Personalitatea zilei LA MULȚI ANI, DOMNULE PROFESOR IOAN DĂNILĂ!
Ioan Dănilă s-a născut pe 16 decembrie 1949, la Târgu Neamț. A absolvit Liceul „Ștefan cel Mare” din localitatea natală, apoi Institutul Pedagogic de la Suceava. Studiile din domeniul filologic le-a finalizat la Craiova, la Facultatea de Filologie și Istorie.
De altfel, într-un interviu acordat, în 2024, publicației „Viața băcăuană”, domnia sa spunea: „Nu mă consider altceva decât un trăitor cât se poate de comun, ivit pe lume într-un orășel care nu știu de ce e singurul compus de acest fel care se scrie cu cratimă, după DOOM 3 (2021) – Târgu-Neamț –, fără ieșiri spectaculoase pe scena vieții până spre 40 de ani, exact ca autoportretul megieșului meu, Ion Creangă. Am avut marele noroc să fiu binecuvântat din copilărie de un duhovnic ca arhimandritul Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria, unde mergeam adesea însoțind-o pe mama. Visul Mariei Dănilă era să-și vadă feciorul preot, iar el a rămas toată viața dascăl. Cât privește școlaritatea și profesiunea, mă consider un om «la zi»: la Școala Gimnazială «Mihail Kogălniceanu», Liceul Teoretic «Ștefan cel Mare», ambele din Târgu Neamț, la Institutul Pedagogic de doi ani (din cadrul Liceului Pedagogic) din Suceava și la Facultatea de Filologie și Istorie a Universității din Craiova m-am înscris și am încheiat ca elev/ student la cursuri de zi”.
Și-a început cariera didactică ca învățător-suplinitor la Școala de la Oglinzi (județul Neamț), ajungând, după ce a parcurs toate treptele din domeniu, profesor universitar la Bacău și Doctor în filologie. A mai predat Limba și literatura română în școli din Piatra-Neamț, Craiova și Bacău.
A pus bazele Societății Cultural-Științifice „Vasile Alecsandri”, al cărei președinte executiv este încă de la înființare. Aici duce de decenii, începând cu 1990, o luptă susținută pentru recuperarea casei memoriale a marelui poet, clădire aflată mulți ani în stadiul avansată de degradare.
A fost redactor-șef al Revistei de Studii și cercetări științifice a Facultății de Litere din Bacău.
A debutat literar în revista „Ramuri” (1978). A scris în multe publicații – „Deșteptarea”, „Agora”, „Ateneu”, „Limba și literatura română”, „Pagini bucovinene”, „Cartea”, „Ziua”, „Sinteze”, „Vitraliu”, „Vestitorul”, „Antiteze”.
În calitate de profesor, Ioan Dănilă este și pe tărâmul limbii române un luptător neînduplecat. În toate publicațiile la care a scris, poartă o luptă neîntreruptă de a repune la locul ei, în programa școlară cursurile de limbă latină și de gramatică a limbii române: „Pare în continuare de noaptea minții ca în liceele pedagogice din România, de mai mult de un sfert de secol, să nu se mai predea limba română pentru viitorii educatori și învățători! Dureros este că tocmai profesorii din astfel de licee, cu foarte puține excepții, nu se ostenesc să caute soluții pentru repararea greșelii înspăimântătoare făcută de Ministerul Educației.”
Cărți publicate în colaborare sau aflate în coordonarea sa: „Limba română, algoritmii analizei gramaticale”, „Fonetică și fonolgie”, „Studii și cercetări științifice”, „Limba română în graiul ceangăilor din Moldova”. Ultima lucrare este în fapt teza de doctorat a profesorului Ioan Dănilă, „prima cercetare de ordin lingvistic de la noi, din această tematică. Am cutreierat 29 de localitați pentru a aplica un chestionar al Academiei Române privind vocabularul utilizat de această comunitate religioasă (nu etnică). Rezultatul poate fi sintetizat într-un semiadverb: și. Am demostrat că romano-catolicii moldoveni bilingvi vorbesc un grai mixt româno-maghiar, numit ceangăiesc, dar și limba română.”
Profesorul Ioan Dănilă a primit titlul de Cetățean de onoare al municipiului Bacău.
Pentru o concluzie a portretului personalității sărbătorite astăzi, apelăm la cuvintele unui fost elev de-al profesorului Ioan Dănilă – Ionel Cătălin Diaconu, el însuși astăzi dascăl: „Întotdeauna preocupat de a ne transmite dragostea domniei-sale pentru limba și literatura română, delicat și ferm, deopotrivă, interesat de modern, dar mai ales de a păstra valorile trecutului, domnul profesor a influențat destinele multora dintre actualii învățători băcăuani și nemțeni, atât ca dascăl de liceu pedagogic cât și, mai târziu, în calitate de conferențiar al Universității «Vasile Alecsandri» din Bacău.”
LA DESPĂRȚIREA DE ANDA LOUISE BOGZA-NEDBAL
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculareˮ Neamț deplânge dispariția prematură a
ANDEI LOUISE BOGZA-NEDBAL,
artistă de primă mărime care a făcut cinste plaiurilor natale cântând pe marile scene ale Mapamondului. Ani de-a rândul prim-solistă a Operei Naționale din Praga, ea și-a oferit în nenumărate rânduri, cu mare bucurie, serviciile artistice publicului pietrean. Anda Louise Bogza-Nedbal a evoluat strălucitor pe scena Vacanțelor Muzicale, așa cum a făcut-o peste tot în lumea largă.
Pentru momentele de încântare trăite în concertele sale, îi mulțumim și ne facem o datorie de onoare din a-i perpetua memoria.
Dumnezeu să o odihnească în pace!
***
Nume de rezonanţă internaţională, Anda-Louise Bogza a fost protagonista unei cariere strălucite, artista cântând pe scene cunoscute din Europa, Asia şi America.
De remarcabile succese s-au bucurat spectacolele sale cu rolurile Aida, Leonora, Abigaille, Rusalka, Manon, Turandot, la Operele de Stat din Viena, Hamburg, Leipzig, Budapesta, Frankfurt, „Deutsche Oper Berlin”, „New Israeli Opera Tel Aviv” sau Tokio. A interpretat rolul Tosca la prestigiosul Festival „Maggio Musicale Fiorentino”,la Opera de Stat din München (dirijor Zubin Mehta), la „Semperoper Dresda” (dirijor F. Luisi), la „Arena di Verona”, Teatrul de Operă din Roma, „Teatro de la Maestranza Seville”, „Volksoper Viena”, Teatrele Naţionale din Bratislava, Bordeaux, Teatrele Regale din Bruxelles şi Copenhaga.
A obţinut premiul „Thalia” pentru interpretarea rolului Minnie din opera pucciniană „Fata din FarWest”. A câştigat Premiul I şi Premiul Publicului la Concursul Internaţional de Canto de la Vienna. A interpretat creaţii vocal-simfonice în săli de renume ca „Musikverein Viena”, „Festspielhaus Salzburg”, „Royal Albert Hall” Londra, „Bruckmerhaus Linz”, „Liederhalle Stuttgart”, Amfiteatrele din Madrid şi Dublin, Sala Radio Bucureşti, „Suntory Hall” Tokio, Taipei.
Anda-Louise Bogza a realizat compact-discuri editate de „Arte Nova Classics” (Leonora din „Trubadurul”), Arii din opere italiene – CD-portret, „Decca” (Rosina /P . Haas). Are efectuate înregistrări TV: „Rusalka” / Dvořák, CD Lieduri.
Într-un interviu acordat publicaţiei online „Dor de Neamţ”, Anda Louise Bogza îşi aduce aminte de primii ani de studiu: „Într-o zi, am mers la Școala de Muzică din Piatra-Neamț, aveam șase ani și am început să cânt la pian sub îndrumarea profesoarei Lia Șum. Alături de minunata profesoară, mi-au mai fost profesori și soții Macarie. Aveam câte patru ore de pian pe săptămână și lecții speciale de teorie muzicală, cor și armonie. Până când mi-au cumpărat părinții pian, mergeam seara și studiam la Școala de Muzică, care, atunci, era pe strada Alexandru cel Bun, în actuala clădire a Centrului de Cercetări Biologice «Stejarul». Și acum mă încearcă o emoție profundă, când trec pe lângă aceea clădire, în care mi-am petrecut o parte din anii copilăriei. Când mi-au luat ai mei pian, am devenit «fericirea» vecinilor. Aveam studii dificile de făcut și era neplăcut să auzi repetată o frază muzicală de o sută de de ori.
La 14 ani, am ajuns la București și am început studiul la Liceul de Muzică «George Enescu», cu profesoara Ludmila Popișteanu, fosta elevă a Floricăi Muzicescu. În fiecare vară, când mă întorceam de la București, susțineam recitaluri de pian la Piatra-Neamț. Chiar și primul meu concert de canto tot la Piatra l-am avut. Știu că, atunci, m-a acompaniat la pian marea pianista corepetitoare de la Conservatorul «George Enescu», regretata Doina Micu. (…)
Fără mama nu aș fi reușit nimic. În copilărie, în fiecare duminică, la ora 11, mergeam cu ea la Teatrul Tineretului, pentru a asista la concertele Filarmonicilor din Iași și Bacău. Mergeam des și la spectacolele T. T., pentru că mama era pasionată de actorie. «Tinerețe fără bătrânețe», poemul dramatic în două părți al lui Eduard Covali, cred că l-am văzut de 40 de ori. Şi «Harap Alb», pus în scenă de Zoe Anghel Stanca, mi-e foarte aproape de suflet. Mama îmi spunea că mereu recitam «Capra cu trei iezi» și toți actorii mă ascultau și se amuzau. Teatrul Tineretului a fost leagănul copilăriei mele.”
Despre primele succese, tot din “Dor de Neamţ”: „Cu un an înainte de a absolvi Academia de Muzică din Praga, am debutat pe scenele Teatrului Național și Operei de Stat din Praga, scene unde cânt des și acum. După ce am debutat, ulterior, cu «Aida» și la Opera de Stat din Viena, mi s-au deschis foarte mult porțile, din punct de vedere internațional. Am cântat, apoi, pe cele mai cunoscute scene din Italia, Franţa, Germania, Japonia, Israel, America şi România.”
Despre locul său de suflet: „Sunt o persoană căreia nu-i plac ifosele de mare artistă și cred că nici nu mai este la modă lucru acesta. Multă lume mă întreabă unde mă simt, de fapt, acasă. La Praga, e domiciliul meu fiscal. Dar, pentru mine, locul natal e, de fapt, casa mea eternă. La Piatra-Neamț, mă simt mereu acasă.”
MEDEEA MIHAELA ACATRINEI, PREMIUL I LA CONCURSUL NAȚIONAL DE ARTĂ PLASTICĂ DE LA SIBIU
Recent, la Sibiu, s-a încheiat ediția XI a Concursului național de pictură și grafică „Festivalul șanselor tale”, un eveniment organizat de Școala Populară de Arte și Meserii „Ilie Micu” din localitate, care este menit a pune în valoare creativitatea și talentul artiștilor amatori din întreaga țară.
Spre bucuria noastră, concurenta Medeea Mihaela Acatrinei, elevă a Clasei de pictură și grafică din cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, clasă coordonată de profesorul Radu Cristian Macavei, a obținut Premiul I la Secțiunea pictură-grafică pentru copii a concursului. Ea a intrat în competiție cu lucrarea „Natura în decembrie”.
Despre eleva sa, artistul plastic Radu Macavei spune: „În vârstă de 11 ani, Medeea Mihaela Acatrinei este în al doilea an de studiu la clasa de pictură și grafică pentru copii, pe care o coordonez. Medeea are un foarte bun simț de observație și o mare acuitate (pentru vârsta ei) în redarea formelor, ceea ce reprezintă talentul nativ în cazul ei.
Aceste calități, dacă vor fi dublate pe viitor de consecvență și de un efort susținut, o pot duce la rezultate spectaculoase. Deocamdată, eu o felicit și sper să continue și în următorii ani, cu același entuziasm.”
Pe pagina oficială a instituției sibiene, organizatorii afirmă că „participanții au explorat teme inspirate de anotimpul hibernal, sărbătorile de iarnă și peisajele de decembrie, aducând emoție și frumusețe în fiecare lucrare.”
Vernisajul expoziției rezultate în urma concursului și festivitatea de premiere a lucrărilor erau programate pe 12 decembrie 2025, la Biblioteca „Astra” din Sibiu, conform organizatorilor.
„CRĂCIUNUL: TRECUT, PREZENT ȘI… VISĂTOR”, RECITAL CORAL ÎN STAGIUNEA MUZICALĂ
Parteneriatul dintre Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, care s-a materializat prin desfășurarea Stagiunii artistice 2025-2026, aduce în fața publicului nemțean un nou recital coral: „Crăciunul: trecut, prezent și… visător”. Protagoniști vor fi membrii grupurilor „DIMAcord” și „DIMAestro”, pregătiți muzical de lector univ. dr. Rodica Trandafir. Solistă va fi Ligia Ghilea-Nichitean, iar la pian se va afla lect. uinv. dr. Ligia Nichitean.
Evenimentul se va desfășura marți, 16 decembrie 2025, ora 18:00, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț. Intrarea este liberă.
„FLORICICĂ DE LA MUNTE” PE SCENA TÂRGULUI „PIATRA LUI CRĂCIUN”
Sâmbătă, 13 decembrie 2025, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț va fi prezent pe scena Târgului „Piatra lui Crăciun”, oferind publicului nemțean un bogat program artistic, care îmbină cântecele și dansurile tradiționale cu datinile și obiceiurile practicate de strămoși în perioada sărbătorilor de iarnă.
Directorul artistic al ansamblului, Dedilia Popovici, precum și cel care se ocupă cu pregătirea muzicală, dirijorul Denis Samson, împreună cu membrii ansamblului îi vor întâmpina pe iubitorii de tradiții interpretând colinde, prezentând jocurile caprei și al ursului, urătura de An nou și sorcova.
Evenimentul va avea loc începând cu ora 17:00, pe platoul Curții Domnești.
FESTIVALUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ „STEAUA SUS RĂSARE”, ediția 55
Duminică, 28 decembrie 2025, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a 55-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”.
Anul acesta, la festival sunt invitate mai multe trupe, care vor evolua alături de formaţia gazdă, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”. Acestea sunt: „Urşii” din Asău (Bacău), Ansamblul de datini și obiceiuri de iarnă „Tudoreanca” (Tudora, Botoșani), „Cerbul de la Heleşteni” (Heleşteni, Iași), Alaiul de datini „Răzeșii Cracăului și Năvala urșilor” Girov (Neamț), Alaiul plugușorului „Sumănarii” (Trifeşti, Neamţ), Alaiul de datini şi obiceiuri Răuceşti (Neamţ), „Buhaiul de fete de le Boiștea” Petricani (Neamț), „Arnăuții” Urecheni (Neamţ), Ansamblul folcloric „Străjerii muntelui” Farcașa (Neamţ), Ansamblul folcloric „Codrii Stânișoarei” Borca (Neamţ).
Formaţiile invitate vor etala costumele şi jocul tradiţional specific zonei de provenienţă în Parada datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă care va începe la ora 15:00 şi se va derula pe traseul cuprins între Piața Ștefan cel Mare – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Grand Hotel „Ceahlău” – Piața Ștefan cel Mare. Un ceas mai târziu, de la ora 16:00, nemţenii sunt invitaţi să urmărească concertul extraordinar al acestei ediţii a Festivalului (la scena care va fi instalată în Piața Ștefan cel Mare), care se va încheia cu evoluția invitaților de onoare, Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii”, din Republica Moldova.
Alaiul de datini şi obiceiuri de iarnă a debutat în decembrie 1969 sub acest nume. De-a lungul timpului, tradiţionala manifestare şi-a schimbat denumirea, ultimele zece ediţii purtând titulatura: Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”, denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între Sfântul Nicolae (6 decembrie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului.
Fondul manifestării, însă, a rămas mereu acelaşi. Astfel, în luna decembrie, anual, la Piatra-Neamţ se întâlnesc grupuri din judeţ, din ţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la parada datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă.
***
ANSAMBLUL ETNOFOLCLORIC „PLĂIEȘII”, REPUBLICA MOLDOVA
Grupul a fost creat de Nicolae Gribincea, la 15 ianuarie 1989, pe lângă Palatul Republican al Copiilor și Adolescenților din Chișinău, fiind conceput inițial ca un colectiv mixt de cântece și dansuri. În intervalul 1990-1999 ansamblul a activat pe lângă Liceul Teoretic româno-francez „Gheorghe Asachi”, purtând numele „Stejăreii”.
Din 2015 și până în prezent, activează în calitate de colectiv profesionist în cadrul Direcției Cultură a municipiului Chișinău.
Ansamblul etnofolcloric „Plăieșii” este laureat al mai multor festivaluri raionale, municipale și republicane: „Să trăiți să înfloriți”, „Florile Dalbe”, „V-am ura, v-am tot ura”, „La vatra horelor”, „Pentru Tine, Doamne”, „La onor, la datorie”, „Sună tălăncuțele”, „Aprindeți luminile”. A evoluat peste hotarele țării: la Moscova (1989), București, Iași (1996, 1997), Milano (1998), Cernăuți (2008), Vilnius, Padova, Bologna (2016) și Piatra-Neamț.
În ianuarie 2024, președintele Republicii Moldova a conferit ansamblului titlul onorific „Colectiv Artistic Emerit” „în semn de apreciere a meritelor deosebite în salvgardarea patrimoniului cultural național, pentru contribuție la valorificarea și promovarea folclorului muzical autentic, precum și cu prilejul marcării Zilei Naționale a Culturii”.
URȘII DE LA ASĂU (Bacău)
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.
ANSAMBLUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ „TUDOREANCA”, Tudora (Botoşani)
Din comuna Tudora, de la poalele Dealului Mare, vin cu solia datinilor și obiceiurilor de iarnă fiii satului, urmaşi ai boieroaicei Tudora și ai lui Ștefan cel Mare și Sfânt, să prezinte ceea ce au păstrat de la înaintaşi, cea ce considera că îi reprezintă, tradiții din cele mai vechi timpuri.
Constituit în anul 1929, atunci când un grup de țărani au mers la Bucureşti, la curtea Regelui, să îi prezinte tradiţiile și obiceiurile tudorene. Repertoriul grupului are în cuprins urătură, jocul căiuților, jocul caprei, jocul ursarului. Urătura are funcţie de festivizare și de urare a sporului agrar pentru anul care se începe. Jocurile căiuților și al căprițelor vin din străvechime, din cultul soarelui, mărturie stând mai ales coroana căluţului, care simbolizează soarele și planetele, stelele, deci Cerul. Capra este animalul care la noi are mai multe simboluri.
Jocul ursarului și al ursului fac legătura între vechime și actualitate. El se desfășoară după o coregrafie specifică lor, totul fiind împănat cu multă satiră și umor.
Strălucirea costumului căluţului tudorean vine din albul imaculat al hainelor, folosirea accesoriilor de specific militar și a mascoidei unice completează frumusețea costumației.
Ansamblul cuprinde 30 de membri, fiind coordonați de Ioan Covrig.
CERBUL DE LA HELEȘTENI (Iaşi)
Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani - Târgu Frumos - Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.
Cerbul, în mitologia populară românească, este simbol al dreptăţii şi purităţii. Masca „Cerbului” de pe Valea Siretului este asemănătoare celei de capră. Capul este confecţionat din lemn, iar trupul este realizat dintr-un covor sau lăicer, ornat. Impresionează însă coarnele şi ornamentele acestora. Cerbul este înconjurat de „moşnegi şi babe”, de muzicanţi şi dansatori cu sau fără mască, îmbrăcaţi în costume viu colorate. În general, jocul cerbului se practică în ceată individuală, nefiind contaminat cu alte reprezentări zoomorfe.
ALAIUL DE DATINI „RĂZEȘII CRACĂULUI ȘI NĂVALA URȘILOR” (Girov, Neamț)
Acum câțiva ani, în preajma Sărbătorilor de iarnă, în satul Boțești erau puțini colindători, dar totodată și mulți tineri dornici să ducă tradițiile mai departe. Momentul înființării grupului s-a petrecut în seara de 31 decembrie 2016, când s-au întâlnit cetele de urători în fața casei preotului satului, din pură coincidență. A fost clipa în care s-a hotărât unirea cetelor. De atunci, an de an, grupul a funcționat în perioada sărbătorilor de iarnă, încercând mereu să fie din ce în ce mai buni.
Povestea tradițiilor pe care le prezentă – Jocul caprei și al cerbului, Dansul căiuților, Urături și strigături, Năvala urșilor –, a pornit în Ajunul Anului Nou 2020, când, umblând pe ulițele satului Boțești la urat, grupul s-a întâlnit cu un bătrân, care a povestit întâmplări din viața lui: omul avea o turmă de oi și capre cu care umbla prin lume. A fost atacat deseori de urși și lupi, și-a pierdut o parte dintre animale, altele i-au murit și a rămas singur.
Pornind de la această povestire, s-a creat un scenariu cu urături și cu obiceiurile din zona Girovului, îmbogățindu-le și creionând un moment artistic original.
ALAIUL PLUGUȘORULUI „SUMĂNARII” DIN TRIFEŞTI (Neamţ)
Formaţia „Sumănarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumănarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută, fiind sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
„BUHAIUL DE FETE DE LE BOIȘTEA”, PETRICANI (Neamț)
Grupul a fost înființat în anul 2022, la inițiativa părintelui paroh Gheorghe Trofin. Urătura celor douăsprezece fete amintește de frumusețea trecerii în Noul An și împărtășește urări de bine celor care doresc să le asculte. Acest obicei datează de sute de ani. Până în prezent a fost realizat de băieți. Acum, cu ajutorul acestor tinere, tradiția va fi dusă mai departe din generație în generație. Așadar, „Buhaiul de fete” este o noutate, membrele grupului dorindu-și să păstreze tradiția strămoșească și să încânte inimile publicului prin bătăile tobelor și ritmul fluierașului.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA RĂUCEŞTI (Neamţ)
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime care se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.
Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularităţi: Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măşti de moşnegi, care strigă la capră. Originalitatea momentului este dată de folosirea cârjelor contorsionate.
Formaţia din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
FORMAŢIA ARNĂUŢILOR DIN URECHENI (Neamţ)
Este o formaţie cu o tradiţie de peste un secol. Arnăuţii sunt mercenari albanezi aflaţi în slujba domnitorilor din cele două ţări române – Moldova şi Ţara Românească –, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, ca gardă personală, mai ales în perioada domniilor fanariote.
Arnăuţii prezenţi în grupul de la Urecheni sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele. Deasupra se poartă o flanelă roşie. Pe cap, membrii grupului poartă căciulă, şi ea împodobită cu mărgele, dar şi cu bucăţele de oglindă. Arnăuţii care vor juca dansul specific poartă fuste cu zdrenţe, ce cele mai multe ori de culoare roşie sau albastră. Sunt îmbrăcați cu iţari albi. În picioare au opinci cu zurgălăi. În mână poartă câte un buzdugan şi acesta împodobit.
Arnăuţii sunt recunoscuţi pentru vitejia lor şi pentru loialitate. Arnăuţii albanezi angajaţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin faptul că îşi dădeau viaţa pentru a apăra persoanele care-i angajau şi bunurile încredinţate lor.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „STRĂJERII MUNTELUI” (Farcaşa, judeţul Neamţ)
De la poalele Munților Stânișoarei vine să colinde Ansamblul folcloric „Străjerii muntelui” din satul Farcașa. An de an, gospodarii și tinerii localnici, care iubesc și păstrează credința și tradiția strămoșească, se adună, asemenea dacilor, în costume populare și merg cu Capra, bucurând Valea Bistriței și nu numai cu cântecele și costumele lor, unice prin frumusețe, autenticitate și profunzimea folclorică. Prin ceea ce fac de Sărbători, an de an, fărcășenii păstrează vie datina străbună și credința populară milenară, care îi ghidează în viața și le oferă o identitate românească și creștină autentică, indiscutabilă.
ANSAMBLUL „CODRII STÂNIȘOAREIˮ (Borca, Neamț)
Este coordonat artistic de Dumitrela Petrescu și Marcela Bondar. Grupul a obținut Trofeul secțiunii formațiilor de dansuri populare și Premiul I (secțiunea grup folcloric) la Concursul „Vacanțe artistice”, Premiul I la concursul „Multitalent Show”, Premiul II la competiția „Ritmuri de toamnă”, Locul II la competiția de la Durău, „Tânăr și liber”.
De asemenea, a mai participat la „Festivalul Haiducilor” de la Grințieș, la Sărbătoarea teritoriului GAL, de la Ceahlău, la Târgul „Tradiții și gastronomie” Farcașa.
Grupul a fost invitat de diverse televiziuni să participle la înregistrări alături de interpreți consacrați ai folclorului românesc.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De aproape cinci decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.
Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semănatul.
Conducerea muzicală îi aparține dirijorului Denis Samson, iar cea artistică coregrafului Dedilia Popovici.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „CODRII NEAMȚULUI”
Aparține Asociației Culturale „Codrii Neamțului” din Piatra Neamț. A fost înființat în anul 2010, de către profesor coregraf Sebastian Coroi, la îndemnul regretatului maestru coregraf Nae Rotaru.
Ansamblul a participat la concursuri și festivaluri în țarp și străinătate, la emisiuni televizate (Antena 1: „România dansează”, „Neața cu Răzvan si Dani”; Pro Tv: „La Măruță”, „Dansez pentru tine”, „Românii au talent”, „Vorbește lumea”; Național Tv, Favorit Tv, Etno tv, Kanal D, TVR1.
Ansamblul Folcloric „Codrii Neamțului” are în repertoriul muzical coregrafic, cântece și dansuri din toate zonele tarii ( Moldova, Oltenia, Ardeal, Maramureș, Oas, Dobrogea), precum si dansuri macedonești, grecești, țigănești, rusești. De asemenea, Ansamblul are în repertoriul său și programe de Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou (colinde tradiționale, jocul ursului, jocul caprei, jocul căiuților, jocul măștilor, urătură tradițională).
Ansamblul Folcloric „Codrii Neamțului” are în componența sa un număr de patruzeci de dansatori, fete și băieți, cu vârste cuprinse între 14 ani și 40 de ani, precum și cel mai longeviv dansator cu vârsta de 72 de ani. Pe lângă AFCN, în cadrul ansamblului funcționează și o școală de dans tradițional cât și de dansuri de societate.
Grupul folcloric are ca și pepinieră un număr de douăzeci de dansatori, copii cu vârste între 6 și 10 ani, și o grupă de patruzeci de dansatori cu vârsta cuprinsă între 10-20 de ani, care se pregătesc în mod frecvent pentru a ajunge în trupa mare.
Ansamblul a participat la festivaluri în Grecia, Bulgaria, Belgia, Italia, Franța, precum și în țară.
AFCN a colaborat în ultimii doisprezece ani cu maeștrii coregrafi cunoscuți ai țări: Marin Barbu - București, Titi Boantă - Mureș, Ionel Garoafă - Craiova, regretatul Viorel Vatamaniuc - Suceava, Petre Șușu - Iași, Robert Costrovanu - Bacău, Vasile Stoia – Sibiu, Marian Coman – Tulcea, iar din zona Neamțului îl amintim pe regretatul maestru coregraf Nae Rotaru, care a fost piatra de temelie și un bun mentor în primul an de viață al Ansamblului.
Ansamblul Folcloric „Codrii Neamțului” este condus de prof coregraf Sebastian Coroi, care este absolvent al UNATC București, AMGD Cluj-Napoca – licență teatru, coregrafie, muzică, precum și masterand al UAGE Iași – management artistic.
Pentru evenimentul din 28 decembrie 2025, „Codrii Neamțului” a pregătit un moment muzical coregrafic și de teatru folcloric, cu datini și obiceiuri specifice acestei perioade: colinde tradiționale, Urătură tradițională, Jocul Măștilor, Jocul Caprei, Jocul ursului - zona Valea Bistriței - Neamț.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „COMORILE NEAMŢULUI”
A fost înfiinţat de catre profesor-coregraf Anda Maria Acristinei, în anul 2008. Aceasta, din dragoste pentru jocul si cântecul popular, a strâns în jurul său tineri cu vârste cuprinse între 4 şi 30 de ani, punând astfel bazele unui ansamblu de dansuri populare româneşti. Talentul coregrafului şi eforturile dansatorilor au rodit apoi în numeroase reprezentaţii la nivel local, judeţean, naţional, pentru ca ulterior ansamblul să efectueze turnee şi să participe la concursuri şi festivaluri internaţionale în Franţa, Spania, Turcia, Grecia.
Intenţia Ansamblului folcloric „Comorile Neamtului” este de a prezenta o imagine despre cultura tradiţională şi obiceiurile judeţului Neamţ, dar şi din alte regiuni ale ţării.
O TOLBĂ PLINĂ CU PREMII PENTRU ELEVII CLASEI CANTO TRADITIONAL
A devenit deja o frumoasă tradiție ca elevii clasei Canto traditional, coordonați de prof. Georgiana Șerban Axinte, să participe, cu emoții și mult entuziasm, la Festivalul Internațional pentru copii și tineret „Cântec de Stea”, un eveniment care le oferă celor mai tineri interpreți șansa de a se dezvolta, de a-și depăși emoțiile, de a descoperi unde mai au de lucrat și de a se întâlni într-o atmosferă de sărbătoare cu alți colegi, pasionați și ei de muzică.
Anul acesta, Marele Trofeu la Secțiunea muzică tradițională a fost obținut de eleva noastră talentată, minunată și muncitoare, aflată în plină ascensiune, Riana Asandei, în vârstă de 14 ani. Un trofeu mult râvnit, obținut cu 10 pe linie la toate cele trei secțiuni la care a fost înscrisă: colind tradițional - a cappella; muzică tradițională; măscuțe muzicale (unde a interpretat-o pe Băcăuanca – Mihaela Gurău).
Celalte rezultate, și ele foarte importante:
Trofeul categoriei – Muzică tradițională a fost obținut de:
Iustin Radu, Elena Cerbu, Casiana Tăblan, Sofia Schiopu, Larisa Stan, Ana Maria Nistor și Antonia Marcu
Premiul I:
Călin Codină, Anastasia Luca, Sofia Curelaru, Ioana David, Sofia David și Mihaela Agapi
Premiul II:
Maria Todică și Evelina Țigăncea
Colind tradițional – Premiul I:
Iustin Radu, Larisa Stan, Călin Codină, Elena Cerbu, Casiana Tăblan
Grup colind raditional:
Anastasia Luca, Maria Todică, Sofia Curelaru
Felicitări tuturor concurenților premiați pentru rezultatele excepționale și pentru munca depusă!
Felicitări se cuvin și profesoarei Georgiana Șerban Axinte, pentru dedicare, pasiune și rezultate deosebite!
Succes tuturor pe mai departe!
PREMII ALE CLASEI CANTO, MUZICĂ UȘOARĂ, LA FESTIVALUL „CÂNTEC DE STEA”
La finalul săptămânii trecute s-a desfășurat, pe scena sălii „Calistrat Hogaș” din cadrul Consiliului Județean Neamț, Festivalul internațional pentru copii și tineret „Cântec de stea”, ediția a XIV-a, în cadrul căruia elevii clasei de canto, muzică ușoară, pregătiți de prof. Paula Ghivirigă, au obținut premii deosebit de importante.
Astfel, Constantin Tudor Coman a fost dublu laureat al Trofeului „Cântec de stea”, la secțiunile muzică ușoară de iarnă și muzică ușoară fără tematică de iarnă, grupa de vârstă 13-17 ani.
Colegul său, Marcian Nicorescu-Ghivirigă, a cucerit Trofeul „Cântec de stea” la secțiunea muzică ușoară fără tematică de iarnă, și Premiul I la secțiunea muzică ușoară de iarnă, ambele la categoria de vârstă 9-11 ani.
La rândul ei, Darina-Maria Stamate a cucerit Premiul I secțiunea muzică ușoară de iarnă, categoria de vârstă 13-17 ani.
La palmaresul clasei, la Festivalul „Cântec de stea” de anul acesta, a contribuit și Olivian Motfolea, cel care a obținut Premiul II la secțiunea muzică ușoară fără tematică de iarnă, categoria de vârstă 4-8 ani.
Celor trei tineri interpreți premiați, ca și profesoarei lor, Paula Ghivirigă, li se cuvin adresate felicitări și urări de succes pe mai departe!
SĂRBĂTORI POPULARE DIN VECHIME - ANA ZACETENIA
Ziua de 9 decembrie, solstițiul de iarnă pe stil vechi și începutul urcușului Soarelui spre vară, a fost un important reper pentru măsurarea timpului calendaristic al românilor din vechime.
Peste fenomenul astronomic al solstițiului de iarnă, părinții Bisericii creștine au suprapus sărbătoarea Zămislirii Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana (9 decembrie), sau, Zămislirea Primăverii.
Cum, în slavă echivalentul cuvântului "zămislire" este zacetenia, zilei de 9 decembrie, în trecut, i se mai zicea și Ana Zacetenia.
Zacetenia se ținea de femei și mai ales de fete mari. Fiind considerată o zi a începutului, existau numeroase practici magice pentru asigurarea sporului în gospodărie. Nu se lucra și nici nu se dormea în această zi, crezându-se că făcând altfel nu te mai sculai din somn. Prin unele sate, în această zi, înainte de răsăritul soarelui, fetele și femeile se sculau și începeau diferite îndeletniciri casnice, în credința că lucrul lor va crește peste an, tot așa cum ziua începe să crească de la această dată.
OMAGIU ADUS SCRIITORULUI ION LUCA
Ion Luca s-a născut pe 7 decembrie 1894, la Roman. Primele două clase primare le face la Roman, apoi urmează școala la Bacău. Licenţiat în Drept, se înscrie la Facultatea de Teologie. Obține doctoratul în filosofie şi teologie în 1919. Se stabilește în Bacău, acolo unde e hirotonisit ca diacon. Renunță la activitatea duhovnicească, în 1922, pentru cariera didactică. Va fi profesor la şcolile normale de învăţători (şi director) şi de învăţătoare.
Este deputat, în 1927.
Din 1952, se retrage la Vatra-Dornei.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România începând cu anul 1948. Debut editorial: „Icarii de pe Argeş” (1933). Debut la Teatrul Naţional Bucureşti cu „Iuda din Cariot” (1934).
Este autor a 48 piese de teatru, o parte dintre ele inspirate din legende („Iuda din Cariot”. „Icarii de pe Argeş”), din istoria Egiptului Antic (..Amon-Ra” ) şi a Bizanţului („Femeia Cezarului". „Năframa iubitei"), din istoria poporului român - Alb şi Negru"; „Leana Vrăjitoarea”;„Rachieriţa”; „Cele patru Mării": ..Dumitra"; „Pelina”.
A trecut în neființă pe 30 ianuarie 1972, la București.