ȘCOALA DE VARĂ, EDIȚIA A XIV-A
În perioada 30 iunie - 1 august 2025, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” va desfăşura, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, cea de a XIV-a ediţie a Şcolii de vară.
Pentru a răspunde cererilor tot mai numeroase din ultimii ani, organizatorii au gândit un calendar complex. Astfel, vor fi create cinci serii pentru cele cinci săptămâni complete ale perioadei amintite, programul desfășurându-se zilnic, de luni până vineri, de la ora 10:00 la 14:00, la sediul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, strada Ștefan cel Mare, nr. 3A, telefon 0233.214.026.
Şcoala de vară a anului 2025 oferă cursuri de iniţiere în: modelaj în lut, dans modern, dans popular, canto tradiţional, pictură, canto muzică uşoară.
Preţul unei serii de cursuri este de 250 lei (pentru cinci zile), fiecare serie de curs urmând a fi compusă din copii cu vârste între 7 şi 15 ani, numărul maxim acceptat fiind de cincisprezece participanţi pentru fiecare serie.
PROGRAM ȘCOALA DE VARĂ 30.06.2025 – 01.08.2025
Săptămâna 30.06.2025 - 04.07.2025
Săptămâna 07.07.2025 - 11.07.2025
Săptămâna 14.07.2025 - 18.07.2025
Săptămâna 21.07.2025 - 25.07.2025
Săptămâna 28.07.2025 - 01.08.2025
Luni
10.00 – 12.00 dans popular – prof. Ioan Luchian
12.00 – 14.00 pictură – prof. Cristian Bistriceanu
Marți
10.00 – 12.00 modelaj - prof. Ionela Lungu
12.00 – 14.00 dans modern – prof. Paula Ghivirigă
Miercuri
10.00 – 12.00 dans popular – prof. Claudiu Luchian
12.00 – 14.00 canto muzică ușoară – prof. Paula Ghivirigă
Joi
10.00 – 12.00 artă decorativă – prof. Cristian Petrescu
12.00 – 14.00 canto popular - prof. Laurențiu Marian
Vineri
10.00 – 12.00 pictură pe pietre – prof. Raluca Irimescu
12.00 – 14.00 dans popular – prof. Anda Acristinei.
ZILELE ȘCOLII POPULARE DE ARTĂ, EDIȚIA ANULUI 2025
În perioada 1-30 iunie 2025, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț desfășoară proiectul Zilele Școlii Populare de Artă, pe parcursul căruia fiecare dintre clasele Școlii vor ieși la rampă cu spectacole, recitaluri și un vernisaj de pictură și grafică.
Primele evenimente din cadrul noii ediții a Zilelor Școlii Populare de Artă au avut loc pe1 iunie – concertul clasei de pian (prof. coordonator Daniela Iacob) – și pe 9 iunie, când, la sala mare a Teatrului Tineretului au evoluat cele trei grupe de cursanți ale Clasei de actorie coordonată de Maria Hibovschi.
Mijlocul lunii Cireșar vine cu o nouă serie de evenimente artistice cuprinse în cadrul Zilelor Școlii Populare de Artă. Marți,17 iunie, începând cu ora 17:00, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț, va avea loc Spectacolul absolvenților Clasei de canto - muzică ușoară condusă de prof. Paula Ghivirigă.
Două zile mai târziu, joi,19 iunie 2025, de la ora 18:00, în același loc, va avea loc Spectacolul absolvenților claselor de canto tradițional și dans popular. Pe scenă vor fi prezenți membrii Ansamblului de cântece populare „Mărțișorul”, tinerii artiști aflați sub oblăduirea prof. Laurențiu Marian, completând programul artistic al colegilor de la Clasa de dans popular coordonată de coregrafii Ion Luchian și Claudiu Luchian
Vineri, 20 iunie 2025, ora 18:00, tot la sala Consiliului Județean Neamț, va începe concertul „Glasuri din vatră”, spectacol de final de an al clasei de canto tradițional, eveniment pregătit de prof. Georgiana Șerban Axinte în cadrul căruia va evolua și Grupul vocal „Floare de colț”.
În perioada 17-30 iunie, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț va găzdui Expoziția claselor de pictură și grafică din cadrul Școlii Populare de Artă. Vernisajul expoziției artiștilor amatori coordonați de pictorii Radu Cristian Macavei și Cristian Bistriceanu va avea loc joi, 19 iunie, începând cu ora 17:00, la sala Cupola a Bibliotecii Județene.
La Luminiș, Spectacol de SânzIEne
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, în colaborare cu Primăria comunei Piatra Șoimului, organizează evenimentul cultural și artistic intitulat Spectacol de SânzIEne, dedicat dublei sărbători – celebrarea Zilei Universale a Iei și Sărbătoarea de Sânziene. Spectacolul cuprinde, pe lângă recitalul Ansamblului folcloric „Floricică de la munte”, Colocviul cu tema „Satul tradițional, păstrător de identitate și suflet românesc” și lansarea către public a albumului „Satule cu dor – Piatra Șoimului”.
Întregul eveniment va avea loc duminică, 22 iunie 2025, la Căminul Cultural din localitatea Luminiș (comuna Piatra Șoimului), ora 13:00. Intrarea este liberă.
Succese ale Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț ALISA FUNINGĂNĂ CUCEREȘTE UN NOU TROFEU
Alisa Funingănă, 13 ani, cursantă a Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, Clasa Canto - muzică ușoară, este laureata Festivalului National „Copii, florile inimii”. În concursul desfășurat la Tașca (Neamț), chiar de Ziua Internațională a Copiilor, 1 iunie, eleva profesoarei Paula Ghivirigă a primit Trofeul Festivalului, concurând la Secțiunea muzică ușoară, grupa 11-14 ani.
Felicitări concurentei și magistrei ei! Succes pe mai departe!
Sărbători populare ÎNĂLȚAREA DOMNULUI
În vechime, românii se pregăteau pentru marea sărbătoare a Înălțării Domnului la Ceruri încă de ziua de miercuri, din ajun, zi care avea o denumire aparte în popor, anume Hurdubăiala Paştelui. Oricum ai da-o sună ciudat această denumire. Ştiind că hudubaia sau hurdubaia însemna pe vremuri un vas mare, o clădire sau o încăpere foarte mare, sugerăm că Hurdubăiala Paşteiui ar face trimitere la împlinirea sau la creşterea maximă a Paştelui, căci momentul Înălţării Domnului era socotit punctul final al sărbătorii pascale.
Poporul credea că din ajun încep să umble temutele Iele sau Rusalii, spirite malefice care provoacă o sumedenie de boli. În acelaşi timp, debutează multe practici legate de cultul morţilor. Astfel, se îngrijesc mormintele şi se împodobesc cu flori şi ramuri verzi spre a se curăţi aerul. Se dau multe pomeni atât în ajun, cât si de Înălţare, obiceiul fiind numit local Moşii de Ispas.
În acest cadru erau prăznuiţi strămoşii sau morţii recenţi, de sufletul acestora dându-se în special azime calde, lapte dulce fiert cu păsat, ceapă verde, flori, rachiu şi brânză. Uneori, pomana se dădea în drum, deoarece se considera că sufletele sunt în drum sau se înalţă spre cer, iar pomenile acestea le servesc ca merinde de-a lungul acestui ultim drum.
Exista superstiţia că anumite suflete se puteau rătăci şi riscau prefacerea în strigoi sau moroi. Tocmai de aceea se recurgea la practici de apărare precum: împodobirea caselor, acareturilor, a doniţelor şi a coarnele vitelor cu verdeaţă. Se recurgea și la culegerea și sfinţirea anumitor arbuşti şi plante de leac (flori şi frunze de alun, leustean, tamaia dealului), care se folosesc apoi pentru oamenii slăbiţi sau pentru cei cu dureri de cap, atingerea vitelor si a oamenilor cu leustean, anumite vrăji şi descântece. Aşadar, de teama Ielelor şi a strigoilor, bisericile, casele şi mormintele erau împodobite cu flori, frunze şi ramuri de alun, nuc, paltin sau leuştean, vitele şi oamenii fiind atinşi în special cu leuştean.
Tot în ajun, fetele sădeau flori ca să se înalţe ramurile lor spre cer, după Domnul Iisus. În noaptea dinspre Ispas fetele şi flăcăii se adunau sub aluni, deoarece exista credinţa că numai în această noapte înfloresc şi, totodată, se şi scutură; aceste flori erau păstrate cu mare grijă la icoane, fiind foarte bune de leac şi de dragoste. Alte fete mari nu ezitau să doarmă cu capul pe un braţ de buruiene spre a-şi visa ursitul, iar unele, spre zori, se scăldau în apă neîncepută.
Pe de altă parte, sărbătoarea populară era ţinută şi de cei temători de grindină, de frica lupilor, în general pentru primejdie. Temători sau nu de ceva, oamenii de pe vremuri îşi împodobeau preventiv casele mai ales cu ramuri de paltin, care, uscate, erau bune împotriva trăsnetului. Un mijloc individual de protecţie îl constituia încingerea peste mijloc a fetelor şi a femeilor cu leuştean.
Creștinii duceau la biserică, pentru sfințire, pască, ouă roşii, dar şi pasat. La întoarcere, se punea mai întâi păsat pe prispă spre a ciuguli vrăbiile şi a sfinţi cerul, iar câinelui, ca să fie credincios stăpânului, i se dădea o bucăţică de pască şi de miel sfinţit. La icoana din casă se făcea semnul crucii si se spunea: „Păzeşte-ne Doamne de toate relele pământului. Căci numai Tu, înălţat sus, vezi totul şi auzi totul şi pe toate le poți împlini. Îndură-Te de noi, păcătoşii, şi ne dă pâine şi sare ca să nu murim de foame”.
Întocmai ca la Paşti se obişnuia sa se mănânce pască, ouă roşii şi, mai rar, friptură de miel. Prima dată se gusta pasca pentru a se sfinți omul pe dinăuntru și ca să fie sănătos, iar apoi se mănânca din oul roșu ca românul să fie îmbujorat la față și păzit de Domnul.
La această mare sărbătoare domnească, Sfânta Liturghie se făcea de obicei afară, pe iarbă verde sau în preajma holdelor de grâu, sărbătoarea fiind astfel socotită ca una a fânului și a holdelor. Dacă vremea nu permitea ținerea Liturghiei afară, se așternea în biserică fân pe jos, praporii fiind împodobiți de femei și fete cu verdeață sau flori de câmp.
Prin unele locuri, credincioşii primeau acasă preotul ce umbla cu icoana Sfintei înălţări, după care Plecau, mai ales prin Ardeal, la nedei, bâlciuri sau târguri. De aici cumpărau oale, străchini şi căni de lut sau linguri de lemn pentru a fi date de pomană la Moşii de vară sau Moşii de oale din Sâmbăta Rusaliilor, însă aceste nedei erau și un bun prilej de peţire a fetelor mari.
În vechime, formula tradițională de adresare de binețe pentru cele zece zile care despart Înălțarea de Rusalii era „Hristos S-a înlțat”, spre deosebire de astăzi când această formula este rostită doar în ziua de sărbătoare a Înălțării Domnului la Ceruri.
Valentin ANDREI,
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
(Sursa: Marcel Lutic – „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată”, ediția a III-a,
Editura Vailiana 98, Iași, 2022)
DOUĂZECI ȘI CINCI DE ANI DE POVESTE LA CLASA DE ACTORIE, CU MARIA HIBOVSCHI
Un sfert de veac de activitate creatoare. Un sfert de veac de lucru cu cei mai mici viitori actori. Un sfert de veac împlinește actrița Maria Hibovschi de când coordonează activitatea Clasei de actorie de la Școala Populară de Artă. Ea a mers pe calea deschisă de alți actori care și-au dedicat timpul și energia îndrumării către arta scenică a generațiilor tinere, printre ei Constantin „Ţâcă” Cojocaru, Constantin Ghenescu, Corneliu-Dan Borcia, Daniel Beşleagă, Draga Olteanu-Matei, Cornel Nicoară.
La acest moment aniversar, Maria Hibovschi vine la rampa scenei, alături de copiii și adolescenții pe care îi pregătește la clasă. Astfel, luni, 9 iunie 2025, sala mare a Teatrului Tineretului, loc sacru în care au evoluat în ultimele șase decenii nume consacrate ale scenei teatrale naționale, va găzdui spectacolele de producție ale celor trei grupe de tineri actori.
Programul va debuta la ora 17:00, când cei mai mici (grupa școlarilor din clasele I-IV) vor prezenta spectacolul „Măgarul”, după un text al lui Ion Lucian. Va urma creația colectivă intitulată „Enigma”, care va fi prezentată de grupa elevilor din clasele V-VIII. Regia celor două reprezentații este semnată de Maria Hibovschi.
Începând cu ora 19:00, pe scenă vor urma liceenii Clasei de actorie, care au pregătit alte două montări, creații colective: „Ultraj” și „Concav-convex”, producții la care au colaborat Catrinel Șuba (regie) și Maria Hibovschi (asistent regie).
VACANȚE MUZICALE, EDIȚIE JUBILIARĂ
Între 6 și 12 iulie 2025, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, cu finanțarea Consiliului Județean Neamț, va organiza cea de a cincizecea ediție a Festivalului Internațional Vacanțe Muzicale. În cadrul acestei ediții jubiliare vor participa, pe platoul Curții Domnești, muzicieni de primă mărime ai scenelor lirice din țară și străinătate: Cellia Caterina Costea, Aura Twarowska, Andrei Fermeșanu și orchestra Operei Naționale Iași, cu Daniel Jinga dirijor, Mihail Agafița, împreună cu orchestra și corul Filarmonicii „Serghei Lunchevici” Chișinău, Rebekka Hartmann și Camerata Regală din București.
Pe scena Vacanțelor Muzicale 2025 vor urca și o serie de artiști și ansambluri muzicale cu mare priză la public: „Voltaj”, Adrian Nour și „Big Band Radio”, cu Simona Strungaru la pupitrul dirijoral, Lucian Morariu și „Traffic Strings”, „Musica Viva”, cu doi invitați de peste Atlantic, din Ecuador – mezzosoprana Margarita Laso și percuționistul Pablo Valarezo.
Serile camerale îi vor avea ca invitați, în sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean, pe clarinetistul Valentin Macoviciuc, alături de pianistul Trikoupis Athanasios (Grecia), pe membrii Cvartetului „Fagotissimo” și pe cei trei componenți ai „Trio Academik” din Iași.
Ediția curentă este organizată în parteneriat cu Primăria Municipiului Piatra-Neamț.
În curând vom reveni cu programul fiecărei zile.
TREI CONCERTE EXTRAORDINARE DEDICATE ZILELOR MUNICIPIULUI ROMAN, EDIȚIA A XV-A
În perioada 23-25 mai 2025, Romanul va fi în sărbătoare. Timp de trei zile, în Piața Roman Vodă vor avea loc trei concerte extraordinare, care se vor desfășura în cadrul Zilelor Municipiului Roman, ediția a XV-a.
Astfel, vineri, 23 mai, începând cu ora 18:00, vor evolua pentru publicul romașcan, alături de Lorenna, îndrăgiții interpreți de muzică tradițională Ion Paladi, Angelica Flutur și Ștefan Enășel Romașcanul. Programul serii va fi completat de Ansamblul de la Buruienești, Corul „Meandros” și Ansamblul de dansuri „Areti” și de evoluția artistică a Larisei Trișcău.
A doua seară a sărbătorii romașcane se va petrece sâmbătă, 24 mai, când, tot de la ora 18:00, în cadrul concertului de muzică ușoară, pe scena din Piața Roman Vodă vor urca Antonia, Crissa, Shift și coZma, alături de Ștefania Pascal, Miruna Aniculăesei, și Miruna Samson.
Duminică, 25 mai 2025, la finalul Zilelor Municipiului Roman, ediția a XV-a, va avea loc concertul extraordinar dedicat celebrării orașului și locuitorilor săi. În Piața Roman Vodă, începând cu ora 19:00, vor cânta pentru romașcani artiști binecunoscuți, precum Daniel Iordăchioaie, Laurențiu Cazan, Giulia Dancă și formația Cargo.
Organizatorii acestui eveniment sunt, în parteneriat, Primăria Municipiului Roman, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Viobeti Comimpex București.
O nouă invitație iubitorilor de muzică și poezie: EMINESCIANA 2.0
175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu sunt celebrați de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga printr-o serie de 14 spectacole multimedia realizate după un concept original, în cadrul unui turneu național organizat cu susținerea Ministerului Culturii.
Vineri, 23 mai 2025, începând cu ora 17:00, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor oferi publicului prezent în sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț, din Piatra-Neamț, ocazia de se bucura de experiența inedită a unei producții multimedia realizată după un concept prezentat în premieră în România și dedicat liricii eminesciene și universalității culturii române. Formatul evenimentului se bazează pe proiecția unei serii de șase videoclipuri realizate de cei doi muzicieni în anul 2021, alături de mari nume ale scenei dramatice românești: Maia Morgenstern, Gheorghe Visu, Cristina Deleanu, Eugen Cristea, Simona Vintilă, cărora li se adaugă îndrăgitul producător de televiziune britanic Charlie Ottley.
Materialele video prezentate cuprind, într-o fascinantă și foarte originală punere în imagine semnată de regizoarea Anca Colțeanu, poeme eminesciene celebre, recitate fiecare într-o altă limbă și filmate împreună cu cei doi muzicieni în cadre diverse, impresionante, de la pădurile înzăpezite ale Bucegilor la câmpiile aurii din Bărăgan și palatele Bucureștiului, însoțite de efecte speciale și, desigur, punând în lumină imensa valoare dramatică a recitatorilor.
Aceste materiale video vor fi proiectate în alternanță cu intepretări live ale celor doi artiști care vor prelua temele muzicale din clipuri pentru a le continua într-o evoluție sonoră inedită, urmând o traiectorie dramatică bine stabilită și deosebit de complexă, trasată de conținutul și expresia capodoperelor eminesciene, pentru a se întoarce apoi în cardul vizual virtual al unui nou poem.
De-a lungul acestei călătorii între imagini și muzică, pubilcul va putea asculta cunoscutele poeme „La steaua”, „O, rămâi”, „Trecut-au anii”, „Ce te legeni” sau „Ce-ți doresc eu ție?” în variantele lor din limbile ebraică, franceză, engleză sau germană, însoțite de pagini muzicale semnate de compozitori români ce împart în bună măsură aceeași infuență culturală ca traducerile prezentate: Hilda Jerea, Walter Klepper, George Enescu, Alfonso Castaldi, Liana Alexandra.
Astfel, sub o denumire sugestivă pentru îmbinarea dintre elemnetele culturale autentice și perspectiva modernă, Diana Jipa și Ștefan Doniga promit o experiență unică, deosebit de complexă, adaptată cerințelor publicului actual și dedicată, ca toate celelalte concepte semnate de cei doi muzicieni, promovării valorilor culturii române.
Programul turneului cuprinde spectacole în 14 localități din România: Zalău, Botoșani, Ipotești, Dumbrăveni, Fălticeni, Piatra-Neamț, Focșani, Brăila, Tecuci, Pitești, Slobozia, Giurgiu, Breaza și Buzău.
Alături de susținerea Ministerului Culturii, turneul se bucură de valorosul sprijin al Societății Române de Radiodifuziune, prin Canalul Radio România Muzical, și de parteneriatul instituțiilor de cultură și de învățământ implicate în organizarea evenimentelor: Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, Direcția Județeană pentru Cultură Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, Primăria Municipiului Botoșani și Consiliul Județean Botoșani, Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” – Memorialul Ipotești, Centrul Cultural „Eugen Simion” Dumbrăveni, Asociația „Fălticeni Cultural”, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Consiliul Județean Neamț, Teatrul Municipal „Maior Ghoerghe Pastia” din Focșani și Primăria Municipiului Focșani, Ateneul Tecuci, prin Fundația „Pelin”, Școala Gimnazială de Arte „Vespasian Lungu” din Brăila și Primăria Municipiului Brăila, Filarmonica Pitești, Centrul Cultural „Ionel Perlea” Ialomița, Centrul Cultural Local „Ion Vinea” Giurgiu, Centrul Cultural „Ion Manolescu” din Breaza, Liceul de Arte „Margareta Sterian” și Teatrul „George Ciprian” din Buzău.
Stagiunea muzicală 2024-2025 SEARĂ DE LIED
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, în parteneriat cu Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, și cu Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț, propune publicului meloman o excepțională seară de lied, în interpretarea sopranei Sonia Moșneag, a baritonului Alexandru Suciu. La pian, va acompania Bianca Murariu.
Evenimentul face parte din cadrul Stagiunii muzicale 2024-2025 și se va desfășura joi, 15 mai 2025, începând cu ora 17:00, la sala Cupola a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu”.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
***
Soprana Sonia Moșneag a absolvit „Liceul de Artă”‐ Sibiu sub îndrumarea profesoarei Olivia
Scrobote. Pe parcursul liceului a participat la numeroase concerte, recitaluri și concursuri.
Printre cele mai importante concursuri se numără „Sopravista International Festival”, „Festivalul Muzică pentru toți” din Baia Mare, concursul Internațional de Interpretare vocală „Crai Nou”, „The Capital of Music” și Concursul Național de interpretare a muzicii românești „Sigismund Toduță”. În 2021 a susținut lucrarea atestatului cu titlul „Compoziția lui Haydn”, care a reprezentat ultimul pas în tranziția spre următorul ciclu de studii și anume Licența.
În anul 2021 a fost admisă ca studentă a Academiei de Muzică „Georghe Dima” din Cluj‐ Napoca, la secția Canto. Sub îndrumarea profesoarei Eremia Ramona a participat la MasterClass‐uri și concursuri precum: Concursul de Canto, Teorie și Istoria Muzicii „Nicolae Brânzeu” și „The 12th International Vocal Open Competition 2025” – Kuala Lumpur, Malaysya.
Printre cele mai importante spectacolele la care a participat se numără: „Suor Angelica”, „Dido și Aeneas”, „Mary Poppins”, „Vai bădiță dragi ne‐avem”, „Singurătatea eroului tragic”, „Bal la Prințul Orlovsky” și „Carmen”.
Copilărind într‐o familie de mai multe generații de muzicieni, Alexandru Suciu a moștenit pasiunea pentru artă. A început studiile muzicale în cadrul Școlii de muzică „Augustin Bena” din Cluj, unde a studiat pian, iar mai apoi chitară. Studiile muzicale universitare le‐a urmat în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, fiind triplu licențiat, la secțiile Canto, Muzică și Artele Spectacolului Muzical. Pe parcursul studenției a obținut mai multe premii la concursuri naționale și internaționale și și‐a perfecționat calitățile de artist urmând cursuri și masterclassuri susținute de personalități ca Vittorio Terranova, Simone Piazzola, Annette Dasch sau Manuel Lange în contexte precum Internationale Sommerakademie für Operngesang Deutschlandsberg, Corso Internationale di Canto Lirico I.M.C. Licata sau Europäische Akademie für Musik und darstellende Kunst Montepulciano.
Actualmente este lector universitar la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” și activează pe scene de profil din țară și din străinătate. Palmaresul său artistic cuprinde roluri de operă, printre care se numără Marcello în La Bohème, Silvio în I Pagliacci, Malatesta în Don Pasquale, Figaro în Il Barbiere di Siviglia, Papageno în Die Zauberflöte, muzică vocal‐simfonică, Requiemul de Gabriel Fauré și Requiemul de Wolfgang Amadeus Mozart, precum și lucrări din creația internațională de lieduri.
Pianista Bianca Murariu a absolvit studiile de licență și masterat la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea profesorilor Daniel Goiți și Adriana Bera. Timp de un an, a urmat și cursurile de masterat în duo-pianistic la Universität für Musik und Darstellende Kunst Graz, la clasa profesorilor Gil Garburg și Sivan Silver.
În anul 2020 și-a susținut teza de doctorat cu titlul Concertul românesc pentru pian în contextul istorico-stilistic al primelor decenii ale secolului al XX-lea, sub îndrumarea prof.univ.dr. Adriana Bera. În perioada studiilor doctorale a devenit un membru activ al Fundației „Sigismund Toduță”, iar ca rezultat al permanentei sale preocupări în direcția promovării concertelor românești pentru pian, a publicat în anul următor două partituri, Concertul românesc pentru pian și orchestră în si minor (1939), de Iuliu Mureșianu și Concert pentru pian și orchestră (nr. 1) „închinat unui mare român” (1943) de Sigismund Toduță, reducții pentru două piane, lucrări publicate la Editura MediaMusica din Cluj-Napoca.
În prezent, Bianca Murariu este Lector Universitar Doctor la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca în cadrul Departamentului de Canto și Artele Spectacolului Muzical unde își desfășoară o frumoasă activitate pedagogică în calitate de pianist acompaniatoare. Activitatea sa artistică include și un număr impresionant de apariţii în recitaluri de canto la Goethe Institut din Roma, la Salone di Palazzo Ricci Montepulciano, Italia, la Hochschule für Musik, Detmold și la Theater Gütersloh, Germania, International Lied Festival Zeist, Olanda, cu baritonul Alexandru Suciu, la Lucerna, Elveția, cu baritonul Geani Brad și soprana Diana Oros-Wilder, numeroase recitaluri la Opera Națională Română din Cluj-Napoca alături de baritonul Florin Estefan, mezzosoprana Iulia Merca dar si recitaluri la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca, alături de tenorul Marius Vlad Budoiu.