DIN CREDINŢELE POPULARE ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ – DE LA SFÂNTA VINERI LA SFÂNTA PARASCHIVA (14 octombrie)
Sărbătoarea Sfintei Vineri, ţinută cu mare dragoste în spaţiul românesc, provine din cultul zeiţei romane Venera (latinescul venere însemna „ziua săptămânii dedicată lui Venus”), nimeni alta decât zeiţa frumuseţii şi a dragostei din mitologia romană.
Până în veacul al XlX-lea, sărbătoarea era numită Vinerea Mare de Toamnă sau Vinerea celor 12 Vineri, aceste denumiri folosindu-se chiar dacă sărbătoarea cădea în oricare altă zi a săptămânii. Auzindu-se de minunile săvârşite de moaştele Sfintei Paraschiva, aduse de domnul Vasile Lupu la Iaşi în 1641, sărbătoarea a mai fost numită şi Sfânta Vineri de la Iaşi, extrem de rar spunându-se altădată că pe 14 octombrie este sărbătoarea Sfintei Paraschiva. În fond, nu e nimic greşit, din moment ce onomasticul grec paraskevi nu înseamnă altceva decât „a cincea zi a săptămânii”.
Sfânta sau Maica Vineri era personificarea zilei de vineri. Această zi, sub influenţa creştinismului, a devenit cea mai importantă zi a săptămânii, evident după duminică.
Sub chipul sfintei se ascund două personaje diametral opuse: o sfântă creştină, diurnă, preponderent benefică, şi una nocturnă, cu precădere demonică (apropiată structural de Joimăriţa sau de Baba Cloanţa). Era socotită stăpână peste lumea femeilor, activităţile acestora, în special torsul, fiind riguros „controlate” de către sfântă.
Apărătoare a călătorilor, animalelor şi păsărilor, Sfânta Vineri dăruia, se zice, frumuseţe fetelor; apărea adesea în vis femeilor, spunându-le diverse leacuri băbeşti. Se pare că pe vremuri era cea mai importantă divinitate a femeilor, cele măritate fiind sub protecţia ei directă. Tocmai de aceea, în nici o vineri din an, inclusiv pe 14 octombrie, femeile nu aveau voie să toarcă, să spele rufe sau să prepare pâine. Despre femeile care îndrăzneau să coasă sau să toarcă pe 14 octombrie se credea că vor face negei pe mâini. Se mai spune că femeile care se încumetau la aceste activităţi prohibite erau orbite de către Sfânta Vineri sau erau lăsate văduve, sfânta fiind văduvă.
Dintre celelalte activităţi interzise amintim: spălatul pe cap (făceai viermi!), împrumutatul din casă (seca sporul casei!), petrecerile şi „amestecătura trupească”!
În schimb, erau recomandate, mai ales în Vinerea Mare, descântatul („seacă puterea bolii şi dă îndărăt”) şi dereticatul prin casă.
Îndeobşte, în Vinerea Mare se ţinea, în special de către femei, post. Uneori, se făceau şi praznice, dându-se de pomană colaci şi mere.
Prin unele locuri se alegeau turmele şi se dădeau berbecii în oi, obicei numit Nunta Oilor, fiind, uneori, şi zi de soroc pentru ciobani şi pândari.
În general, oamenii nu lucrau „fiind rău de trăsnet, de grindină, de boli de ochi şi de cap”. Mulţi oameni îşi întorceau carul cu proţapul spre fundul ogrăzii, semn că se apropia iarna, apoi plecau prin târguri pentru a-şi cumpăra îmbrăcăminte groasă. De altfel, exista credinţa că la Vinere Mare îşi cumpără cojoc şi Sfântul Soare. Dimineaţa, ciobanii urmăreau oile, sperând că se vor împrăşti semnul acesta indicând că urma o iarnă blândă.
Aşadar, în „spatele” Sfintei Paraschiva se află Sfânta Vineri din credinţele românilor, popularitatea de care bucură astăzi Sfânta Paraschiva datorându-se, în bună măsură, şi înaintaşei sale mitice. (etnolog Marcel Lutic)
START LANSAT AL CLASEI DE ACTORIE ÎN NOUL AN ȘCOLAR
Evenimentul de deschidere al cursului va fi marcat de spectacolul „Am întrebat cenușa” și de prezentarea volumului „Dramaturgie la caiet”, ambele creații ale elevilor cursanți
Luni, 7 octombrie 2024, cursul de actorie al Școlii Populare de artă Piatra-Neamț pășește oficial în noul an școlar. Evenimentul va fi marcat prin evoluția actualilor cursanți pe o scenă profesionistă, cea plină de glorie Teatrului Tineretului. Astfel, începând cu ora 19:00, ei vor prezenta una dintre cele mai noi puneri în scenă, „Am întrebat cenușa”. Textul, o creație colectivă a tinerilor artiști pietreni, este inclus, alături de alte șase texte aparținând cursanților de la actorie, în volumul „Dramaturgie la caiet”, recent tipărit la editura Nona a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț. Despre carte și despre munca creativă de la orele de curs publicul prezent va afla amănunte în evenimentul de luni seară, care se constituie în prima parte a amplului proiect Zilele clasei de actorie. Accesul spectatorilor este liber, în limita locurilor disponibile.
Cunoscut ca unul dintre cursurile de mare succes ale Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamţ, clasa de actorie a devenit o pepinieră a învăţământului artistic superior. De ani buni de zile universităţile şi academiile de artă din ţară şi din străinătate au printre studenţi foşti cursanţi pietreni.
Cursul de actorie este unul dintre cele mai vechi din cadrul Şcolii. Practic, el există încă de la înfiinţarea instituţiei, din 1970.
Foile matricole rămase în arhiva instituţiei vorbesc de la sine despre cursanţii Şcolii Populare. Dacă la un moment dat s-au aflat în băncile cursurilor elevii Gina Gulai sau Ghiţă Hibovschi, cu timpul ei s-au „transferat”, prin munca şi talentul lor, la catedră (Ghiţă Hibovschi la cursul de regie / brigadă artistică). Ca elevi ai cursului de actorie se regăsesc Vasile Muraru, Iulian Bălţătescu, Cornel Palade, Cătălina Ieşanu, Adina Iftimie, Alina Petrică, ulterior ajunşi să evolueze pe scene profesioniste.
La catedra clasei de actorie au fost, în trecut, regretaţii Constantin Ghenescu, Corneliu Dan Borcia, Draga Olteanu Matei, Cornel Nicoară (ambii pentru o scurtă perioadă de timp), precum şi Mircea Zaharia, Paul Chiribuţă, Gina Gulai, Daniel Beşleagă, iar acum, Maria Hibovski.
Dincolo de a ajunge actor într-un teatru profesionist, scopul cursului este acela de a realiza o dezvoltare personală, individuală a fiecărui elev, indiferent că este vorba de la cei mici, de cinci, şase ani, sau de cei mari, care urmează cursul de actorie până la vârste de douăzeci de ani sau chiar mai mult. „O mare realizare a cursului– dincolo de premii– este faptul că ei, elevii, continuă să vină patru, şase, uneori chiar opt ani la cursuri! Astfel că ajungem să ne cunoaştem foarte bine unii pe ceilalţi şi să devenim o adevărată familie”, afirmă actrița Maria Hibovschi, cea care, de mai mult de două decenii coordonează activitatea cursului de actorie.
ÎNSCRIERI LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ PENTRU ANUL DE STUDIU 2024 - 2025
Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, anunţă începerea înscrierilor pentru anul şcolar 2024 - 2025. Oferta de cursuri este următoarea:
- pian, canto - muzică religioasă – prof. Daniela Iacob (10 locuri);
- actorie – prof. Maria Hibovski (10 locuri) + o clasă de adulți
- canto - muzică uşoară – prof. Paula Ghivirigă (15 locuri);
- canto - muzică tradițională – prof. Georgiana Şerban Axinte (10 locuri);
- canto - muzică tradițională – prof. Laurenţiu Marian (5 locuri);
- dansuri populare – prof. Claudiu Luchian, prof. Ioan Luchian (40 de locuri);
- chitară clasică – prof. Florentin Blănaru (10 locuri).
În afară de cele zece locuri dedicate copiilor și adolescenților, clasa de actorie inițiază și formarea unei grupe care să se adreseze adulților. Doritorii sunt rugați să se adreseze instituției la numărul de telefon menționat mai jos.
Cursantii trebuie să aibă vârsta de minimum 8 ani, pentru disciplinele canto muzică uşoară şi muzică tradițională, iar pentru celelalte, vârsta de minimum 9 ani.
Elevii vor fi admişi în urma unei selecţii făcută de fiecare profesor de curs, luându-se în considerare numărul de locuri disponibile la fiecare disciplină.
Și în noul an școlar instituția organizează o clasă de dans popular destinat persoanelor de peste 16 ani. Acest curs, la care nu se percepe taxă, se dorește a fi unul care să descopere și să pregătească dansatori talentați și cu dragoste pentru dansul tradițional din zona etnografică Neamț, care să devină în viitor membri ai Ansamblului folcloric „Floricică de la munte”. Coordonatorii acestui curs sunt coregrafii Ion Luchian și Claudiu Luchian.
Înscrierile se fac la secretariatul instituţiei, strada Ştefan cel Mare, nr. 3A, Piatra-Neamţ, telefon 0233/214026, de luni până vineri, între orele 8:00 – 16:00.
Semnal editorial - LUCRARE DOCUMENT PROPUSĂ DE PROFESORUL CONSTANTIN COJOCARU-ȚUIAC: „PLUTĂRITUL PE BISTRIŢA. INCURSIUNE ÎN ISTORIE”
La editura Nona a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a apărut ediția a treia a lucrării „Plutăritul pe Bistriţa. Incursiune în istorie”, autor fiind profesorul bucureștean Constantin Cojocaru-Țuiac, originar din Borca (Neamț).
Evenimentul lansării volumului va avea loc în zi de mare sărbătoare, duminică, 8 septembrie 2024, la Căminul cultural din Borca (Neamț), ora 14:00, vremea când localnicii vor fi celebrat Nașterea Maicii Domnului la biserica din comuna natală a autorului.
Ţinutul Neamţ a beneficiat, datorită aşezării geografice, mai ales prin curgerea Bistriţei de-a lungul judeţului, de plutaşi destoinici, experimentaţi. Dar, după construirea barajului de la Bicaz şi apariția lacului de acumulare, pe Bistriţa plutăritul a încetat să mai fie practicat. Astfel că această fascinantă incursiune pe care ne-o propune Constantin Cojocaru-Țuiac prin cartea sa, „Plutăritul pe Bistrița. Incursiune în istorie” face ca lucrarea să fie valoroasă, una document care vorbește despre două meșteșuguri astăzi dispărute.
Este o poveste documentată, dar mai ales trăită și apoi transmisă prezentului și viitorimii de către profesorul Constantin Cojocaru-Țuiac, originar din Borca (Neamț).
În cele aproape patru sute de pagini ale volumului autorul își conduce cititorul pe un drum complet (și complex) al acestui mijloc de transport folosit de înaintașii noștri. Constantin Cojocaru-Țuiac, folosind și experiența personală de urmaș al unor plutași destoinici – bunicul și tatăl său), el însuși fost plutaș, aduce în prezent două meșteșuguri astăzi dispărute. În primul rând, construirea plutei, parte fundamentală pentru cel de-al doilea, conducerea plutei, plutăritul în sine. Ambele activități cerând cunoștințe și abilități speciale fără de care nici unul dintre aceste meșteșuguri nu ar fi existat.
Cititorul ia cunoștință, pe larg, despre etapele care trebuie parcurse în acțiunea de construire a plutei. Din ce fel de lemn, cum este transformat lemnul unui copac până ajunge la stadiul de buștean gata de a fi legat pentru a constitui, împreună cu alții, o plută. Autorul folosește o întreagă terminologie tehnică, în legătură cu plutăritul, terminologie care poate fi clasificată chiar lingvistic, ea cuprinzând termeni străvechi dacici, precum: butuc, copac, termeni greceşti medievali, cum sunt catarg, galion, trinchet, termeni turceşti în legătură cu exportul intens de cherestea la Constantinopole, timp de sute de ani precum: cherestea, dulap, raclă, manele, taftaluc şi, bineînţeles, mulţi termeni româneşti, precum: ciocârlie, căpătâi, chingă, cui, buză, ureche.
Fie ele plute de galion, de catarge, de cătărgele, de truncheți, de raele, ori plute din dulapi (o altă categorisire cu care autorul își familiarizează cititorul de-a lungul cărții), aceste mijloace de transport intrate în istorie au în componența lor o sumedenie de mici părți, fiecare cu importanța sa: argea, buzar, catarg, cârmă, fălcică, gânj, ghilă, huzăr, manea (par folosit de plutaș drept pârghie!), raia (lemn rotund), resteu. Toate acestea, precum și multe altele, explicate în Glosarul întocmit cu acribie de autor, la finalul lucrării.
Sunt descrise cu lux de amănunte de fostul plutaș și acțiunile de coborâre a unui plute la apă precum și navigarea sa de la plecare și până la sosire. Prilej pentru cel care parcurge filele cărții să se familiarizeze cu alți noi termeni cu legătură directă sau adiacentă acțiunii de plutărit: cârmaci, dălcăuș, dolie, dragoman (de plute), genune, hait, hăitaș, jneamăn, închisoare (de plute), mijlocar, nahlap, puhoi, șfor, șprait, țuiac, vârtej, zăpor.
Lucrarea mai conține, pe lângă un istoric al plutăritului în lume și pe plaiurile românești – sunt făcute ample referiri la plutăritul pe lângă cursul Bistriței, pe Olt, Mureș, Vaser – un întreg album de imagini ilustrative răsfirate pe întreg cuprinsul cărții.
Demonstrația în scris a plutăritului este făcută, în ultimele pagini, și vizual. Constantin Cojocaru-Țuiac pune la bătaie fotografii document de la una dintre ultimele sale coborâri cu pluta pe apa Bistriței, efectuată în 2011, plecând din Borca natală. Plută realizată de autorul însuși, împreună cu alți consăteni ai săi, a fost condusă, având turiști la bord, în josul apei cale de patruzeci și cinci kilometri.
Constantin Cojocaru-Ţuiac s-a născut în anul 1936 într-un sat înconjurat de păduri de pe malurile Bistriţei. Şcoala primară şi gimnaziul le-a urmat în comuna natală Borca, județul Neamţ. Obligat de soartă (orfan de tată de la vârsta de patru ani), din copilărie a muncit la pădure, apoi ca plutaş pe Bistriţa. Înfiinţarea unui liceu în Borca i-a creat condiţii de a-şi continua studiile. A absolvit liceul, apoi Facultatea de Istorie-Filozofie a Universitătii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Repartizat ca asistent univ. la Catedra de Ştiinţe Sociale la U.M.F. din Târgu Mureş, nu i-a plăcut disciplina pe care o preda (socialism ştiințific), a părăsit-o, a urmat un curs postuniversitar de doi ani la Facultatea de Drept din Bucureşti, după care a fost angajat ca funcţionar superior în Ministerul Afacerilor Externe, în perioada anilor 1971-1978, activând ca diplomat la Ambasada Romaniei din Paris.
În ultimii douăzeci de ani de activitate a lucrat în domeniul turismului international, la O.N.T. Carpaţi, din Bucureşti.
După pensionare, a elaborat lucrarea „Plutăritul pe Bistriţa, Incursiune în Istorie”, după cum mărturisește chiar autorul, prima şi singura carte consacrată acestei îndeletniciri, scrisă de către un fost plutaş.
CONCERTE, EXPOZIȚIE DE ARTĂ PLASTICĂ, ATELIERE ȘI DEMONSTRAȚII ARTISTICE ȘI SPORTIVE LA „NEAMT ART FESTIVAL” 2024
În organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, se va desfășura, între 30 august și 1 septembrie 2024, ediția a V-a a Neamț Art Festival, perioadă în care aAmfiteatrul „Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț va deveni epicentrul artei, culturii și divertismentului din Neamț.
În continuarea parteneriatul cu Primăria Municipiului de la edițiile anterioare, festivalul de anul acesta va cuprinde un eveniment special – vernisajul Expoziției de pictură a artiștilor din Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, găzduit de Muzeul de Artă din Piatra-Neamț, eveniment programat pentru sâmbătă, 31 august, ora 15:00.
Proiect demarat în 2020, Neamt Art Festival este mereu un spațiu deschis culturii și activităților social creative. Prin intermediul acestui amplu proiect cultural vor fi aduse în atenția publicului ateliere de dans, muzică, pictură: Ca noutate, tinerii din orașul de pe malurile Ozanei vor putea participa la ateliere de artă fotografică, de monetărie, artă textilă, protejarea mediului și etnografie.
Astfel, vineri, 30 august, publicul din Târgu Neamț va putea participa activ la o demonstrație de creare a bijuteriilor din aur vegetal (artizan Magda Atudosiei), la atelierul de monetărie (susținut de meșterul popular Constantin Lungu), ori la atelierul de artă textilă (prof. Maria Gâtlan), sau la atelierul de pictură/desen (prof. Daniela Gavriloaia), ori la atelierul de protejarea mediului și etnografie (prof. Gabriela Secheșan). Lista activităților creative de vineri este completată de ateleirul Cercului fotocineclub/informatică (prof. Dana Sauciuc), cercul de muzică folk (prof. Cristinel Gârbea), cercul de canto tradițional (prof. Sânziana Oșlobanu-Maxim), atelierul de dans popular (prof. Dan Gâtlan), atelierul de motive tradiționale organizat de Asociația „Ținutul zimbrului”.
Sâmbătă, 31 august, în cadrul Neamț Art Festival 2024, sunt programate atelierele de monetărie (meșter popular Constantin Lungu), cel de modelaj în lut (meșter popular Ionela Lungu), de pictură/grafitti (prof. Cristian Bistriceanu), cel de fierărit (Ioan Olaru), la demonstrații de tras cu arcul, de care va răspunde Inge Olaru, de dans modern (Alexandru Gangur - „Extrem Magic Dans Club”), de box (prof. Gabriel Câmpescu - Asociația sportivă „Box Club” Piatra-Neamț).
Atelierele de modelaj în lut, pictură/grafitti, de tras cu arcul și cel de fierărit vor fi reluate și duminică, 1 septembrie. În plus, organizatorii au trecut în program demonstrații sportive arte marțiale (sensei Cristi Luculescu – Asociația „Club sportiv «L.C. Ashihara Budokai»” Târgu Neamț) și de bătaie cu pudră coloratră (Asociația „Puzzle OptimEast”).
În cadrul Neamț Art Festival 2024, aceste activități sunt programate, în fiecare dintre cele trei zile, începând cu ora 17:00, în spații special amenajate la stadionul „Cetatea”.
Participarea la oricare dintre ateliere este gratuită, în limita locurilor disponibile stabilite de coordonatori.
În tradiția evenimentelor proiectului Neamț Art Festival, serile sunt dedicate evenimentelor artistice. Pentru prima seară a ediției curente este programat concertul susținut de Orchestra municipală „Camerata Chișinău”, grup compus din muzicieni tineri și talentați, plini de entuziasm, care-și doresc să aducă un aport considerabil în dezvoltarea culturii muzicale din societatea noastră. În repertoriul orchestrei se regăsesc atât capodopere ale muzicii universal, cât și bijuterii din muzica de divertisment. Soliști vor fi Vitalie Advahov, Ana-Maria Advahov și Cătălin Advahov.
Sâmbătă, 31 august, va avea loc concertul oferit de trupa Alternosfera, pentru ca finalul ediției a cicnea a Neamț Art Festival să aparțină apreciatei trupe Zdob și zdub.
Toate cele trei concerte vor începe la ora 19:00 și se vor desfășura pe scena amfiteatrului „Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț, intrarea fiind liberă, în limita locurilor disponibile.
SĂRBĂTORI POPULARE – SÂNTION DE TOAMNĂ (29 AUGUST)
Pe 29 august creştinii păzesc o zi de tristă aducere aminte: Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul.
În popor există numeroase legende despre Sfântul Ioan Botezătorul. O asemenea legendă îl înfăţişează pe Ioan ca pe un beţiv care se refugiază într-o pădure pentru reculegere şi răscumpărarea păcatelor; de aici pleca, uneori cu crucea în mână, în lume. Aşa s-a întâlnit cu Domnul Iisus, codindu-se mult până a acceptat să-l boteze. Într-o altă legendă, Dumnezeu îl îndrăgeşte nespus datorită modului extrem de simplu în care-şi făcea rugăciunea, tocmai de aceea alegându-1 să-i boteze fiul, Sfântul Ioan devenind astfel nănaşul Domnului Hristos. O a treia legendă, devenită în timp colindă, cunoscută în tot spaţiul românesc, ne arată un sfânt blestemat de mama sa să se transforme în animal sălbatic; ca atare, Sfântul Ioan ar fi fost vreme de nouă ani şi nouă zile cerb; redevenind om, a ridicat o mănăstire şi mai apoi l-a botezat pe Domnul Iisus.
Prin zonele de sud ale României se crede că este unul din sfinţii cei mai apropiaţi de Dumnezeu. În timp ce bucovinenii îl consideră patronul pruncilor, având grijă ca aceştia să nu moară nebotezaţi.
Sărbătoarea de la sfârşitul lunii august avea, pe lângă denumirea din titlu, şi altele, precum: Sfântul Ioan Cap Tăiat, Sfântul Ioan Taie Capul pe Varză (Curechi), Crucea Mică sau Brumariul. În legătură cu această sărbătoare, o legendă aminteşte că Sântion ar fi fost un tânăr sărac de o rară frumuseţe. Într-o zi, o femeie bogată l-a invitat peste noapte la ea. Sfântul, nevrând să intre în păcat, s-a rugat stăruitor la Dumnezeu să-i i-a frumuseţea cea ademenitoare. Se spune că Dumnezeu i-a ascultat ruga şi l-a învăţat să-şi taie capul! Făcând Sântion acest lucru s-a pomenit cu un cap de oaie în locul frumosului său cap, scăpând astfel de păcat. Amintirea acestei fapte rare ar fi comemorată în fiecare an pe 29 august.
O altă legendă, auzită mai des prin Bucovina, inspirată din episodul evanghelic al omorârii Sfântului loan, arată cum însuşi împăratul Irod, atunci când era adus capul sfântului pe un blid, şi-ar fi blestemat fiica: „De amu, draga mea, tot să joci! Potrivit acestei legende, de atunci fata împăratului joacă într-una, ea întruchipând, conform mentalităţii arhaice, frigurile sau malaria, un bolnav de friguri, tremurând mereu, asemenea unui om care joacă. Ca atare, Sântionul de Toamnă era ţinut, în special, pentru friguri, multele interdicţii privitoare la tăiatul fructelor şi legumelor cu formă rotundă amintindu-le oamenilor de la sate de tristul episod al tocării (ciopârţirii) capului sfântului (ca) pe varză. Astfel, mulţi oameni mâncau numai struguri, evitând să mănânce curechi, fructe cu forma rotundă şi/sau roşii, usturoi, legume roşii sau vin roşu. În acest sens, nu se mânca din blid, totul rupându-se cu mâna, pe 29 august fiind interzis cu desăvârşire să se taie ceva cu cuţitul. Excepţie de la aceste interdicţii făceau numai femeile însărcinate.
Mai precizăm că, mai ales în timpul acestei sărbători, măturile erau încărcate cu forţe magice, mânuirea lor implicând o ritualitate complexă. Legate de un străvechi cult dendrolatric, închipuind adesea un strămoş mitic, măturile nu puteau fi nicidecum folosite pe 29 august, folosirea lor „deranjând” liniştea morţilor. însă spiritele morţilor puteau fi îmbunate dând de pomană mere, pere sau castraveţi. (etnolog Marcel Lutic)
OMAGIU ADUS MEMORIEI ACTORULUI MIHAI CAFRIŢA
Mihai Cafriţa s-a născut la 27 august 1949, la Bacău. Viitorul actor şi teolog s-a stabilit din copilărie, cu părinţii, la Piatra-Neamţ. După absolvirea Liceului „Petru Rareş” (1968), a urmat I. A. T. C. (promoţia 1973, clasa profesorului Moni Ghelerter). La absolvire, a fost repartizat la teatrul din Satu Mare.
Ulterior a venit la Teatrul Tineretului, unde a evoluat artistic între anii 1974 şi 1983. Aici a realizat roluri de referinţă în piesele: „Zigger-Zagger”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele vesele din Windsor”, „Cuibul”, „Îmblânzirea scorpiei”, „Dragonul”.
Din 1985, va juca pe scena Teatrului „Lucia Sturza- Bulandra” din Bucureşti.
Din 1993, a frecventat cursurile Facultăţii de Teologie. Ulterior absolvirii, s-a călugărit si s-a retras la Mănăstirea Căldăruşani din judetul Ilfov, apoi a revenit în spectacole radiofonice cum sunt „Iisus Nazarineanul” (2004), „Prinţul lumii verzi” (2005), „Cerul pe pământ sau minunata, marea şi înfricoşătoarea sfântă dramă a cuvântului întrupat”, „Sfântul Ioan Gură de Aur – Ziditorul de suflete” (2010).
În decembrie 2022, Mihai cafrița a trecut Marele Prag, fiind înmormântat pe 15 decembrie, în cimitirul Calvin din București. Sursă de documentare: Constantin Tomşa, „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”
TÂRG DE SFÂNTA MARIE MARE „LA CASÎ DI GOSPODARI, AVEM DI TĂTI!”
Având în vedere că nemțenii se pregătesc să celebreze sărbătoarea Sfintei Marii Mari, între 9 și 11 august 2024, în Parcul Tineretului din Piatra-Neamț, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț va organiza o nouă ediție a Târgului de Sfânta Mărie Mare - „La casî de gospodari, avem di tăti!” Evenimentul va reuni produse din domenii diverse, meșteșugite de oameni pricepuți.
Astfel, vizitatorii vor putea găsi produse de ceramică, prelucrarea lemnului, pielărie, icoane, industrie casnică (măști, țesături, cusături, împletituri, podoabe), obiecte decorative. Lista participanților cuprinde nume cunoscute iubitorilor artei tradiționale, meșterii venind din întreaga țară: Costantin Lungu (Humuleşti, Neamț), Dorel Bucur (Dămuc, Neamț), Vasile Neamțu (Vânători, Neamț), Iordan Gușatu (Bubeni, Vâlcea), Marinela și Dumitru Vârlan (Piatra-Neamț), Toader Ignătescu (Suceava) – prelucrarea lemnului; Renata și Daniel Chindea (Piatra-Neamț) – artizanat lemn; Joszef şi Iulian Molnos (Corund, Harghita), Alina Iorga (Horezu, Vâlcea) – ceramică; Ion Albu (Timişeşti, Neamţ) – măști; Ionela Lungu, Humulești, Neamț – modelaj lut; Iulian Mihalachi (Bălțătești, Neamț), Rozica Măldărășeanu-Miclescu (Vălenii de Munte, Prahova) – țesături; Todici Maria (Pipirig, Neamţ), Elena și Vasile Ciocârlan (Ştefan cel Mare, Neamţ), Maria și Constantin Otavă (Dumbrava Roșie, Neamț), Maria Ungureanu (Târgu Neamț), Ana Irina (Pipirig, Neamț), Istvan Kovacs (Sfântu Gheorghe, Covasna), Gheorghe Cioroba (Breaza, Prahova), Adriana Hojbota (Mănăstirea Humorului, Suceava) – industrie casnică; Florina Petrescu (Piatra-Neamț), Ela Iacob (Piatra-Neamț), Maria Vasiliu (Târgu Neamț) – podoabe; Mariana Atomulesei, Focșani - podoabe porțelan; Ana Grunzu (Iași) – păpuși și pictură naivă; Cecilia Hăisan (Piatra-Neamţ) – icoane pe sticlă; Elena Costinaş (Reghin, Mureș) – împletituri și icoane pe sticlă; Gabriela Elena Timofte (Dumbrava Roșie, Neamț), Vasile Dudanu (Suseni-Grumăzeşti, Neamţ), Vasile Boancă (Grumăzești, Neamț) – prelucrarea pieilor; Angela Licău (Piatra-Neamț) – produse vintage; Maria Baciu, Piatra-Neamț – articole pictate manual; Emilia Vasiliev (Piatra-Neamț) – articole croșetate; Dominica Roiu-Negru (Iași) – broderii manual; Magda Atudosiei (Borlești, Neamț) – bijuterii aur vegetal; Irina Atasiei (Iași) – bijuterii la suveică; Anca Răsteanu (Borlești, Neamț) – decorațiuni pictate; Loredana și Andrei Roșca (Zănești, Neamț) – ornamente florale; Ramona Hizanu (Agapia, Neamț) - lumânări scupltate; Maria Guțu (Piatra-Neamț) – lumânari parfumate; Alina Samson (Ruseni, Borlești, Neamț) – lavandă; Andrei Onu (Argeș) – turtă dulce; Teodora Andrișoaia (Crăcăoani, Neamț), Ana Neculai (Văratec, Neamț) – conserve tradiționale; Dorel Mihuța (Bihor) – ceaiuri și tincturi; Asociația „Ținutul Zimbrului” (Târgu Neamț) – sucuri de cătină, miere de albine și conserve.
SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI - PROBEJENIA. MOŞII SCHIMBĂRII LA FAŢĂ.
Sărbătoarea din Calendarul ortodox din 6 august, Probejenia sau Schimbarea la Faţă marca în Calendarul popular hotarul între vară şi toamnă. La Probejenie se spunea, în unele zone, că începe călătoria berzelor, stârcilor şi a altor păsări migratoare. De acum, frunza codrului îşi schimbă culoarea, iarba încetează să crească, apele se răcesc şi sunt „spurcate” de cerb, şerpii şi alte vieţuitoare (şopârle, salamandre, insecte) se retrag pentru iernat în ascunzişuri.
Din această zi omului îi era interzis să se mai scalde în apa râului şi să omoare, conform obiceiului, şarpele care îi iese în cale.
În schimb, la Probejenie era dezlegare la peşte (sărbătoarea este plasată în interiorul Postului Sântămăriei) şi la struguri.
În această zi sunt recoltate multe plante şi fructe pentru tămăduirea bolilor: avrămeasa, împărăteasa, leuşteanul, usturoiul de samulastră, florile de muşeţel şi de tigvă, alunele, crenguţele încărcate cu prune.
Ca la orice hotar calendaristic, apar şi practici de pomenire a morţilor (pomenile date în această zi se numesc Moşii Schimbării la Faţă), iar cititorii în stele făceau observaţii şi pronosticuri astronomice.
Ofrandele obişnuite date pentru morţi la Probejenie, numite Moşii Schimbării la Faţă, sunt strugurii, mustul şi fagurii de albine. Boabele de struguri desprinse de pe ciorchine şi sfinţite la biserică se numesc, în unele zone etnografice din Moldova (Tutova), „colivă de struguri“. Gustatul primului bob de strugure se făcea după un ritual din care nu lipsea formula pronunţată cu voce tare: „Boabă nouă în gură veche!“ (Moldova şi Bucovina). De la obiceiul de a gusta ritual strugurii şi alte poame la Moşii Schimbării la Faţă, luna august a primit şi numele de Gustar.
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL”, EDIȚIA A XXV-A
Între 1 și 4 august, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț organizează cea de a XXV-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul.”
Respectând caracterul itinerant al manifestării fondate în anul 1991, instituția organizatoare pregătește o serie de patru evenimente artistice complexe desfășurate în trei localități ale județului. Prima zi de Festival se va desfășura în comuna Pângărați, acolo unde, de la ora 17:00 se vor desfășura ateliere pentru copii, urmând ca o oră mai târziu publicul local să se bucure de un program de dansuri tradiționale din Serbia, Polonia și Franța. Seara va cuprinde și evoluția Ansamblului „Tekir” al comunității tătare din Techirghiol, județul Constanța.
Vineri, 2 august 2024, gazda Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul” va fi orașul Târgu Neamț. La amfiteatrul de sub Cetate, începând cu ora 19:00, vor evolua cele patru grupuri folclorice invitate la ediția curentă, spectacolul muzical coregrafic urmând a fi completat cu evoluția apreciatei interprete a folclorului moldovenesc, Viorica Macovei, și cu programul artistic al Ansamblului folcloric „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț.
În municipiul reședință de județ, pe platoul Curții Domnești, vor avea loc ultimele două seri folclorice ale ediției a XXV-a a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”. Două seri magice, cu două concerte extraordinare, formațiilor participante alăturându-se două nume importante din domeniul folclorului: Orchestra „Rapsozii Moldovei” din Chișinău (pentru seara de sâmbătă, 3 august 2024) și Damian Drăghici, duminică, 4 august 2024. Ambele evenimente vor începe de la ora 19:00.
***
Ansamblul de cântece și dans Bychlewianka (Polonia) Grupul se numește „Casa Poporului” din Bychlewo aparține de Centrul Cultural Municipal din localitatea poloneză. Are o vechime de cinci decenii. În 1974, a fost înființat Ansamblul de cântece și dans Bychlewianka. Acest lucru s-a întâmplat datorită grupurilor de femei în vârstă din Cercul Femeilor Rurale din Bychlewo.
Din 1980, este membru al asociației CIOFF (Consiliul Internațional al Ansamblurilor Folclorice). Este un ansamblu de tradiție. A participat la festivaluri internaționale din Europa, prezentând programe artistice cu tematică tradițională, desfășurând activități educaționale în domeniul artei populare, având grijă de autenticitatea elementelor coregrafice.
Grupul este format din o sută de dansatori (copii, adolescenți și adulți cu vârsta cuprinsă între 5-40 de ani) și o orchestră de opt persoane formată din: clarinet, vioara I, vioară a II-a, acordeon, contrabas, tobă și trompetă.
Ansamblul folcloric „Šumadija” este un grup de dansuri tradiționale sârbești fondat în 1980. În repertoriul se regăsesc interpretări dansuri din aproape toate părțile Serbiei. Suitele de dansuri beneficiază de costume diferite, originale, iar fundalul muzical oferă calitate sporită întregului program. Publicul din întreaga lume a putut lua, astfel, contact cu dansurile din Šumadija, ori din regiunea Vlaška, sau cu dansurile din Ponišavlje, din Užice, din Kosovsko pomoravlje, din Šop, sau Bačka, din Muntenegru ori din regiunea Kosmaj.
Ansamblul care vine din Serbia a concertat în multe țări europene, prezentând folclorul național
În cadrul unor festivaluri, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Ungaria, Bulgaria, Rusia.
În ultimii paisprezece ani, ansamblul folcloric „Šumadija” este organizator al „Festivalului de dans popular de vară sârbesc”, un eveniment internațional de marcă, și, de asemenea, în ultimii opt ani, manifestarea etno intitulată „De la strămoși la generațiile viitoare”.
Grupul folcloric „Trou Normand” din Domfront-en-Poiraie (Franța) a fost fondat în 1960, în dorința de a readuce la viață folclorul normand. Situat în regiunea Normandia de Jos, în departamentul Orne, orașul Domfront-en-Poiraie se află la 250 km de Paris. Localitatea este direct legată de istoria Ducatului Normandiei, istoria locului găsindu-și cele mai de demult datări în perioada medievală.
Membrii ansamblului, dansatori și muzicieni, au evoluat, în toată această perioadă, pe numeroase scene din Canada, Statele Unite, Mexic, Brazilia, Lituania, Croația, Polonia, România, Germania, Anglia aducând cu ei, în sunetul acordeoanelor și ale altor instrumente, spiritul sărbătorilor din regiunea normandă.
Actor dinamic al vieții culturale locale, „Trou Normand” aduce în fața publicului costumele care fac parte din patrimoniu local, portul ansamblului fiind direct legat de cultura postrevoluționară (perioada de timp variind de la căderea lui Napoleon I la căderea celui de-al doilea imperiu – anii cuprinși între 1810 și 1870). Inventarul materialelor din care sunt confecționate costumele artiștilor francezi cuprinde un spectru larg, de la in, bumbac și lână, până la mătase naturală și tafta, pentru podoabele bogate din saloane sau mari burghezia locală.
Ansamblul „Tekir” al Casei de Cultura „Constantin Tănase” din Techirghiol (Constanța)
Crescând în paralel cu cetatea lui Tekir, Ansamblul cu același nume a ajuns în la peste șase decenii de existență. Fără să uite promisiunile făcute în 1963, grupul, mereu reînnoit de copii dansatori și artiști, a demonstrat că pasiunea este piatra de temelie a oricărei zidiri.
Istoricul acestui ansamblu este demn de interes, mai ales că diversele perioade și etape ale evoluției sale poartă amprenta maeștrilor coregrafi care au șlefuit talentele native ale unor fete și băieți buni, spre unanima apreciere a publicului larg și a specialiștilor.
Numele ansamblului provine din legenda orașului străvechi, reprezentativ pentru Dobrogea, nume întâlnit în numeroase scrieri datând de la începutul secolului al XVI-lea. Este vorba despre unul dintre jocurile prin care feciorii dovedeau că pot intra în rândurile bărbaţilor maturi.
Ansamblul „Tekir” al Casei de Cultura din Techirghiol se distinge prin atitudinea plină de respect pentru valorile culturii tradiţionale româneşti. În același timp, grupul folcloric este un promotor, în ţară, al produsului cultural aparţinând spaţiului multietnic dobrogean şi, al celui românesc, peste hotare.
Astăzi, repertoriul ansamblului cuprinde numeroase suite de jocuri populare, care aparține folclorului autentic contemporan, coregrafii interpretate de tinerii dansatori ai localității Techirghiol.
Prin originalitatea dansurilor, costumelor şi a abordării folclorului tătăresc, ansamblul a cules aplauze pe scenele din țară, în orașe precum Timişoara, Sighişoara, Sibiu, Botoşani, Iaşi, Baia Mare, București, și pe scenele din străinătate din Macedonia, Ucraina, Italia, Turcia.
Viorica Macovei
Născută pe 26 martie 1985, a absolvit Facultatea de Istorie-Geografie, specializarea Geografia turismului, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.
Încă de la vârsta de unsprezece ani și-a etalat calitățile vocale pe scenă, fiind descoperită de către prof. Ica Popovici, preluată și pregătită ulterior de către Maria Macovei.
Zecile de participări la festivalurile naționale și internaționale de folclor i-au adus multe premii și trofee, captând astfel atenția și beneficiind de sprijinul specialiștilor din domeniu (Eugenia Florea, Elise Stan, Marioara Murărescu).
La vârsta de șaisprezece ani, se înfăptuia adevăratul debut artistic TV, în cadrul emisiunii „O vedetă populară”, realizată cu mult profesionalism de către Elise Stan, apoi urmând nenumărate apariții TV și la emisiuni radio.
De la debut până în prezent, interpreta și-a lansat cinci albume, care cuprind peste șaptezeci de melodii, colaborând cu cei mai renumiți dirijori din țară și din Republica Moldova.
În decursul celor peste douăzeci de ani scurși de la debutul artistic, interpreta a obținut o serie de titluri și distincții, a primit invitații de a cânta și de a fi prezentă la evenimente de mare ținută, cântând pe marile scene ale țări (Sala Palatului, Sala Radio, la București) și ale festivalurilor de gen („Cerbul de aur”, „Mamaia”, „Callatis”, „Maria Tănase” - Craiova, „Strugurele de aur” - Jidvei).
Interpreta a efectuat turnee în Italia, Germania, Belgia , Marea Britanie, Maroc, Cipru, Irlanda.
Toate aceste lucruri o fac să se simtă mai aproape și mai apreciată de către publicul larg.
Orchestra „Rapsozii Moldovei” din Chișinău a fost fondat în anul 2012. De atunci au reușit să înregistreze numeroase piese cu cei mai cunoscuți artiști ai Moldovei. Acest colectiv este un adevărat model pentru tânăra generație de muzicieni. În frunte cu dirijorul Vitalie Dorin, acest grup de oameni talentați și devotați folclorului românesc continuă să bucure publicul de pe ambele maluri ale Prutului cu melodii și spectacole de excepție.
Damian Drăghici
A urmat studii în domeniul muzicii la Universitatea de Muzică din Atena Philipos Nakas (1993-1996) și la Colegiul de Muzică Berklee din Boston, SUA (1997-1999), absolvind Bachelor degree cu Magna cum laude, primul român care a absolvit această școală.
A înregistrat peste 20 albume solo, interpretând diferite stiluri muzicale, folclor, pop instrumental, new age, world music și muzică jazz la nai. A fost artist invitat pe albumul „Winter solstice”, apărut în 2006, album premiat cu un premiu Grammy.
A cântat alături de Joe Cocker, James Brown și Cindi Lauper, Shaggy, Zucchero, în cadrul turneului european „Night of the Proms Tour”, desfășurat între 2004 și 2006. În mai 2011, alături de Nigel Kennedy, la concertul „Classical meets Jazz” din Piața Constituției din Capitală.
A inițiat și a derulat o serie de proiecte de mare succes la public, dintre care amintim: „Damian & Brothers”, care a îmbinat manifestările muzicale cu mesajele împotriva discriminării etnice; „The Gypsy Cuban Project”, un album de world music care îmbină într-un mod inedit cele două vechi culturi.
Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, Ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Indiferent că au venit în faţa publicului român, a celui francez ori a celui turc, dansatorii nemţeni s-au remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului alcătuit din dansuri reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României. Au impresionat, prin cromatica şi frumuseţea costumelor populare, virtuozitatea, ritmul şi acurateţea interpretării, publicul din Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda. Peste tot au pus în valoare frumuseţea folclorului acestui colţ de lume, în care autenticul rămâne încă puternic înrădăcinat în realitate, dar, mai ales, în suflete.
Ansamblul „Floricică de la Munte” a participat la prestigioase festivaluri din Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia, Olanda, precum şi din România (Bistriţa Năsăud, Constanţa –unde a câştigat trei premii I, un premiu II şi Marele Trofeu, la Iaşi – Festivalul „Trandafir de la Moldova”, Cluj – „Serbări Transilvane”, Bacău – „Bobocelul”, Suceava, Harghita – „Subcetate în sărbătoare”, Voşlobeni etc.)
A obţinut premiul Le Sacre du Choreographie la Festivalul Internaţional de Folclor Reims – Franţa, Marele Premiu „Toporaşul de aur” la Zakopane – Polonia, precum şi distincţii la Festivalul de la Zavet –Bulgaria, Festivalul de Folclor de la Krakowia – Polonia, Festivalul de la Lovec – Bulgaria, Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda – Serbia, Festivalul de la Champtoce – Franţa, Festivalul de la Quartu Santa Elena din Sardegna – Italia sau Festivalul Internaţional Olympus Katerini – Grecia, Festivalul de la Adapazari – Turcia.
