AUREL BĂEŞU, UNUL DINTRE CEI MAI IMPORTANŢI PICTORI CARE AU ACTIVAT LA PIATRA-NEAMŢ

Astăzi, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” îşi propune să omagieze memoria unuia dintre pictorii importanţi de la Piatra-Neamţ – AUREL BĂEŞU.

AUREL BĂEŞU

S-a născut la 26 mai 1896, la Fălticeni. A urmat Şcoala de Belle Arte din Iaşi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu şi al lui D. Lalu, studiază la Roma. Încă din timpul studenţiei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Române (1915).

Participă la Primul Război Mondial, în luptele de la Oituz şi Cireşoaia (1917). Constantin Prezan, comandantul Statului Major General al Armatei, decidea, în vara anului 1917, să adune sub drapel pe majoritatea plasticienilor aflați în acel moment refugiați la Iași, după ocuparea părții de sud a țării de trupele Puterilor Centrale. Prin Ordinul Circular Nr. 9400 emis pe 23 iunie 1917, Aurel Băeșu a fost convocat pe front alături de: sculptorii Ion Iordănescu, Ion Jalea, Cornel Medrea, Oscar Han, Dimitrie Mățăuanu, Alexandru Călinescu, Alexandru Severin (Talpoșin) și G. Stănescu și pictorii D. Stoica, Ion Theodorescu-Sion, Traian Cornescu, Alexandru Crețoiu, Emilian Lăzărescu, Tache Brăescu, Alexandru Poitevin-Scheletti, C. Petrescu-Dragoe, Remus Troteanu, Aurel Constantinescu, Ștefan Dimitrescu, Toma Tomescu, Andrei Niculescu, Grigore Negoșanu, Nicolae Mantu, Camil Ressu, Alexis Macedonsky, Nicolae Dărăscu, Petre Bulgăraș, G. Ionescu-Doru, Eftimie Hârlescu, Ion Mateescu, Otto Briese, Constantin Bacalu și Ignat Bednarik.

Opera de front a artistului Aurel Băeșu cuprinde compoziții ample în ulei, care surprind scene de luptă, momente din viața militarilor participanți la Marele Război, dar mai ales lucrări de grafică, consacrate ființei umane, „portrete individuale în creion, mărturii remarcabile ale calităților sale de grafician”. Perioada în care Aurel Băeșu a fost sub drapel coincide, în creația sa, cu perioada portretului.

Aurel Băeşu a lăsat în urmă şi o serie de autoportrete. Din lucrarea „Aurel Băeşu – album documentar” (autori Emil Nicolae şi Lucian Cornel Agaleanu) desprindem ideea următoare: „sunt paisprezece autoportrete ale lui Aurel Băeşu, cele identificate. Nu excludem posibilitatea de a mai exista şi altele, deocamdată necunoscute. Ele au fost realizate aproximativ în decursul unui deceniu (1916 – 1927). Sunt multe? Sunt puţine? Comparativ cu ce ne-au lăsat alţi artişti, nu s-ar spune că numărul lor e mare; dar în raport cu viaţa sa prea scurtă (32 de ani, respectiv 1896 – 1928), pare că autoportretul a fost o preocupare presantă pentru el.”

Întors din Italia, îşi cumpără o căsuţă în Piatra-Neamţ (azi, pe Strada „Ion Creangă”).

În 1926, călătoreşte în Franţa, Slovenia şi Ungaria. Prin creaţia sa, marcată de influenţa lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantică şi cantonarea în impresionism, rămâne unul dintre pictorii importanţi stabiliţi la Piatra-Neamţ.

A trecut la cele veşnice în ziua de 24 august 1928, la Piatra-Neamt, fiind înmormântat în cimitirul Eternitatea.

Surse de documentare: Constantin Tomşa – „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”, editurile „Crigarux” şi „Cetatea Doamnei”, Piatra-Neamţ, 2014; „Dor de Neamţ” – „Muzeul de Artă Piatra-Neamț: Expoziția «Un pictor de front. Aurel Băeșu (1896-1928). Portrete.»” din 30 iulie 2018; Emil Nicolae şi Lucian Cornel Agaleanu „Aurel Băeşu – album documentar”, Piatra-Neamţ, 2015.