră. Originalitatea momentului este dată de folosirea cârjelor contorsionate.
Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „COMORILE NEAMŢULUIˮ
A fost înfiinţat de catre profesor-coregraf Anda Maria Acristinei în anul 2008. Aceasta, din dragoste pentru jocul si cântecul popular, a strâns în jurul său tineri cu vârste cuprinse între 4 şi 30 de ani, punând astfel bazele unui ansamblu de dansuri populare româneşti. Talentul coregrafului şi eforturile dansatorilor au rodit apoi în numeroase reprezentaţii la nivel local, judeţean, naţional, pentru ca ulterior ansamblul să efectueze turnee şi să participe la concursuri şi festivaluri internaţionale în Franţa, Spania, Turcia, Grecia.
Intenţia Ansamblului folcloric „Comorile Neamtului” este de a prezenta o imagine despre cultura tradiţională şi obiceiurile judeţului Neamţ, dar şi din alte regiuni ale ţării.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „BRÂUL ROȘUˮ
Fondat în anul 2017, ansamblul aparține Asociației culturale folclorice „Nae Rotariu”. Are în componență persoane tinere care își propun să promoveze dansul și tradițiile folclorice românești. În atenția ansamblului se află și dansurile minorităților etnice din România.
Ansamblul valorifică deopotrivă obiceiuri și tradiții de nuntă, de iarnă și ale altor sărbători importante ale românilor.
Din palmaresul grupului, am reținut participarea la evenimentul prilejuit de înfrățirea comunei Gârcina (Neamț) cu localitatea Vailly sur Sauldre din Franța; participarea spectacolul la „Duelul Ansamblurilor”, din cadrul emisiunii „La Măruță”, în Decembrie 2017 și în Ianuarie 2018; participarea la concursul „Cântec și joc strămoșesc” (Ocna Mureș), obținând locul II; participarea, ca partener, la proiectului „Trăim și simțim românește. La frați nu se pun hotare”, dedicat Centenarului Marii Uniri, proiect inițiat de Școala gimnazială numărul 8 din Piatra Neamț și de două școli din Chișinău și satul Izvoare din Republica Moldova; participarea la concursul „Nestemate populare pe Plaiuri nemțene: Valerica Patrichi”, obținând Trofeul concursului regional; participarea la Festivalul internațional de folclor „În grădina cu flori multe” (Cernăuți, Ucraina), competiție la care Ansamblul „Brâul Roșu” a obținut locul II; participarea la concursul „De Dragobete, iubește românește” (Tașca, Neamț), obținând Premiul de Excelență; participarea la Festival concurs „Flori în Bucovina” (Rădăuți, Suceava), cucerind locul I; participarea la Concursul interjudețean de folclor „Șezătoarea copiilor” (Fălticeni, Suceava), obținând locul I.
Coregrafa Ansamblului folcloric „Brâul Roșu” este Cătălina Dumitrachi, născuta într-o familie de dansatori și culegători de folclor din zona județului Neamț. Ea a reușit să pună în valoare jocurile populare din ținutul natal, precum și din celelalte regiuni ale Moldovei, chiar și din patrimoniul muzical-coregrafic etnic și european, cum ar fi cel machedonesc, țigănesc, grecesc, bavarez.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „CODRII NEAMŢULUIˮ
Ansamblul a fost înființat în anul 2009 la inițiativa coregrafului Sebastian Coroi și are în repertoriu suite de dansuri din judetul Neamt, dar și din alte zone ale țării, remarcându-se de-a lungul anilor la numeroase spectacole și festivaluri atât în țară cât și în străinătate, participând în cadrul multor emisiuni TV. În anul 2017, a participat de doua ori la Festivalul de Folclor din Bruxelles, reprezentând cu mândrie și profesionalism județul Neamț.
Grupul folcloric aparține Asociaței culturale omonime, având în componența sa un număr de zece soliști-colaboratori și o medie de cincizeci de dansatori, de diferite vârste, cu diverse activități profesionale la bază. Din anul 2009 și până în prezent, reușește să se autofinanțeze și să achiziționeze costume din mai multe zone ale țării și recuzita necesară susținerii multor spectacole pe parcursul anului.
Ansamblul colaborează, de la sfârșitul anului 2017, cu orchestra „Rapsozii Neamțului” din Piatra-Neamț, condusă de dirijorul Daniel Iorgu-Bulai.
„CĂIUȚII DE LA REDIUˮ (Neamț),
Prezentul grup de căiuți este format din persoane de diferite vârste cuprinse între 16 și 52 de ani. Prezența celor mai în vârstă reprezintă și o motivație pentru cei mai tineri de a păstra tradiția mai departe. Grupul acesta se reactualizează în fiecare an cu noi membri (cei mai bătrâni predau ștafeta celor mai tineri) dornici să reprezinte cu drag tradiția și portul popular. Pentru noi acest obicei reprezintă și un mod de a fi uniți ca și sat, dar pe de altă parte, dorim și să oferim un zâmbet celor care ne privesc și totodată să marcăm trecerea dintre ani cu voioșie.
ANSAMBLUL „CODRII STÂNIȘOAREIˮ (Borca, Neamț) este coordonat artistic de Dumitrela Petrescu și Marcela Bondar. Grupul a obținut Trofeul secțiunii formațiilor de dansuri populare și Premiul I (secțiunea grup folcloric) la Concursul „Vacanțe artistice”, Premiul I la concorsul „Multitalent Show”, Premioul II la competiția „Ritmuri de toamnă”, Locul II la competiția de la Durău, „Tânăr și liber”.
De asemenea, a mai participat la „Festivalul Haiducilor” de la Grințieș, la Sărbătoarea teritoriului GAL, de la Ceahlău, la Târgul „Tradiții și gastronomie” Farcașa.
Grupul a fost invitat de diverse televiziuni să participle la înregistrări alături de interpreți consacrați ai folclorului românesc.
„URȘII GIROVENIˮ (Neamț)
Formația a fost înfiinţată, ca ansamblu de teatru folcloric, în octombrie 2001, de către directorul de atunci al Căminului Cultural Girov, Constantin – Bucur Olariu.
Acesta, în calitatea sa de instructor al formaţiei, ne-a declarat: „având în vedere răspândirea şi tradiţia sa în localitate, s-a considerat dansul ursului reprezentativ pentru comuna Girov. Membrii formaţiei au fost selectaţi, pentru început, în special din rândul elevilor şcolii din comună Girov, un rol important în selecţie avându-l doamna profesor Marineta Olariu. Urşii Giroveni valorifică în fapt o veche tradiţie locală, mergând în timp până la un ritual cu semnificaţie magică, de sorginte geto-dacică, după opinia cercetătorilor etnografi, cei care studiază acest tip de obiceiuri. Formaţia are în componenţă un număr variabil (de la doisprezece la douăzeci şi patru) de „urşi”, o „baba vrăjitoare” şi un ursar.”
Încă din primul an de la înfiinţare, „Urşii Giroveni” au avut un succes deosebit, astfel încât în anul 2002 formaţia a participat la renumitul Festival Naţional de Datini şi Obiceiuri de la Braşov, reprezentaţia de acolo fiind foarte apreciată. Participarea braşoveană n-a fost singulară. Constantin – Bucur Olariu completează: „în perioada 2001-2011, urşii din Girov au participat la alte festivaluri judeţene sau naţionale, precum Sibiu, Făgăraş, Bucureşti, Bacău, Iaşi, Roman, Roznov, Hanu Ancuţei, Piatra-Neamţ, obţinând numeroase premii.”
„CĂIUȚII DE LA MĂRGINENIˮ (Neamț)
Venind din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou.
Din suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).
ANSAMBLUL FOLCLORIC ,,STRĂJERII MUNTELUI” (Farcaşa, judeţul Neamţ)
De la poalele Munților Stânișoarei vine să colinde Ansamblul folcloric ,,Străjerii muntelui” din satul Farcașa. An de an, gospodarii și tinerii localnici, care iubesc și păstrează credința și tradiția strămoșească, se adună, asemenea dacilor, în costume populare și merg cu Capra, bucurând Valea Bistriței și nu numai cu cântecele și costumele lor, unice prin frumusețe, autenticitate și profunzimea folclorică. Prin ceea ce fac de Sărbători, an de an, fărcășenii păstrează vie datina străbună și credința populară milenară, care îi ghidează în viața și le oferă o identitate românească și creștină autentică, indiscutabilă.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei. Astfel, creaţii cum sunt „Balada lui Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea – Haiducul, dramele „Bujorul” ori „Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ.
Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semănatul.
Conducerea muzicală – Denis Samson, iar cea artistică aparține coregrafului Dedilia Popovici.
FESTIVALUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ „STEAUA SUS RĂSARE”, Ediția A 54-A 28 Decembrie 2024
Sâmbătă, 28 decembrie 2024, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a 54-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”. Începând cu ora 16:00, pe un traseul care va fi comunicat în zilele următoare, va avea loc parada formaţiilor participante, urmată de spectacolul acestora (ora 17:00) pe scena amplasată în Piața Ștefan cel Mare.
Alaiul din paradă va fi deschis de Urșii de la Asău (județul Bacău), Fanfara lui Andrii (Roman), Ceata de la Volovăț (județul Suceava) și Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Vor mai fi prezente, pe străzile centrale ale municipiului Piatra-Neamț, trupele Alaiul de datini „Răzeșii Cracăului și Năvala urșilor” (Girov, Neamț), Alaiul plugușorului „Sumănarii” din Trifeşti (judeţul Neamţ), Alaiul de datini și obiceiuri de iarnă al comunei Răucești (Neamț), Ansamblul folcloric „Comorile Neamţuluiˮ Piatra-Neamț, Ansamblul folcloric „Brâul roșuˮ Piatra-Neamț, Ansamblul folcloric „Codrii Neamţuluiˮ Piatra-Neamț, formația „Căiuții de la Rediuˮ (Neamț), Ansamblul „Codrii Stânișoareiˮ (Borca, Neamț), Formația „Urșii Giroveniˮ (Neamț), „Căiuții de la Mărgineniˮ (Neamț), „Buhaiul de fete de la Boișteaˮ (Petricani, Neamț), Ansamblul folcloric „Străjerii munteluiˮ (Farcașa, Neamț).
Scurt istoric al Festivalului
În decembrie 1969 debuta la Piatra-Neamţ o manifestare care ani de-a rândul, în perioada de dinainte de 1989, a fost cunoscută sub titulatura de Alaiul de datini şi obiceiuri. Ulterior, evenimentul, devenit unul foarte aşteptat de mii de nemţeni, avea să-şi schimbe denumirea. Astfel că din 2009 manifestarea este cunoscută ca Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”,denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între sfântul Nicolae (6 decembrie) şi Sfântul Ion (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului.
Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a cinci decenii s-a desfăşurat an de an, neîntrerupt. Aşa se face că tradiţionala întâlnire a alaiurilor de datini şi obiceiuri de iarnă a atins ediţia jubiliară, a cincizecea, în anul 2018.
Pe parcursul celor peste cinci decenii, fondul manifestării a rămas mereu acelaşi, la Piatra-Neamţ, în fiecare lună decembrie se întâlnesc grupuri din judeţ, dinţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la o paradă a datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă.
Pietrenii au avut ocazia să urmărească cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri. Cetele de colindători, urători şi mascaţi şi-au întâmpinat mereu publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.
ÎN STAGIUNEA MUZICALĂ, CONCERT DE COLINDE „CHRISTMAS CAROLS”
Stagiunea artistică 2024-2025 continuă cu un concert special de colinde. Evenimentul intitulat „Christmas Carols”, care va avea loc miercuri, 18 decembrie 2024, ora 17:00, la sala Cupola a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamţ îi va avea în prim-plan pe studenţii Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima”, soprana Gabriela Pepelea și mezzosoprana Marinela Nicola-Pahoncea. Invitați în cadrul concertului vor fi membrii corului bărbătesc „Cântec sfânt” (dirijor, Cătălin Brahonschi), împreună cu solistele Aurora Pală și Cezara Gherghe. La pian: lect. univ. dr. Cristina Șoitu, lect. univ. dr. Oana Cărbunariu, prof. Simida Gherghe și prof. Adrian Stroici.
Organizatorii sunt: Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
CLASA DE CANTO, MUZICĂ UȘOARĂ, ANUNȚĂ LANSAREA ALBUMULUI „ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ CRĂCIUN”
Așa cum o face de câțiva ani, în luna decembrie Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț oferă publicului nemțean o salbă de spectacole musicale și coregrafice, menite a ne pregăti întreaga comunitate să întâmpine cum se cuvine sărbătorile de iarnă. Deschizători de drum vor fi elevii Școlii Populare de Artă, care, în a doua săptămână a lunii cunoscută în popor drept Undrea, vor oferi o serie de spectacole care se vor desfășura pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț.
Astfel, joi, 12 decembrie, începând cu ora 17:00, Clasa canto muzică ușoară (profesor coordonator, Paula Ghivirigă), prin grupul „Happy Kids”, va prezenta recitalul „Te așteptăm să vii, Crăciun”. Alături de ei vor evolua invitații evenimentului, elevii clasei de dansuri populare, coordonați artistic de Anda Maria Acristinei, și membrii formației „Bee Patrol” (fondator, Sorin Pavlidis). În cadrul evenimentului, grupul „Happy Kids” va lansa albumul audio „În așteptarea lui Moș Crăciun”.
Despre această reușită a grupului povestește coordonatoarea artistică, prof. Paula Ghivirigă: „Muzica întărește sufletele, ne dă speranță, ne face mai puternici și ne apropie unii de ceilalți… Asta simt de fiecare dată când cânt alături de aceste «minuni» sau când lucrez atent la șlefuirea acestor diamante de copii. Ei reprezintă cea mai sinceră iubire, puritatea, căldura. Acest album este rodul muncii noastre din ultimul timp. El descrie perfect sentimentele interioare ale fiecărui suflețel în parte. Le mulțumesc tuturor colaboratorilor care au contribuit la îndeplinirea celui mai mare vis al nostru! Vreau să mă înclin în fața dumneavoastră, stimați părinți, și să vă mulțumesc pentru că ați avut încredere în mine și mi-ați dăruit ceea ce aveți mai sfânt pe acest pământ, «minunile» dumneavoastră, pentru a le ghida spre cel mai frumos dar și cel mai greu drum din viață!”
„Happy Kids” are în componenţă elevi ai Clasei de canto, muzică uşoară, de la Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. O parte a lor şi-au trecut deja în palmaresul personal premii şi distincţii la concursurile naţionale şi internaţionale.
Grupul coordonat de prof. Paula Ghivirigă a fost invitat, în 2017, la emisiunea matinală găzduită de Răzvan și Dani, la Antena 1, pentru a cânta în prima audiție melodia „Chiar de-o fi iarna grea”, compusă special pentru aceşti copii de Mihai Alexandru.
Componența grupului „Happy Kids”: Teodora Tonu, Alexandra Hîncotă, Ana Maria Serea, Andrei Serena, Serena Gabriela Pascaru, Alexandru Răducanu, Andrei Dumitru, Neisryn Bâgu, Alisa Funingănă, Olivian Motfolea, Anastasia Lungu, Sofia Lungu, Miruna Baroi, Miruna Achiriloaie, Ștefan Pricop, Darina Stamate, Alessia Motricală, Ioana Butnaru, Daria Bursuc, Lavinia Gabăr, Iustina Tudosă, Marcian Nicorescu-Ghivirigă, Ecaterina Stoica, Miriam Obadă, Isaura Ciucanu, Adelina Epanu, Daria Herdeș, Bogdan Pătrunjel, Maria Nazaret, Iustina Grădinariu, Anisia Laza, Georgiana Nistor, Andreea Trofin, Sofia Cojocaru, Iarina Gireadă, Natalia Nemțanu Bălău, Adela Mitru, Ema Bindar, Alexandru Stoian, Ecaterina Enuță, Tudor Coman, Floarea Safta, Paula Ghivirigă.
La reușita albumului „În așteptarea lui Moș Crăciun” au contribuit compozitorii: Mihai Alexandru, Claudiu Bulete, Andrei Tudor, Georgeta Voinovan, Tinna Gi (Cristina Coșciug), Laurențiu Duță, Darius Mangal, Danny Mazo, Alina Manolache, Nicolae Caragia, Ivan Caragia, Horia Brenciu, Haven Gillespie, J. Coots, Lollipops.
Textierii pieselor din cuprinsul albumului sunt: Mihai Alexandru, Claudiu Bulete, Andreea Andrei, Horia Brenciu, Georgeta Voinovan, Laurențiu Duță, Darius Mangal, Elena Gheorghe, Haven Gillespie, J. Coots, Lollipops.
Înregistrările audio au fost realizate de Claudiu Bulete.
În stagiunea muzicală CÂNTĂ CLOPOTELE, CÂNTĂ
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, în parteneriat cu Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, continuă seria recitalurilor şi concertelor din cadrul Stagiunii artistice 2024-2025. Astfel, miercuri, 11 decembrie, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean, începând cu ora 18:00, va avea loc cocnertul grupurilor studențești „DIMAcorD” și „DIMAestro”, ansambluri coral-instrumentale conduse de dirijoarea Rodica Trandafir.
Evenimentul poartă numele „Cântă clopotele, cântă”. La pian, va evolua Mihaela Spiridon.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
***
DIMAcor:D și DIMAestro sunt cele două formații ale Academiei Naționale de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț, dirijate de lect. univ. dr. Rodica Trandafir.
Numele de DIMAcor:D, ales în 2017 de dirijoarea acestei formații, este un joc de cuvinte care alătură numele instituției-mamă de cuvintele „cor” și „acord”, sintetizând astfel activitatea ansamblului coral format din studenți ai anilor I-III de la specializarea „Muzică”, cărora li se alătură deseori și absolvenți din anii trecuți.
DIMAestro este denumirea aleasă în 2020 pentru formația instrumentală ce era alcătuită la acel moment doar din viori (de aceea se poate vedea în logo silueta unei viori) și fuzionează numele lui G. Dima cu cuvântul „estro” (it. = inspirație): „L’Estro armonico” este un set de concerte pentru solist/ soliști și orchestră de coarde scrise de celebrul violonist și compozitor Antonio Vivaldi. Culegerea datează din perioada în care construcția, tehnica și scriitura violonistică iau pentru prima oară un mare avânt, și aceste creații vor avea o puternică influență asupra multor compozitori celebri de mai târziu. La cursul de Orchestră de la Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț, studenților de la instrumentele cu coarde li s-au alăturat în anii următori și studenții de la specializarea Percuție, iar în prezent formația reunește cordari și percuționiști. Rezultanta Maestro din denumirea ansamblului se vrea a fi pentru acești tineri interpreți un îndemn: de a persevera în drumul lor de perfecționare tehnică și un ideal: de desăvârșire artistică.
Sărbători populare: ZILELE SĂPTĂMÂNII: MARȚI. MARŢOLEA, PERSONIFICARE A ZILEI DE MARŢI
Din calendarul poporului român: ziua de marți
Astăzi îl luăm din nou drept călăuză pe folcloristul Ion Ghinoiu, în cel de al doilea episod dedicat semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii în care să aflăm semnificația fiecărei zile a săptămânii, desprinsă din lucrarea „Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura Agora, București, 2008). Astfel, ziua de marți este prezentată așa:
„Marți, personificare a zilei a doua din săptămână, dedicată de romani Zeului Mars și planetei Marte, iar de români sufletelor care se vor naște, aflate în preexistență. Oamenii, influențați de mitul biblic, credeau că în ziua de marți s-ar fi urzit lumea și Pământul, că s-ar fi născut Iisus. Patronate de ciudate reprezentări feminine, numite Marțolea și Marți-seara, ziua aceasta este un timp malefic, o zi rea, fără noroc, cu «trei ceasuri rele», aducătoare de nenorociri, neprielnică începerii activităților economice importante (arat, semănat, construirea caselor sau ale fântânilor). Erau interzise nunțile, logodnele și mersul la pețit.
Marți și Sâmbătă, spre deosebire de celelalte zile-surori ale săptămânii, nu erau considerate sfinte. În Calendarul popular de peste an, mai multe zile de marți aveau statut de sărbători: «Mătcălăul», «Marțea vaselor» (sau «Spolocania«), «Marțea ciorilor», «Marțea dracului», «Marțea strâmbă», «Marțea trăsnetului», «Paparuda», «Marțea țestelor». După Paște și, uneori, și după Rusalii, urmau cicluri de trei sau șase zile de «Marți oprite» pentru unele activități economice.
Aceste «Marți oprite» se prăznuiau prin diferite interdicții de muncă, pentru sănătatea oamenilor, prosperitatea turmelor de vite, apărarea semănăturilor, viilor, livezilor de furtuni, brume, grindine și înghețuri târzii.”
Marți avea și reprezentări masculine sau feminine. Astfel, Marți-Seara era personificarea malefică masculină, sub înfățișare de țap lânos, cu cap și glas de om, coarne scurte și groase pe creștet și copite de cal. Marțolea era reprezentarea mitică feminină, care aparea ca o bătrână cu putere diavolească sau o femeie-strigoi cu locuința în codri pustii și văzduhuri.
Ambele reprezentări – Marți-Seara și Marțolea – umblau în seara de marți spre miercuri în căutarea fetelor și a femeilor tinere care lucrau, torceau în acel timp (pe firul tors atunci s-ar fi suit apoi vârcolacii de pe Pământ la Lună pentru a o mânca pe aceasta din urmă în timpul eclipselor). Se spunea că tinerele nemăritate prinse astfel se măritau greu sau nu se mai măritau deloc.
Marţolea, personificare a zilei de marţi
Marţolea este o reprezentare mitică feminină a zilei de marţi. În unele zone se numea Marţi-Seara. În imaginarul popular apare ca o bătrână cu putere diavolească sau ca o femeie-strigoi cu locuinţa în codri pustii şi în văzduhuri. Umblă prin sate în noaptea de marţi spre miercuri, din care cauză se numeşte, local, Sfânta Miercuri pentru a surprinde femeile care lucrează în seara zilei sale. Dacă nu găseşte uşa deschisă, intră în casă folosindu-se de diferite şiretlicuri. Prin contaminare cu alt personaj mitic românesc, Joimăriţa, foloseşte diferite metode pentru torturarea femeilor necredincioase în puterea ei.
Deşi a fost atestată sub denumirea de Marţolea sau Marţi-Seara, în Transilvania şi Banat, aceasta apare, sporadic, de-a lungul unor vechi drumuri pastorale frecventate de oierii ardeleni: în Muntenia (Muscel, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Brăila), în Dobrogea (Constanţa) şi Moldova (Neamţ, Tecuci, Covurlui, Botoşani).
În Calendarul popular sunt şi alte zile de marţi care adăpostesc sărbători, printer ele: Marţea Vaselor sau Spolocania, a doua zi după Lăsatul Secului de Paşte, când se spălau cu leşie vasele de dulce sau se înlocuiau cu de post; Marţea Ţestelor, când se confecţionau din lut cuptoarele preistorice de copt pâinea, ţestele; Marţea Ciocului, când murea simbolic Ciocul Căluşului.










