COMUNICAT DE PRESĂ - Uniunea Artiștilor Plastici din România
Uniunea Artiștilor Plastici din România, pentru săptămâna 28 octombrie – 3 noiembrie 2024, vă face câteva recomandări ale unor eveniment vizuale:
Luni, 28 octombrie, continuă manifestările din cadrul SALONULUI NAȚIONAL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ (SNAC) „PL@STIC∞CONTEMPORAN”. De la ora 17, se vernisează și secțiunea găzduită de Galeria Căminul Artei (Strada Biserica Enei, nr. 16). Expun: Bianca Andreea Constantin, Cornelia Luminița Nicolau, Daniela Eleonora Cupcencu, Alina Geanina Ionescu, Ilie Jusitinian Brănescu, Florin Mocanu, Mioara Trandafir, Vasile Bontaș, Silviu Andrei Parașcan, Ilinca Mihăilă, Raluca Denisa Miulescu, Marius Cezar Ivana, Ioana Iulia Ruse, Laura Alma, Dumitru Ștefan, Diana Darea, Marinela Bucur, Florian Lucan, Elisabeta Sultan, Maria Furnea, Ionuț Theodor Barbu, Sabin Driceanu, Ioana Luissiana Obrijanu, Doru Ștefan Moscu, Ana Corina Dimitriu, Teodora Pică, Dumitru Macovei, Voica Silvia Potîngă, Rodica Crâșmaru, Cosmin George Caraman, Cristina Petruțiu, Narcisa Stoian, Grațiela Mihaela Radu, Simion Ciumeică, Andreea Eliza Petrov, Cristina Maria Grigorescu, Laurențiu Pleșea, Florin Voicu, Bianca Maria Ioniță, Nicoleta Coman, Corina Duma, Alexandru Mărgineanu, Alfred Dumitriu, Alexandru Podea, Adrian Puțură, Diana Savopol, Bogda Turcea și Mihai Tugearu.
Marți, 29 octombrie, de la ora 17, Galeria Arcade 24 din Bistrița (Piața Centrală, nr.24) va găzdui vernisajul expoziției „Tescani – locul împărăției” a pictorului Marcel Lupșe. Curator – Oliv Mircea.
Vineri, 1 noiembrie au loc mai multe evenimente:
Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Filiala Pitești a Uniunii Artiștilor Plastici din România, cu Filiala Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, organizează următoarele menifestări:
La ora 17ꓽ00, în Galeriile Cozia Pasaj - Vernisajul expoziției „SCHIȚA”, a membrilor filialelor Râmnicu Vâlcea și Pitești ale Uniunii Artiștilor Plastici din România. Coordonator de proiectꓽ Gheorghe Dican. Curator și critic de artăꓽ Gabriela Popescu
La ora 18ꓽ00, în Galeria Artex - Vernisajul expoziției de grafică „Time on my fingers”, a artistului Luigi Puiu, membru al Filialei Iași a Uniunii Artiștilor Plastici din România, aflat la cea de-a cincizeci și noua personală. Curatorꓽ Gheorghe Dican. De asemenea, în continuarea acestui vernisaj, va fi prezentată cartea „Policromii” de Sebastian Crăciun, un volum care cuprinde 30 de interviuri cu personalități din lumea artelor vizuale precum: pictorii Gheorghe Dican, Petru Lucaci, Felix Aftene, Tudor Zbârnea, academicienii Răzvan Theodorescu și Mircia Dumitrescu, sculptorii: Bata Marianov, Liviu Mocan, artistul sticlar Ioan Tămâian, vitralista Amalia Verzea, artistele vizuale Ana Lupaș și Cela Neamțu, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană – Călin Dan, criticul si istoricul de artă Pavel Șușară. Apariția acestui volum sprijină campania „Viitorul artei”. Toate încasările rezultate se vor transforma în premii pentru tinerii artiști plastici, la Concursul „Martha Bibescu”, organizat de Asociația Pro Valores la Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, în luna mai 2025.
PALATUL PARLAMENTULUI, CENTRUL INTERNAŢIONAL DE CONFERINŢE, SALA DE EXPOZIŢII ,,CONSTANTIN BRÂNCUŞI”, vă invitӑ sӑ vizitaţi expoziţia de artӑ vizualӑ STEAGURI MEDIEVALE IMAGINARE 2024-ediţia a III-a, care va fi deschisӑ ȋn intervalul 1-30 noiembrie 2024, la Sala de Expoziţii ,,Constantin Brâncuşi”, strada Izvor 2-4, sector 5, București. Vernisajul va avea loc la ora 17.00. „Lucrările expuse oglindesc o multitudine de viziuni asupra imagisticii heraldice și propun abordări în tehnici variate, de la țesături în tehnica tradițională haute lisse sau țesături în tehnici mai noi, precum împâslirea sau broderia mecanică, până la pictură pe pânză, pictură pe sticlă, colaj digital, xilogravură pe pânză, pictură în tempera pe lemn, imprimare manuală. Multe dintre lucrări sunt realizate în tehnică mixtă. Formele compozițiilor prezentate în cea de a III-a ediție a proiectului amintesc de scutul care este elementul principal al unei steme, dar și de steag. Pe aceste suprafețe, din diferite materiale artiștii au reprezentat, interpretând în cheie contemporană simboluri heraldice. Unii dintre ei doar au sugerat astfel de simboluri, folosindu-se de sugestiile venite din arta heraldică doar ca de un pretext sau ca de un punct de plecare pentru realizarea unor imagini unicat, cu forme, culori și texturi variate, expresii libere ale viziunii lor.” (Dr. Luiza Barcan, critic și istoric de artӑ). Protagoniștii prezentei expoziţii sunt urmӑtorii: Liana BĂDĂLĂU, Ioan BORLEAN, Nicoleta BICĂ BUCŞARU, Edita COCIUBA, Maria CONSTANTINESCU, Adriana Alexandra DOBRA, Daniela FRUMUŞEANU, Cristina-Mariana GEORGESCU, Petre-Emanuel GHERGU, Geta GUGA, Miruna-Mihaela HAŞEGAN, Ovidiu HAŢIEGANU, Georgeta HLIHOR, Ana HOBLE, Ofelia HUŢUL, Ioana Lidia ILEA, Natalia LAZĂR, Valeriu LAZĂR, Cezar LĂZĂRESCU, Michaela Cornelia MALIŢA, Ruxandra Sibil MERMEZE, Sarah Raluca MIULESCU, Mihai MOLDOVANU, Viorica-Ana MORUZ, Gabriela NAFTANAILĂ LEVENŢU, Marcel NASTE, Alexandra NEACŞU, Maria NEGREANU, Ana-Maria PANAITESCU, Mariana Mocanu-PĂUN, Adriana Emilia POPA CĂNIJA, Andreea RUS, Ruxandra SOCACIU, Aurora SPERANŢA, Elena Ana STOINESCU, Liviu ŞOPTELEA, Elisabeta SULTAN, Iulian Dalin TOMA, Alexandra ŢECU, Gabriela VASILESCU, Alina VODĂ, Zoe VIDA PORUMB. Curator: Daniela FRUMUŞEANU. Prezintӑ: Dr. Luiza BARCAN, critic și istoric de artӑ.
De la ora 17:00, la Centrul Cultural ”Ion Manu” din Otopeni (Strada 23 August nr.8) are loc vernisajul expozitiei”DAX42 - NUD”. Curatoriată de Maria ALEXE, expoziția poate fi vizitată până pe 20 noiembrie 2024. Organizatori: Alexandru Zană și Christian Zidros. Expoziția aflată sub semnul DAX prezintă lucrări de pictură, grafică, sculptură și instalații ale artiștilor Ion ACHIȚENIE, Ion ANGHEL, Cezar ATODIRESEI, Marius BARB BARBONE, Roxana BARBU, Arthur BOTA, Dragoș BOTEZAT, Adrian BRANEA, Arsenia BRĂNESCU, Ilie BRĂNESCU, Cristian BR NZESCU, Cristina BACICU BOTEZ, Alin CARACAȘ, Sergiu CHIHAIA, Ilie CHIOIBAS, Melania CHIȚIUC, Marius FRĂȚILĂ, Viorica IANCULESCU, Sorin IENULESCU, Eusebiu JOSAN, Andrei MARINA, Lucreția MAIORESCU, Florin MOCANU, Mircea MODREANU, George MOSCAL, Mircea MUREȘAN, Dana NECHITA, Anca Ruxandra PASCU, Constantin POPA, Alexandru RANGA, Daiana SAVOPOL, Doina Marița SIBICEANU, Silvia STOICA, Yan SU, Dori SUSAN, Liviu ȘOPTELEA, Irina TĂNASE, Cristiana Edwina TEOFANA, Irina VENERA, Alexandru ZANĂ, Florin ZHU și Christian ZIDROS.
Sâmbătă, 2 noiembrie, vor avea loc două manifestări:
La ora 13, Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” va găzdui deschiderea uni noi secțiuni - cea de tineret, din cadrul SALONULUI NAȚIONAL DE ARTĂ CONTEMPORANĂ (SNAC) „PL@STIC∞CONTEMPORAN”. Curatorii Ion Anghel și Mihai Zgondoiu propun lucrări semnate de: Hamza Abdulwahab, Ioana Alecu, Ilie Anghel, Cristina Gabriela Anghel, Cristina Bejan, Andreea Busuioc, Alina Bobeică, Bogdan Ceoceanu, Mirela Cristian, Mircea Cuza, Dan Dumănoiu, Maria Floarea, Andra Georgescu, Sânziana Gheorghe, Ada Jugănaru, Maria Langu, Ana Lupu, Bogdan Matei, Harun Mazlam, Mariana Naghi, Mălin Neamțu, Andrei Neciu, Cezara Nica, Diana Oană, Alesia Pântece, Marta Petrică, Matei Pericleanu, Ioana Cristina Popescu, Valentin Rareș Popescu, Cristina Rus, Oana Sima, Andrei Simion, Alexandra Sîrbu, Paula Iuliana Suiugan, Andrei Șendrea, Rebeca Ulici, Valeriu Lazăr, Mihai Voinescu, Grupul Volumul 1, Alexandra Andreea Vulpe.
Proiectul „Citadele Culturale”, care propune spectacole sincretice în spații deosebite, ajunge în județul Gorj, într-un loc încârcat de istorie și frumos. Astfel Gorj-ul este cel de-al 27 județ care aderă la proiectul „Citadele Culturale”. Cula Glogoveanu, din Comuna Glogova, de lângă Motru, va găzdui de la ora 14, un spectacol în care arta plastică, muzica, poezia și publicistica se vor îmbina într-un moment cultural memorabil. Chitaristrul Tudor Niculescu Mizil va susține un recital cu un program foarte atractiv, înconjurat fiind de lucările de artă plastică ale unuia dintre cei mai spectaculoși și profunzi pictori gorjeni – Florin Preda Dochinoiu. În cadrul evenimentului vor fi prezentate și două cărți: „Versuri dintr-un jurnal în amurg” de Nicolae Dragoș, volum care conține ilustrații semnate de artistul vizual expozant și „Policromii” de Sebastian Crăciun
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
IMPORTANT!
Din motive obiective, organizatorii anunță modificarea locului de desfășurare a evenimentului muzical de deschidere a Stagiunii 2024-2025.
Astfel, recitalul „Piazzola Tango Night” pe care îl vor susține, vineri, 25 octombrie 2024, ora 18:00, pianista Irina Indrei și bandoneonistul Robert Indrei, va avea loc la sala de festivități „Cristian Misievici” din cadrul Facultății de Muzică Piatra-Neamț (strada Ștefan cel Mare, nr. 67).
Mulțumim publicului meloman pentru înțelegere!
Deschiderea Stagiunii muzicale - PIAZZOLA TANGO NIGHT
Evenimentul muzical al lunii octombrie, care deschide Stagiunea muzicală 2024-2025, îl constituie recitalul Piazzola Tango Night. Realizată, în parteneriat, de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, noua ediție a Stagiunii muzicale aduce în fața publicului nemțean un atractiv recital de muzică de tango de pe tărâmul fascinant al Argentinei. Recitalul este în fapt reprogramarea evenimentului care trebuia să aibă loc în ziua de 17 octombrie, amânat datorită unor probleme medicale ale protagoniștilor.
Acum, pe scena sălii „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean, vor urca, vineri, 25 octombrie 2024, ora 18:00, doi profesori clujeni împătimiți de tango – pianista Irina Indrei și bandoneonistul Robert Indrei.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
***
ROBERT ȘI IRINA INDREI: „TWO TO TANGO”
Cei doi muzicieni, Irina și Robert Indrei, sunt un cuplu atât pe scenă cât și în viața de zi cu zi.
Absolvenți ai Academiei Naționale de Muzică din Cluj-Napoca, respectiv București, cei doi sunt actualmente profesori de Pian la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca (Irina Indrei) și de Improvizație muzicală (Robert Indrei).
Ei își propun să aducă în fața publicului larg o fărâmă din frumusețea și magia muzicii de tango. „Iubitori de tango și de frumos, am descoperit acum mulți ani acest fenomen minunat numit «Tango». Îl cântăm și îl dansăm împreună de mai bine de opt ani, pe scenele Filarmonicilor din țară și ale festivalurilor de tango argentinian din România și din străinătate.”
Primele recitaluri au fost date la Cluj-Napoca. Au urmat, apoi, scenele din București, Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Iași, Piatra-Neamț (acum doi ani) și, ulterior, în aproape toată țara.
„În 2016, am fost onorați să fim invitați să concertăm la «Balul anual de tango argentinian» din Budapesta. Un an mai târziu, continuam seria de concerte în Viena și în München, în comunitățile de tango argentinian, iar în 2022 am avut onoarea să concertăm la Palatul «Peleș», la invitația Casei Regale.”
Ca o continuitate a pasiunilor, cei doi au înființat, în 2019, Asociația „Cluj Tango Orchestra” – prima orchestra de tango argentinian din Transilvania –, compusă din muzicieni români profesioniști, membrii ai Filarmonicii de Stat „Transilvania” sau ai Operei Naționale din Cluj-Napoca.
„Tango-ul este bucurie, frumusețe și senzualitate. Este un sentiment care se dansează, iar muzica de tango este o eternă poveste. Motto-ul nostru este: «Love for music, passion for tango».”
În repertoriul duo-ului Indrei se regăsesc lucrări de tango compuse de Astor Piazzolla, Carlos Gardel, Francesco Canaro, Anibal Troilo, precum și lucrări de referință ale genului.
FESTIVALUL TOAMNEI LA ȘCOALA DIN ZĂNEȘTI
Școala gimnazială din comuna Zănești, sprijinită de Primăria locală și de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, organizează, în cadrul Zilelor Școlii Zănești, a zecea ediție a FESTIVALULUI TOAMNEI.
Astfel, joi, 24 octombrie, și vineri, 25 octombrie, elevii și cadrele didactice ale instituției de învățământ amintite vor desfășura public evenimente științifice și artistice, precum și o serie de ateliere meșteșugărești. Ca invitat de onoare al Festivalului, va evolua pe scena Centrului Cultural din localitate mesagerul principal al folclorului nemțean, Ansamblul „Floricică de la munte”.
EXPOZIȚIA FOTO „DRUMUL CĂTRE RĂDĂCINI”
Pentru a celebra Ziua internațională a patrimoniului cultural, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a organizat în incinta Consiliului Județean Neamț expoziția de fotografie intitulată „Drumul către rădăcini”.
Ziua internațională a patrimoniului cultural, sărbătorită anual pe 17 octombrie, a fost adoptată în noiembrie 2023, în cadrul celei de a 42-a sesiuni a Conferinței Generale UNESCO.
RECITALUL "PIAZZOLA TANGO NIGHT" SE AMÂNĂ
Din cauza unor probleme medicale ale protagoniștilor, recitalul pianistei Irina Indrei și al bandoneonistului Robert Indrei nu va mai avea loc joi, 17 octombrie, ci este amânat pentru o dată ulterioară pe care o vom comunica în timp util.
Mulțumim publicului îndrăgostit de muzica de tango pentru înțelegere.
Figuri marcante – Omagiu adus unui artist nemţean de succes, hâtrul şi bonomul SANDU STICLARU
Robust şi bine legat, cu epiderma sa ce aminteşte de carnaţia de piatră a unor statui ascunse în frunzişul parcurilor şi trădând o sănătate rurală, ca şi cum ar descinde din Vitoria Lipan, actorul Sandu Sticlaru, apartenent prin naştere urbei Roman, s-a impus în arta scenei şi a ecranului ca o personalitate de referinţă. O întâlnire, directă sau indirectă, cu jocul său actoricesc, sapă profund, în sensibilitatea noastră de spectator, imaginea unui personaj care aparţine, deopotrivă şi vieţii ca şi ficţiunii estetice, între acestea două existând o inegalabilă coincidenţă.
Astfel îl caracteriza profesorul şi filosoful romaşcan Gheorghe A. M. Ciobanu pe neuitatul actor Sandu Sticlaru.
Sandu Sticlaru s-a născut pe 15 octombrie 1923, la Roman. A absolvit, în 1945, Conservatorul de Artă Dramatică din Capitală, urmând apoi o intensă activitate teatrală și cinematografică. A fost considerat, pe drept cuvânt, unul dintre marii actori români de comedie, actor de teatru și film, fiind, în acelaşi timp, unul dintre actorii emblematici ai Teatrului „Nottara“ și, în ultimii ani de activitate, ai Teatrului Național din București.
Sandu Sticlaru a interpretat nenumărate roluri şi la teatrul radiofonic, vocea sa o dată auzită, rămânând adânc impregnată în memoria publicului.
A trecut în eternitate în ziua de 3 octombrie 2006, la București, fiind înmormântat la Cimitirul evreiesc „Sefard”.
Maestru al rolurilor secundare
Pentru Sandu Sticlaru, dramaturgul rămâne doar un pretext de a purta cu noi un comentariu firesc, un dialog pentru care, parcă, nu ar mai fi nevoie de scenă sau decor, de reflectoare sau de gong, era de părere acelaşi venerabil profesor romaşcan.
Sticlaru, de regulă, refuza rolurile principale, roluri care, în viziunea sa, erau menite să menţină actorul mereu pe scenă şi prin care să domine pe toate celelalte personaje. El prefera, din contra, prezenţa secundară, adiacentă sau paralelă, compensatorie sau contradictorie. Dar ce roluri memorabile a creat din această postură! Prin stilul său de joc atât de firesc, prin sonoritatea vocii sale atât de caracteristică, Sandu Sticlaru a reuşit să se înfiripeze în sufletul spectatorului. Intrat acolo, el nu va mai ieşi în veci! Orice costumaţie i-a impus sumedenia de roluri. Artistul a cucerit şi cu inimitabila voce, amestec de bonomie şi mirare, de un uşor graseiaj în exprimare. Căci, cine l-a cunoscut, ştie, bonomia şi umorul nu l-au părăsit nici pe scenă nici în afara ei.
Actor al tuturor vârstelor
Prin repertoriul ales, ca şi prin disponibilitatea sa extrem de largă de a se substitui la o categorie diversă de personaje, Sandu Sticlaru a însoţit spectatorul de-a lungul tuturor vârstelor acestuia. A interpretat ba Omida din Alice în ţara minunilor, dar şi un vagabond din Prinţ şi cerşetor. A fost şi John pădurarul din Tom Degeţel sau sfetnicul din Micul Muck. Spectatorul adolescent îşi aminteşte de dascălul din Răzvan şi Vidra, ori de Planchet din Cei trei muschetari. Cu acelaşi talent şi aceeaşi dragoste pentru rol, Sandu Sticlaru a făcut şi film: Hanul Ancuţei, Baltagul, Răscoala sau Moara cu noroc sunt exemplele cele mai la îndemână.
Pentru spectatorul de teatru şi film fidel, Sandu Sticlaru rămâne actorul complex, a cărui paletă artistică cuprinde în ea viaţa de toate zilele a oamenilor simpli, cu bucuriile, cu împlinirile, dar mai ales, cu străvechea ei înţelepciune.
Documentare realizată de Valentin ANDREI
OMAGIU ADUS MEMORIEI ARTISTEI PLASTICE SIMONA CHINTILĂ VASILIU
Simona Chintilă-Vasiliu s-a născut în ziua de 15 octombrie 1928, la Piatra-Neamţ. Fiică a preotului şi profesorului de lingvistică Vasile Vasiliu şi a Lucreţiei Vasiliu-Mândrilă, absolvă in 1954 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (Bucureşti), secţia pictură monumentală, avându-i ca profesori pe pictorii Gheorghe Labin şi Ştefan Constantinescu.
Studiază în paralel muzica, literele și filozofia.
Între anii 1954-1986, este asistent şi conferenţiar universitar la catedra de Artă Monumentală – Restaurare a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”.
Membru Uniunii Artiştilor Plastici din România, a participat la numeroase expoziţii anuale, bienale, municipale, republicane din ţară şi la expoziţii româneşti organizate peste hotare (1958-1997): Moscova, Atena, Sofia, Beijing, Washington şi Chicago, Milano, Praga, Koln, Mexic, Alexandria, Leipzig, Paris, Torino, Roma, Helsinki, Varşovia, Belgrad, Tokio, Lagos, Manilla, Rabat, Plovdiv, Bratislava.
A participat cu lucrări în expoziţii internaţionale (1957-1966) la Moscova, la Bienala de la Paris, la Sao Paulo, la Trienala de la Delhi.
A primit: Premiul I oferit de U. A. P. pentru artă decorativă, Premiul II la Festivalul Tineretului de la Moscova, Premiul special al Juriului la Bienala de la Sao Paulo, Premiul „Lascăr Vorel”.
A avut lucrări de artă monumentală (mozaicuri, fresce) la Bucureşti, Constanţa, Piatra-Neamţ, Tulcea. A practicat desenul în tuş, cretă colorată, ceracolor, acuarelă, uleiul pe pânză, tempera pe lemn şi tehnici mixte.
A publicat volumul de poezii „Sora mea geamănă”, la editura „Vinea”, Bucureşti, 2005.
A trecut în eternitate în ziua de 5 mai 2009, la Bucureşti.
Sursă de documentare: Constantin Tomşa – „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”.
Explicaţie foto: Simona VASILIU CHINTILĂ – „Peisaj CUIEJDI - NEAMT" (tehnică mixtă pe carton subtire, 31 x 43 cm., ramă 49,5x62, semnat şi datat dreapta jos în 1984).
DIN CREDINŢELE POPULARE ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – DE LA SFÂNTA VINERI LA SFÂNTA PARASCHIVA (14 octombrie)
Sărbătoarea Sfintei Vineri, ţinută cu mare dragoste în spaţiul românesc, provine din cultul zeiţei romane Venera (latinescul venere însemna „ziua săptămânii dedicată lui Venus”), nimeni alta decât zeiţa frumuseţii şi a dragostei din mitologia romană.
Până în veacul al XlX-lea, sărbătoarea era numită Vinerea Mare de Toamnă sau Vinerea celor 12 Vineri, aceste denumiri folosindu-se chiar dacă sărbătoarea cădea în oricare altă zi a săptămânii. Auzindu-se de minunile săvârşite de moaştele Sfintei Paraschiva, aduse de domnul Vasile Lupu la Iaşi în 1641, sărbătoarea a mai fost numită şi Sfânta Vineri de la Iaşi, extrem de rar spunându-se altădată că pe 14 octombrie este sărbătoarea Sfintei Paraschiva. În fond, nu e nimic greşit, din moment ce onomasticul grec paraskevi nu înseamnă altceva decât „a cincea zi a săptămânii”.
Sfânta sau Maica Vineri era personificarea zilei de vineri. Această zi, sub influenţa creştinismului, a devenit cea mai importantă zi a săptămânii, evident după duminică.
Sub chipul sfintei se ascund două personaje diametral opuse: o sfântă creştină, diurnă, preponderent benefică, şi una nocturnă, cu precădere demonică (apropiată structural de Joimăriţa sau de Baba Cloanţa). Era socotită stăpână peste lumea femeilor, activităţile acestora, în special torsul, fiind riguros „controlate” de către sfântă.
Apărătoare a călătorilor, animalelor şi păsărilor, Sfânta Vineri dăruia, se zice, frumuseţe fetelor; apărea adesea în vis femeilor, spunându-le diverse leacuri băbeşti. Se pare că pe vremuri era cea mai importantă divinitate a femeilor, cele măritate fiind sub protecţia ei directă. Tocmai de aceea, în nici o vineri din an, inclusiv pe 14 octombrie, femeile nu aveau voie să toarcă, să spele rufe sau să prepare pâine. Despre femeile care îndrăzneau să coasă sau să toarcă pe 14 octombrie se credea că vor face negei pe mâini. Se mai spune că femeile care se încumetau la aceste activităţi prohibite erau orbite de către Sfânta Vineri sau erau lăsate văduve, sfânta fiind văduvă.
Dintre celelalte activităţi interzise amintim: spălatul pe cap (făceai viermi!), împrumutatul din casă (seca sporul casei!), petrecerile şi „amestecătura trupească”!
În schimb, erau recomandate, mai ales în Vinerea Mare, descântatul („seacă puterea bolii şi dă îndărăt”) şi dereticatul prin casă.
Îndeobşte, în Vinerea Mare se ţinea, în special de către femei, post. Uneori, se făceau şi praznice, dându-se de pomană colaci şi mere.
Prin unele locuri se alegeau turmele şi se dădeau berbecii în oi, obicei numit Nunta Oilor, fiind, uneori, şi zi de soroc pentru ciobani şi pândari.
În general, oamenii nu lucrau „fiind rău de trăsnet, de grindină, de boli de ochi şi de cap”. Mulţi oameni îşi întorceau carul cu proţapul spre fundul ogrăzii, semn că se apropia iarna, apoi plecau prin târguri pentru a-şi cumpăra îmbrăcăminte groasă. De altfel, exista credinţa că la Vinere Mare îşi cumpără cojoc şi Sfântul Soare. Dimineaţa, ciobanii urmăreau oile, sperând că se vor împrăşti semnul acesta indicând că urma o iarnă blândă.
Aşadar, în „spatele” Sfintei Paraschiva se află Sfânta Vineri din credinţele românilor, popularitatea de care bucură astăzi Sfânta Paraschiva datorându-se, în bună măsură, şi înaintaşei sale mitice. (etnolog Marcel Lutic)
START LANSAT AL CLASEI DE ACTORIE ÎN NOUL AN ȘCOLAR
Evenimentul de deschidere al cursului va fi marcat de spectacolul „Am întrebat cenușa” și de prezentarea volumului „Dramaturgie la caiet”, ambele creații ale elevilor cursanți
Luni, 7 octombrie 2024, cursul de actorie al Școlii Populare de artă Piatra-Neamț pășește oficial în noul an școlar. Evenimentul va fi marcat prin evoluția actualilor cursanți pe o scenă profesionistă, cea plină de glorie Teatrului Tineretului. Astfel, începând cu ora 19:00, ei vor prezenta una dintre cele mai noi puneri în scenă, „Am întrebat cenușa”. Textul, o creație colectivă a tinerilor artiști pietreni, este inclus, alături de alte șase texte aparținând cursanților de la actorie, în volumul „Dramaturgie la caiet”, recent tipărit la editura Nona a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț. Despre carte și despre munca creativă de la orele de curs publicul prezent va afla amănunte în evenimentul de luni seară, care se constituie în prima parte a amplului proiect Zilele clasei de actorie. Accesul spectatorilor este liber, în limita locurilor disponibile.
Cunoscut ca unul dintre cursurile de mare succes ale Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamţ, clasa de actorie a devenit o pepinieră a învăţământului artistic superior. De ani buni de zile universităţile şi academiile de artă din ţară şi din străinătate au printre studenţi foşti cursanţi pietreni.
Cursul de actorie este unul dintre cele mai vechi din cadrul Şcolii. Practic, el există încă de la înfiinţarea instituţiei, din 1970.
Foile matricole rămase în arhiva instituţiei vorbesc de la sine despre cursanţii Şcolii Populare. Dacă la un moment dat s-au aflat în băncile cursurilor elevii Gina Gulai sau Ghiţă Hibovschi, cu timpul ei s-au „transferat”, prin munca şi talentul lor, la catedră (Ghiţă Hibovschi la cursul de regie / brigadă artistică). Ca elevi ai cursului de actorie se regăsesc Vasile Muraru, Iulian Bălţătescu, Cornel Palade, Cătălina Ieşanu, Adina Iftimie, Alina Petrică, ulterior ajunşi să evolueze pe scene profesioniste.
La catedra clasei de actorie au fost, în trecut, regretaţii Constantin Ghenescu, Corneliu Dan Borcia, Draga Olteanu Matei, Cornel Nicoară (ambii pentru o scurtă perioadă de timp), precum şi Mircea Zaharia, Paul Chiribuţă, Gina Gulai, Daniel Beşleagă, iar acum, Maria Hibovski.
Dincolo de a ajunge actor într-un teatru profesionist, scopul cursului este acela de a realiza o dezvoltare personală, individuală a fiecărui elev, indiferent că este vorba de la cei mici, de cinci, şase ani, sau de cei mari, care urmează cursul de actorie până la vârste de douăzeci de ani sau chiar mai mult. „O mare realizare a cursului– dincolo de premii– este faptul că ei, elevii, continuă să vină patru, şase, uneori chiar opt ani la cursuri! Astfel că ajungem să ne cunoaştem foarte bine unii pe ceilalţi şi să devenim o adevărată familie”, afirmă actrița Maria Hibovschi, cea care, de mai mult de două decenii coordonează activitatea cursului de actorie.
