ÎNSCRIERI LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ PENTRU ANUL DE STUDIU 2024 - 2025
Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, anunţă începerea înscrierilor pentru anul şcolar 2024 - 2025. Oferta de cursuri este următoarea:
- pian, canto - muzică religioasă – prof. Daniela Iacob (10 locuri);
- actorie – prof. Maria Hibovski (10 locuri) + o clasă de adulți
- canto - muzică uşoară – prof. Paula Ghivirigă (15 locuri);
- canto - muzică tradițională – prof. Georgiana Şerban Axinte (10 locuri);
- canto - muzică tradițională – prof. Laurenţiu Marian (5 locuri);
- dansuri populare – prof. Claudiu Luchian, prof. Ioan Luchian (40 de locuri);
- chitară clasică – prof. Florentin Blănaru (10 locuri).
În afară de cele zece locuri dedicate copiilor și adolescenților, clasa de actorie inițiază și formarea unei grupe care să se adreseze adulților. Doritorii sunt rugați să se adreseze instituției la numărul de telefon menționat mai jos.
Cursantii trebuie să aibă vârsta de minimum 8 ani, pentru disciplinele canto muzică uşoară şi muzică tradițională, iar pentru celelalte, vârsta de minimum 9 ani.
Elevii vor fi admişi în urma unei selecţii făcută de fiecare profesor de curs, luându-se în considerare numărul de locuri disponibile la fiecare disciplină.
Și în noul an școlar instituția organizează o clasă de dans popular destinat persoanelor de peste 16 ani. Acest curs, la care nu se percepe taxă, se dorește a fi unul care să descopere și să pregătească dansatori talentați și cu dragoste pentru dansul tradițional din zona etnografică Neamț, care să devină în viitor membri ai Ansamblului folcloric „Floricică de la munte”. Coordonatorii acestui curs sunt coregrafii Ion Luchian și Claudiu Luchian.
Înscrierile se fac la secretariatul instituţiei, strada Ştefan cel Mare, nr. 3A, Piatra-Neamţ, telefon 0233/214026, de luni până vineri, între orele 8:00 – 16:00.
Semnal editorial - LUCRARE DOCUMENT PROPUSĂ DE PROFESORUL CONSTANTIN COJOCARU-ȚUIAC: „PLUTĂRITUL PE BISTRIŢA. INCURSIUNE ÎN ISTORIE”
La editura Nona a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a apărut ediția a treia a lucrării „Plutăritul pe Bistriţa. Incursiune în istorie”, autor fiind profesorul bucureștean Constantin Cojocaru-Țuiac, originar din Borca (Neamț).
Evenimentul lansării volumului va avea loc în zi de mare sărbătoare, duminică, 8 septembrie 2024, la Căminul cultural din Borca (Neamț), ora 14:00, vremea când localnicii vor fi celebrat Nașterea Maicii Domnului la biserica din comuna natală a autorului.
Ţinutul Neamţ a beneficiat, datorită aşezării geografice, mai ales prin curgerea Bistriţei de-a lungul judeţului, de plutaşi destoinici, experimentaţi. Dar, după construirea barajului de la Bicaz şi apariția lacului de acumulare, pe Bistriţa plutăritul a încetat să mai fie practicat. Astfel că această fascinantă incursiune pe care ne-o propune Constantin Cojocaru-Țuiac prin cartea sa, „Plutăritul pe Bistrița. Incursiune în istorie” face ca lucrarea să fie valoroasă, una document care vorbește despre două meșteșuguri astăzi dispărute.
Este o poveste documentată, dar mai ales trăită și apoi transmisă prezentului și viitorimii de către profesorul Constantin Cojocaru-Țuiac, originar din Borca (Neamț).
În cele aproape patru sute de pagini ale volumului autorul își conduce cititorul pe un drum complet (și complex) al acestui mijloc de transport folosit de înaintașii noștri. Constantin Cojocaru-Țuiac, folosind și experiența personală de urmaș al unor plutași destoinici – bunicul și tatăl său), el însuși fost plutaș, aduce în prezent două meșteșuguri astăzi dispărute. În primul rând, construirea plutei, parte fundamentală pentru cel de-al doilea, conducerea plutei, plutăritul în sine. Ambele activități cerând cunoștințe și abilități speciale fără de care nici unul dintre aceste meșteșuguri nu ar fi existat.
Cititorul ia cunoștință, pe larg, despre etapele care trebuie parcurse în acțiunea de construire a plutei. Din ce fel de lemn, cum este transformat lemnul unui copac până ajunge la stadiul de buștean gata de a fi legat pentru a constitui, împreună cu alții, o plută. Autorul folosește o întreagă terminologie tehnică, în legătură cu plutăritul, terminologie care poate fi clasificată chiar lingvistic, ea cuprinzând termeni străvechi dacici, precum: butuc, copac, termeni greceşti medievali, cum sunt catarg, galion, trinchet, termeni turceşti în legătură cu exportul intens de cherestea la Constantinopole, timp de sute de ani precum: cherestea, dulap, raclă, manele, taftaluc şi, bineînţeles, mulţi termeni româneşti, precum: ciocârlie, căpătâi, chingă, cui, buză, ureche.
Fie ele plute de galion, de catarge, de cătărgele, de truncheți, de raele, ori plute din dulapi (o altă categorisire cu care autorul își familiarizează cititorul de-a lungul cărții), aceste mijloace de transport intrate în istorie au în componența lor o sumedenie de mici părți, fiecare cu importanța sa: argea, buzar, catarg, cârmă, fălcică, gânj, ghilă, huzăr, manea (par folosit de plutaș drept pârghie!), raia (lemn rotund), resteu. Toate acestea, precum și multe altele, explicate în Glosarul întocmit cu acribie de autor, la finalul lucrării.
Sunt descrise cu lux de amănunte de fostul plutaș și acțiunile de coborâre a unui plute la apă precum și navigarea sa de la plecare și până la sosire. Prilej pentru cel care parcurge filele cărții să se familiarizeze cu alți noi termeni cu legătură directă sau adiacentă acțiunii de plutărit: cârmaci, dălcăuș, dolie, dragoman (de plute), genune, hait, hăitaș, jneamăn, închisoare (de plute), mijlocar, nahlap, puhoi, șfor, șprait, țuiac, vârtej, zăpor.
Lucrarea mai conține, pe lângă un istoric al plutăritului în lume și pe plaiurile românești – sunt făcute ample referiri la plutăritul pe lângă cursul Bistriței, pe Olt, Mureș, Vaser – un întreg album de imagini ilustrative răsfirate pe întreg cuprinsul cărții.
Demonstrația în scris a plutăritului este făcută, în ultimele pagini, și vizual. Constantin Cojocaru-Țuiac pune la bătaie fotografii document de la una dintre ultimele sale coborâri cu pluta pe apa Bistriței, efectuată în 2011, plecând din Borca natală. Plută realizată de autorul însuși, împreună cu alți consăteni ai săi, a fost condusă, având turiști la bord, în josul apei cale de patruzeci și cinci kilometri.
Constantin Cojocaru-Ţuiac s-a născut în anul 1936 într-un sat înconjurat de păduri de pe malurile Bistriţei. Şcoala primară şi gimnaziul le-a urmat în comuna natală Borca, județul Neamţ. Obligat de soartă (orfan de tată de la vârsta de patru ani), din copilărie a muncit la pădure, apoi ca plutaş pe Bistriţa. Înfiinţarea unui liceu în Borca i-a creat condiţii de a-şi continua studiile. A absolvit liceul, apoi Facultatea de Istorie-Filozofie a Universitătii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Repartizat ca asistent univ. la Catedra de Ştiinţe Sociale la U.M.F. din Târgu Mureş, nu i-a plăcut disciplina pe care o preda (socialism ştiințific), a părăsit-o, a urmat un curs postuniversitar de doi ani la Facultatea de Drept din Bucureşti, după care a fost angajat ca funcţionar superior în Ministerul Afacerilor Externe, în perioada anilor 1971-1978, activând ca diplomat la Ambasada Romaniei din Paris.
În ultimii douăzeci de ani de activitate a lucrat în domeniul turismului international, la O.N.T. Carpaţi, din Bucureşti.
După pensionare, a elaborat lucrarea „Plutăritul pe Bistriţa, Incursiune în Istorie”, după cum mărturisește chiar autorul, prima şi singura carte consacrată acestei îndeletniciri, scrisă de către un fost plutaş.
CONCERTE, EXPOZIȚIE DE ARTĂ PLASTICĂ, ATELIERE ȘI DEMONSTRAȚII ARTISTICE ȘI SPORTIVE LA „NEAMT ART FESTIVAL” 2024
În organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, se va desfășura, între 30 august și 1 septembrie 2024, ediția a V-a a Neamț Art Festival, perioadă în care aAmfiteatrul „Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț va deveni epicentrul artei, culturii și divertismentului din Neamț.
În continuarea parteneriatul cu Primăria Municipiului de la edițiile anterioare, festivalul de anul acesta va cuprinde un eveniment special – vernisajul Expoziției de pictură a artiștilor din Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, găzduit de Muzeul de Artă din Piatra-Neamț, eveniment programat pentru sâmbătă, 31 august, ora 15:00.
Proiect demarat în 2020, Neamt Art Festival este mereu un spațiu deschis culturii și activităților social creative. Prin intermediul acestui amplu proiect cultural vor fi aduse în atenția publicului ateliere de dans, muzică, pictură: Ca noutate, tinerii din orașul de pe malurile Ozanei vor putea participa la ateliere de artă fotografică, de monetărie, artă textilă, protejarea mediului și etnografie.
Astfel, vineri, 30 august, publicul din Târgu Neamț va putea participa activ la o demonstrație de creare a bijuteriilor din aur vegetal (artizan Magda Atudosiei), la atelierul de monetărie (susținut de meșterul popular Constantin Lungu), ori la atelierul de artă textilă (prof. Maria Gâtlan), sau la atelierul de pictură/desen (prof. Daniela Gavriloaia), ori la atelierul de protejarea mediului și etnografie (prof. Gabriela Secheșan). Lista activităților creative de vineri este completată de ateleirul Cercului fotocineclub/informatică (prof. Dana Sauciuc), cercul de muzică folk (prof. Cristinel Gârbea), cercul de canto tradițional (prof. Sânziana Oșlobanu-Maxim), atelierul de dans popular (prof. Dan Gâtlan), atelierul de motive tradiționale organizat de Asociația „Ținutul zimbrului”.
Sâmbătă, 31 august, în cadrul Neamț Art Festival 2024, sunt programate atelierele de monetărie (meșter popular Constantin Lungu), cel de modelaj în lut (meșter popular Ionela Lungu), de pictură/grafitti (prof. Cristian Bistriceanu), cel de fierărit (Ioan Olaru), la demonstrații de tras cu arcul, de care va răspunde Inge Olaru, de dans modern (Alexandru Gangur - „Extrem Magic Dans Club”), de box (prof. Gabriel Câmpescu - Asociația sportivă „Box Club” Piatra-Neamț).
Atelierele de modelaj în lut, pictură/grafitti, de tras cu arcul și cel de fierărit vor fi reluate și duminică, 1 septembrie. În plus, organizatorii au trecut în program demonstrații sportive arte marțiale (sensei Cristi Luculescu – Asociația „Club sportiv «L.C. Ashihara Budokai»” Târgu Neamț) și de bătaie cu pudră coloratră (Asociația „Puzzle OptimEast”).
În cadrul Neamț Art Festival 2024, aceste activități sunt programate, în fiecare dintre cele trei zile, începând cu ora 17:00, în spații special amenajate la stadionul „Cetatea”.
Participarea la oricare dintre ateliere este gratuită, în limita locurilor disponibile stabilite de coordonatori.
În tradiția evenimentelor proiectului Neamț Art Festival, serile sunt dedicate evenimentelor artistice. Pentru prima seară a ediției curente este programat concertul susținut de Orchestra municipală „Camerata Chișinău”, grup compus din muzicieni tineri și talentați, plini de entuziasm, care-și doresc să aducă un aport considerabil în dezvoltarea culturii muzicale din societatea noastră. În repertoriul orchestrei se regăsesc atât capodopere ale muzicii universal, cât și bijuterii din muzica de divertisment. Soliști vor fi Vitalie Advahov, Ana-Maria Advahov și Cătălin Advahov.
Sâmbătă, 31 august, va avea loc concertul oferit de trupa Alternosfera, pentru ca finalul ediției a cicnea a Neamț Art Festival să aparțină apreciatei trupe Zdob și zdub.
Toate cele trei concerte vor începe la ora 19:00 și se vor desfășura pe scena amfiteatrului „Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț, intrarea fiind liberă, în limita locurilor disponibile.
SĂRBĂTORI POPULARE – SÂNTION DE TOAMNĂ (29 AUGUST)
Pe 29 august creştinii păzesc o zi de tristă aducere aminte: Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul.
În popor există numeroase legende despre Sfântul Ioan Botezătorul. O asemenea legendă îl înfăţişează pe Ioan ca pe un beţiv care se refugiază într-o pădure pentru reculegere şi răscumpărarea păcatelor; de aici pleca, uneori cu crucea în mână, în lume. Aşa s-a întâlnit cu Domnul Iisus, codindu-se mult până a acceptat să-l boteze. Într-o altă legendă, Dumnezeu îl îndrăgeşte nespus datorită modului extrem de simplu în care-şi făcea rugăciunea, tocmai de aceea alegându-1 să-i boteze fiul, Sfântul Ioan devenind astfel nănaşul Domnului Hristos. O a treia legendă, devenită în timp colindă, cunoscută în tot spaţiul românesc, ne arată un sfânt blestemat de mama sa să se transforme în animal sălbatic; ca atare, Sfântul Ioan ar fi fost vreme de nouă ani şi nouă zile cerb; redevenind om, a ridicat o mănăstire şi mai apoi l-a botezat pe Domnul Iisus.
Prin zonele de sud ale României se crede că este unul din sfinţii cei mai apropiaţi de Dumnezeu. În timp ce bucovinenii îl consideră patronul pruncilor, având grijă ca aceştia să nu moară nebotezaţi.
Sărbătoarea de la sfârşitul lunii august avea, pe lângă denumirea din titlu, şi altele, precum: Sfântul Ioan Cap Tăiat, Sfântul Ioan Taie Capul pe Varză (Curechi), Crucea Mică sau Brumariul. În legătură cu această sărbătoare, o legendă aminteşte că Sântion ar fi fost un tânăr sărac de o rară frumuseţe. Într-o zi, o femeie bogată l-a invitat peste noapte la ea. Sfântul, nevrând să intre în păcat, s-a rugat stăruitor la Dumnezeu să-i i-a frumuseţea cea ademenitoare. Se spune că Dumnezeu i-a ascultat ruga şi l-a învăţat să-şi taie capul! Făcând Sântion acest lucru s-a pomenit cu un cap de oaie în locul frumosului său cap, scăpând astfel de păcat. Amintirea acestei fapte rare ar fi comemorată în fiecare an pe 29 august.
O altă legendă, auzită mai des prin Bucovina, inspirată din episodul evanghelic al omorârii Sfântului loan, arată cum însuşi împăratul Irod, atunci când era adus capul sfântului pe un blid, şi-ar fi blestemat fiica: „De amu, draga mea, tot să joci! Potrivit acestei legende, de atunci fata împăratului joacă într-una, ea întruchipând, conform mentalităţii arhaice, frigurile sau malaria, un bolnav de friguri, tremurând mereu, asemenea unui om care joacă. Ca atare, Sântionul de Toamnă era ţinut, în special, pentru friguri, multele interdicţii privitoare la tăiatul fructelor şi legumelor cu formă rotundă amintindu-le oamenilor de la sate de tristul episod al tocării (ciopârţirii) capului sfântului (ca) pe varză. Astfel, mulţi oameni mâncau numai struguri, evitând să mănânce curechi, fructe cu forma rotundă şi/sau roşii, usturoi, legume roşii sau vin roşu. În acest sens, nu se mânca din blid, totul rupându-se cu mâna, pe 29 august fiind interzis cu desăvârşire să se taie ceva cu cuţitul. Excepţie de la aceste interdicţii făceau numai femeile însărcinate.
Mai precizăm că, mai ales în timpul acestei sărbători, măturile erau încărcate cu forţe magice, mânuirea lor implicând o ritualitate complexă. Legate de un străvechi cult dendrolatric, închipuind adesea un strămoş mitic, măturile nu puteau fi nicidecum folosite pe 29 august, folosirea lor „deranjând” liniştea morţilor. însă spiritele morţilor puteau fi îmbunate dând de pomană mere, pere sau castraveţi. (etnolog Marcel Lutic)
OMAGIU ADUS MEMORIEI ACTORULUI MIHAI CAFRIŢA
Mihai Cafriţa s-a născut la 27 august 1949, la Bacău. Viitorul actor şi teolog s-a stabilit din copilărie, cu părinţii, la Piatra-Neamţ. După absolvirea Liceului „Petru Rareş” (1968), a urmat I. A. T. C. (promoţia 1973, clasa profesorului Moni Ghelerter). La absolvire, a fost repartizat la teatrul din Satu Mare.
Ulterior a venit la Teatrul Tineretului, unde a evoluat artistic între anii 1974 şi 1983. Aici a realizat roluri de referinţă în piesele: „Zigger-Zagger”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele vesele din Windsor”, „Cuibul”, „Îmblânzirea scorpiei”, „Dragonul”.
Din 1985, va juca pe scena Teatrului „Lucia Sturza- Bulandra” din Bucureşti.
Din 1993, a frecventat cursurile Facultăţii de Teologie. Ulterior absolvirii, s-a călugărit si s-a retras la Mănăstirea Căldăruşani din judetul Ilfov, apoi a revenit în spectacole radiofonice cum sunt „Iisus Nazarineanul” (2004), „Prinţul lumii verzi” (2005), „Cerul pe pământ sau minunata, marea şi înfricoşătoarea sfântă dramă a cuvântului întrupat”, „Sfântul Ioan Gură de Aur – Ziditorul de suflete” (2010).
În decembrie 2022, Mihai cafrița a trecut Marele Prag, fiind înmormântat pe 15 decembrie, în cimitirul Calvin din București. Sursă de documentare: Constantin Tomşa, „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”
TÂRG DE SFÂNTA MARIE MARE „LA CASÎ DI GOSPODARI, AVEM DI TĂTI!”
Având în vedere că nemțenii se pregătesc să celebreze sărbătoarea Sfintei Marii Mari, între 9 și 11 august 2024, în Parcul Tineretului din Piatra-Neamț, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț va organiza o nouă ediție a Târgului de Sfânta Mărie Mare - „La casî de gospodari, avem di tăti!” Evenimentul va reuni produse din domenii diverse, meșteșugite de oameni pricepuți.
Astfel, vizitatorii vor putea găsi produse de ceramică, prelucrarea lemnului, pielărie, icoane, industrie casnică (măști, țesături, cusături, împletituri, podoabe), obiecte decorative. Lista participanților cuprinde nume cunoscute iubitorilor artei tradiționale, meșterii venind din întreaga țară: Costantin Lungu (Humuleşti, Neamț), Dorel Bucur (Dămuc, Neamț), Vasile Neamțu (Vânători, Neamț), Iordan Gușatu (Bubeni, Vâlcea), Marinela și Dumitru Vârlan (Piatra-Neamț), Toader Ignătescu (Suceava) – prelucrarea lemnului; Renata și Daniel Chindea (Piatra-Neamț) – artizanat lemn; Joszef şi Iulian Molnos (Corund, Harghita), Alina Iorga (Horezu, Vâlcea) – ceramică; Ion Albu (Timişeşti, Neamţ) – măști; Ionela Lungu, Humulești, Neamț – modelaj lut; Iulian Mihalachi (Bălțătești, Neamț), Rozica Măldărășeanu-Miclescu (Vălenii de Munte, Prahova) – țesături; Todici Maria (Pipirig, Neamţ), Elena și Vasile Ciocârlan (Ştefan cel Mare, Neamţ), Maria și Constantin Otavă (Dumbrava Roșie, Neamț), Maria Ungureanu (Târgu Neamț), Ana Irina (Pipirig, Neamț), Istvan Kovacs (Sfântu Gheorghe, Covasna), Gheorghe Cioroba (Breaza, Prahova), Adriana Hojbota (Mănăstirea Humorului, Suceava) – industrie casnică; Florina Petrescu (Piatra-Neamț), Ela Iacob (Piatra-Neamț), Maria Vasiliu (Târgu Neamț) – podoabe; Mariana Atomulesei, Focșani - podoabe porțelan; Ana Grunzu (Iași) – păpuși și pictură naivă; Cecilia Hăisan (Piatra-Neamţ) – icoane pe sticlă; Elena Costinaş (Reghin, Mureș) – împletituri și icoane pe sticlă; Gabriela Elena Timofte (Dumbrava Roșie, Neamț), Vasile Dudanu (Suseni-Grumăzeşti, Neamţ), Vasile Boancă (Grumăzești, Neamț) – prelucrarea pieilor; Angela Licău (Piatra-Neamț) – produse vintage; Maria Baciu, Piatra-Neamț – articole pictate manual; Emilia Vasiliev (Piatra-Neamț) – articole croșetate; Dominica Roiu-Negru (Iași) – broderii manual; Magda Atudosiei (Borlești, Neamț) – bijuterii aur vegetal; Irina Atasiei (Iași) – bijuterii la suveică; Anca Răsteanu (Borlești, Neamț) – decorațiuni pictate; Loredana și Andrei Roșca (Zănești, Neamț) – ornamente florale; Ramona Hizanu (Agapia, Neamț) - lumânări scupltate; Maria Guțu (Piatra-Neamț) – lumânari parfumate; Alina Samson (Ruseni, Borlești, Neamț) – lavandă; Andrei Onu (Argeș) – turtă dulce; Teodora Andrișoaia (Crăcăoani, Neamț), Ana Neculai (Văratec, Neamț) – conserve tradiționale; Dorel Mihuța (Bihor) – ceaiuri și tincturi; Asociația „Ținutul Zimbrului” (Târgu Neamț) – sucuri de cătină, miere de albine și conserve.
SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI - PROBEJENIA. MOŞII SCHIMBĂRII LA FAŢĂ.
Sărbătoarea din Calendarul ortodox din 6 august, Probejenia sau Schimbarea la Faţă marca în Calendarul popular hotarul între vară şi toamnă. La Probejenie se spunea, în unele zone, că începe călătoria berzelor, stârcilor şi a altor păsări migratoare. De acum, frunza codrului îşi schimbă culoarea, iarba încetează să crească, apele se răcesc şi sunt „spurcate” de cerb, şerpii şi alte vieţuitoare (şopârle, salamandre, insecte) se retrag pentru iernat în ascunzişuri.
Din această zi omului îi era interzis să se mai scalde în apa râului şi să omoare, conform obiceiului, şarpele care îi iese în cale.
În schimb, la Probejenie era dezlegare la peşte (sărbătoarea este plasată în interiorul Postului Sântămăriei) şi la struguri.
În această zi sunt recoltate multe plante şi fructe pentru tămăduirea bolilor: avrămeasa, împărăteasa, leuşteanul, usturoiul de samulastră, florile de muşeţel şi de tigvă, alunele, crenguţele încărcate cu prune.
Ca la orice hotar calendaristic, apar şi practici de pomenire a morţilor (pomenile date în această zi se numesc Moşii Schimbării la Faţă), iar cititorii în stele făceau observaţii şi pronosticuri astronomice.
Ofrandele obişnuite date pentru morţi la Probejenie, numite Moşii Schimbării la Faţă, sunt strugurii, mustul şi fagurii de albine. Boabele de struguri desprinse de pe ciorchine şi sfinţite la biserică se numesc, în unele zone etnografice din Moldova (Tutova), „colivă de struguri“. Gustatul primului bob de strugure se făcea după un ritual din care nu lipsea formula pronunţată cu voce tare: „Boabă nouă în gură veche!“ (Moldova şi Bucovina). De la obiceiul de a gusta ritual strugurii şi alte poame la Moşii Schimbării la Faţă, luna august a primit şi numele de Gustar.