SĂRBĂTORI ȘI PRACTICI POPULARE ARHAICE OBEDENIA (VOVEDENIA)
În trecut, se credea că la Obedenie (Vovedenie) „s-ar fi vedit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoviștenieˮ. Românii de pe vremuri țineau sărbăoarea de Ovidenie mai ales pentru ochii ce văd, „pentru vederiˮ, în acest scop femeile obișnuind să sfințească un fuior. Cu acesta, înmuiat în apă, se ștergeau la ochi atunci când aveau problem cu vederea.
În noaptea dinspre Obedenie, se punea într-o strachină apă „la privighiatˮ, trebuind să facă, în trei reprize, trei sute de mătănii. Numai procedând așa, se credea că apa le putea fi de ajutor pentru sănătatea trupului și protectoare împotriva răutății omenești.
Gospodinele așteptau Vovidenia mai ales pentru a da de pomană „lumina de veciˮ, o lumânare masivă cât un stat de om sau cât ușa casei, despre care se credea că nu se stinge niciodată pe lumea cealaltă, lumea fără dor. Resturile lumânării erau bine păstrate, în credința că numai cu ele era bine să te uiți la Anul Nou în fântână, pentru a-ți vedea ursitul.
Această pomană, căreia i se alăturau uneori colăcei, apă, și mai rar, alimente și îmbrăcăminte, se dădea în special pentru sufletele celor înecați sau morți în întuneric, spre a avea și ei calea luminată pe „ceea lumeˮ.
Tot de Obedenie se făceau praznice pentru copii morți, mese ritualice la care se dădeau de pomană bucate de post, unde covașa sau braga erau la mare cinste.
(Marcel Lutic - „Timpul sacru. Sărbătorile de altădatăˮ)
Uniunea Artiștilor Plastici din România recomandă
În perioada 18 - 24 noiembrie 2024, vor debuta noi evenimente vizuale, recomandate de Uniunea Artiștilor Plastici din România:
Luni, 18 noiembrie, la ora 18, la Galeria CĂMINUL ARTEI (str. Biserica Enei, nr.16) se deschide Salonul „GRAFICA ROMÂNEASCĂ 2024 / GR 24 /”. Manifestarea se află la a XIII-a ediție, iar în acest an vor fi expuse 140 de lucrări realizate de artiști din țară și străinătate. Sunt prezenți artiști vizuali din diferite generații care folosesc tehnici specifice acestei ramuri; expoziția explorează și evidențiază dinamica limbajului artelor grafice exprimat atât prin mijloace tradiționale, clasice, dar și contemporane. Expoziția este însoțită de un catalog color bilingv, român-englez, care va fi distribuit artiștilor participanților și celor interesați, cu prilejul vernisajului.
Marți, 19 noiembrie sunt pregramate cinci manifestări plastice:
Galeria Galateea Contemporary Art din București (Calea Victoriei, nr.132) vă prezintă „Note pentru un peisaj”, o expoziție personală a artistului Ovidiu Leuce. Vernisajul evenimentului la ora 19.00. Prezintă: Ion Bogdan Lefter. Coordonator: Anca Vintilă Dragu Proiectul se constituie dintr-o serie de sculpturi ceramice, forme organice modelate din lut negru si dominate de culori închise, pamantii, ce se dezvăluie ca semne/indicii pentru un posibil peisaj (interior). Prezentate pe un dispozitiv ce amintește de o machetă pentru un proiect de arhitectura, realizat special pentru spațiul galeriei, piesele sugerează secvențele și modelele unei partituri muzicale.
Complexul Muzeal Județean Bistrița Năsăud va găzdui de la ora 18, deschiderea expozițiilor care-l au protagonist pe Marcel Lupșe: "Spendoare - despre originea lumii" și "Codex Herbaryum - despre ierburi, miresme și vindecare". Prezintă criticul de artă Oliv Mircea și istoricul de artă Vasile Duda.
Filiala UAPR Târgu Mureș vă invită la vernisajul salonului "Gra-Fo- Media". Evenimentul va începe la ora 18, la Galeria Art Nouveau, Palatul Culturii Târgu Mureș (str. Enescu nr.2).
Expoziția pictorului român de origine ormeană, Ervant Nicogosian debutează la Muzeul Giotto din Erevan. Asociația Culturală Ervant Nicogosian în colaborare cu Galeria Liver din Armenia și cu sprijinul Uniunii Armenilor din România, anunță organizarea unei expoziții de excepție dedicată lui Ervant Nicogosian. Este pentru prima dată când publicul armean poate descoperi operele deosebite ale acestui artist unic. Ervant Nicogosian este un artist care a reușit să transpună tradițiile și identitatea armeană în operele sale, îmbinându-le cu specificul artei românești. Expoziția, organizată de Asociația Culturală Ervant Nicogosian, este un demers cultural valoros, menit să promoveze moștenirea artistică și să faciliteze un schimb de idei și emoții între comunitățile armene și române. Ervant Nicogosian a transpus pe pânză experiențele sale dramatice, influențate de anii celui de-Al Doilea Război Mondial și de deceniile comunismului.
Miercuri, 20 noiembrie, vor avea loc alte două manifestări:
Primăria Municipiului Iași și Uniunea Artiștilor Plastici din România vă invită să celebrați excelența în artă! La Iași va avea loc Expoziția premianților Salonului anual de artă "Artis", un eveniment dedicat promovării talentului și creativității artiștilor contemporani. Lucrările premiate vor putea fi admirate de publicul larg în perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2024. Vernisajul și lansarea catalogului ARTIS 2024 sunt programate la ora 17:00, la Primăria Municipiului Iași, Palatul Roznovanu. Iată care sunt artiștii premiați și nominalizați: Cezara Cristina Moraru, Simon Răzvan, Ana Maria Hanganu, Rotari Marciana, Andrii Doru Emil , Mircea Ștefănescu, Meiu Valentin, Drinceanu Gabriela, Vereștiuc Mihai, Radu Carnariu, Pantea Andrei Alecsandru, Vicențiu Adrian Vînău, Stratulat Cristina , Curpăn Leonard,Cătălin Soreanu, Lavinia German, Cătălin Marinescu, Neagu Diana, Bordianu Iulian Sebastian, Anca Coțovanu, Elena Ciobănașu, Crina Buzilă, Loghin Raluca, Diana Condurache, Rodica Crîșmaru, Adrian Stoleriu, Voicu Mihail, Isache Daniela, Mocanu Alexandru Mihai, Ciprian Romaniuc, Cernat George, Ozolin Dușa, Mădălina Vieriu, Pătrașcu Dragoș, Ioan Ponta, Vilen Maftei, Panțir Bogdan, Radu Firicel. Membrii Comisiei de jurizare au fost: Prof. Univ. Dr. Dan Covătaru, Lect. Univ. Ecaterina Mărghidan, Oana-Daniela Florea-Drăgoi.
La Galeria Simeza din București (Bd.Magheru, nr.20), la ora 18, se deschide expoziția „Corp figură * idoli” a artistei Elena Scutaru. Curator Adriana Oprea. Design grafic Corina Gabriela Duma Elena Scutaru propune o expoziție cu caracter retrospectiv, reunind eșantioane ale secvențelor de lucru, instalațiilor, expozițiilor și seriilor de obiecte care au marcat cariera artistei de la începutul anilor ‘90 până în prezent. Reprezentantă a generației anilor ’90 formată la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, specializarea Sculptură, Elena Scutaru activează la intersecția dintre sculptură, instalație, obiect, asamblaj și medii mixte.
Joi, 21 noiembrie, la ora 17, la Galeria de Artă Ploiești va avea loc vernisajul expoziției Salonul de toamnă 2024. „Evenimentul, devenit o tradiție, este un dialog vizual ce reunește o varietate de stiluri și tehnici, de la pictură, grafică, arte decorative și sculptură, ce explorează tema introspecției, a maturizării și a transformării dintr-o perspectivă subiectivă asupra naturii și a frumuseții ei efemere.” - Liliana Marin, Președinte Filiala Ploiești a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
LA MULȚI ANI, LILIANA MATASĂ!
Născută în ziua de 15 noiembrie 1957, la Piatra-Neamț, artistul plastic Liliana Matasă este un adevărat ambasador al culturii nemțene. Absolventă a Liceului „Petru Rareș” din localitatea natală, viitoarea artistă a urmat cursurile de artă plastică ale Școlii Populare Piatra-Neamț. În 1980, absolvă Facultatea de Arte Vizuale „Rafael Monosterias” din Maracay, capitala statului Aragua, Venezuela.
Țara sud-americană i-a devenit, începând cu anii ’70, a doua sa casă, loc în care va avea primele expoziții personale în 1985 și 1987.
Ulterior, numele său avea sămai apară pe afișele evenimentelor artei plastice internaționale: expoziție colectivă de ceramică, în Spania (1988); de grafică, în Columbia (1988) și Japonia (1996); expoziții itinerante, în Australia (1994) și la Piatra-Neamț, în două rânduri – 1984 și 1996 – ocazii potrivite pentru a face donații Muzeului de Artă.
Despre ultimul eveniment pomenit, criticul de artă Lucian Strochi își amintește: „O întreagă expoziție de grafică de la Casa Prieteniei Neamț-Chamagne-Ardenne (Casa Franței) s-a vândut cu succes, iar fondurile rezultate din aceste vânzări au fost donate integral de artistă unor elevi merituoși, olimpici la limba română, matematici și arte plastică.”
A publicat articole de specialitate în revista „PrintMaking Today”, Londra (Anglia) și cartea „Vientos de Libertad, Caracas, Venezuela.
În urma amplei sale activități creatoare, a primit Premiul „Bernardo Rubinstein” de Artă Grafică, în1991, la Salonul Naţional de Artă „Arturo Michelena”, Valencia (Venezuela).
Surse de documentare: Constantin Tomșa - „Personalități ale culturii din județul Neamț”; „Dor de Neamț”.
OMAGIU FILOSOFULUI NEMȚEAN VASILE CONTA (15 noiembrie 1845 – 21 aprilie 1882)
Filosoful și scriitorul de mai târziu s-a născut la 15 noiembrie 1845, în comuna Ghindăoani (Neamț). A frecventat Școala Domnească de la Târgu Neamț (1853), Gimnaziul Central Iași.
După ce primește o bursă de studii, își perfecționează cunoștințele în Belgia (1869-1871). Un an mai târziu, obține Diploma în Drept. Va preda următorii ani la Universitatea din Iași.
În 1873, devine membru al „Junimii”.
Va publica, în „Convorbiri literare”, scrieri filosofice, precum: „Teoria fatalismului”, „Originea speciilor”, „Teoria ondulației universale”, „Încercări de metafizică”.
În 1879, devine deputat. Din 1880, va conduce Ministerul Cercetării și Instrucțiunii Publice, în guvernul condus de Ion C. Brătianu.
Va fi, vreme de câțiva ani, membru al Curții de Casație.
Vasile Conta a militat pentru progresul multilateral al tânărului stat național, pentru apărarea și consolidarea independenței, pentru dezvoltarea industriei, a comerțului autohton, a învățământului și a culturii.
Scrieri apărute postum: „Bazele metafizicii”, „Întâiele principii care alcătuiesc lumea”. Volume editate după moartea sa: „Opere complete” (1914), „Opere filosofice” (1922), „Opere filosofice alese” (1975).
Considerat primul filosof sistematic din istoria culturii române, trece în neființă la 21 aprilie 1882, la București. Este înmormântat la Iaşi, în cimitirul „Eternitatea”. Monumentul funerar al marelui filozof român este încadrat în lista monumentelor de for public.
În semn de respect și prețuire pentru întreaga sa activitate, Biblioteca Judeațenă „G. T. Kirileanu” Neamţ a dat numele lui Vasile Conta filialei situată în cartierul Mărăţei al municipiului Piatra-Neamţ. În aceeași idee, unul dintre liceele tehnologice din Târgu Neamț îi poartă numele.
Sursă de documentare: Constantin Tomșa - „Personalități ale Culturii din Județul Neamț”, Editurile Crigarux și Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2014.
LĂSATUL SECULUI DE CRĂCIUN (14 NOIEMBRIE)
După trei luni de Câşlegi, pe 14 noiembrie, se lăsa sec de Dulcele Toamnei sau de Postul Crăciunului, postul propriu-zis începând pe 15 noiembrie. De obicei, postul acesta era precedat de trei sâmbete ale morţilor, Postul Crăciunului fiind unul din cele patru posturi ale anului. Despre aceste posturi se credea că sunt cei patru stâlpi care ţin pământul, aceşti stâlpi stând, la rândul lor, pe un peşte adormit.
Postul Crăciunului s-ar ţine, potrivit bucovinenilor, în cinstea Maicii Domnului, deoarece Maica Domnului este cea care i-ar fi poruncit bătrânului Crăciun să ţină cu asprime acest post, drept pedeapsă pentru că i-a tăiat mâinile Crăciuniţei. Chiar şi altădată, Postul Crăciunului era considerat mai puţin sever decât alte posturi, în acest post exista, din punct de vedere al petrecerilor, numeroase „oportunităţi”, acum deschizându-se sezonul şezătorilor, începând a se organiza cetele de colindători şi mascaţi, toate prilejuri de voie bună şi veselie.
Atât Postul Paştelui, cât şi Postul Crăciunului, erau precedate pe vremuri de Lăsatul sau Lăsata Secului, în cazul de faţă, ziua dinaintea începerii postului se numea Lăsatul Secului de Dulcele Toamnei.
Lăsatul Secului presupunea că în noaptea de 13 spre 14 noiembrie sau în ziua de 14 noiembrie se organizau, mai ales între rude, mari petreceri „cu puşti şi pistoale, cu mâncare şi băutură , după petreceri, toate oalele se puneau cu gura în jos pentru ca duhurile rele să nu se furişeze în ele, crezându-se că acest timp este prielnic acţiunii acestor duhuri. Rămăşiţele de la masă se adunau la un loc şi pe 15 noiembrie se aruncau afară spre răsărit, femeile rugându-se ca păsările cerului, mai ales vrăbiile, să nu le strice ogoarele.
În ziua Lăsatului Secului exista obiceiul ca fiecare să mănânce un ou pentru a fi gras şi rotunjel ca oul. Un alt obicei cerea ca atunci când un copil strănuta, oamenii din preajmă să-i dăruiască o vită oarecare spre a avea, se zice parte şi noroc la vite.
(Marcel Lutic - „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată”)
Figuri marcante – NICOLAE MILORD: Don Quijote de Piatra-Neamț, pictor al florilor
Unul dintre cei mai apreciați artiști plastici ai judeţului Neamţ a fost Nicolae Milord. A făcut parte, alături de C.D. Stahi, Aurel Băeșu, Iulia Hălăucescu şi Petru Petrescu, din pleiada marilor pictori nemțeni, care au imortalizat urbea pietreană și împrejurimile și au adus faimă ținutului.
De altfel, admirația față de Aurel Băeșu o afirmă însuși Milord, el dovedindu-se, în arta plastică, un demn urmaș al celui care a plecat în eternitate în anul 1928.
Pictor al florilor
Nicolae Milord a fost un iubitor al naturii, florile fiind, în mod special, în atenția sa. Pietrenii care își amintesc de el îl evocă drept un tip retras, care comunica puțin. Când nu picta în propria grădină, îi plăcea să cutreiere, cu șevaletul sub braț, cărările dealurilor dimprejurul orașului.
Ca unul care l-a cunoscut, regretatul profesor și filosof pietrean Emil Bucureșteanu îl evoca pe artist astfel: „Dincolo de tot ceea ce a creat, la Nicolae Milord rămân florile din tablourile sale, rămâne frumosul acestora, transfigurat, recompus, remodelat, care este atemporal, de veșnică ființare. Milord rămâne în conștiința admiratorilor ca «Pictor al florilor», luând de la acestea nu doar forma, cât mai ales culoarea. Printr-un efort în plus, la privitor poate intra în funcțiune și un alt simț, mirosul. Poate, în fața șevaletului, Nicolae Milord trăia ambele impresii. Din grădină, pictorul pornea cu o lume florală mentală și o transpunea cu ajutorul pensulei pe pânză sau carton. Grădina avea frumusețea ei, dar tabloul era altceva, o altă lume.“
Ca o adeverire a spuselor profesorului Bucureșteanu, Alecu Ivan Ghilia nota pentru „România liberă“, din 3 iunie 1971, după vernisarea unei expoziții în Capitală: „Ca rafinament cromatic și căldură, se impun florile lui Milord. Florile lui trăiesc ca la Luchian, cu prospețime și farmec, petalele lor vibrează încărcate de inefabil, de o lumină dulce, nostalgică.“
Nicolae Milord și criticii de artă
O vorbă care a tot circulat în urbea noastră spune că, într-un dialog purtat între Iulia Hălăucescu și Petre Cormarnescu, când s-a ajuns la o referire asupra lui Milord și intrarea sa în Uniunea Artiștilor Plastici din România, replica criticului bucureștean ar fi venit cam așa: „Mai lasă-mă în pace, Lady, cu Mu Lord al dumitale!…“ Butada creată spontan a devenit, de atunci, celebră în lumea artei plastice românești.
Un portret al lui Nicolae Milord îl face, așa cum numai el se pricepe, apreciatul critic de artă Valentin Ciucă: „Personaj pitoresc şi discret, Nicolae Milord amintea concitadinilor, prin vestimentaţie şi comportament, de perioada interbelică. Era amabil şi capricios, elegant cu măsură, purta permanent la gât o lavalieră asortată costumului, mereu acelaşi. Îl enerva la culme apariţia unor noi generaţii de artişti pregătiţi pe sponci de profesori modeşti. Instrucţia sa artistică, riguroasă şi marcată de autoritatea unor mari pictori l-a stimulat adesea, dar l-a şi timorat uneori. Ambiţia de a-şi depăşi maeştrii ieşeni a rămas doar o iluzie, chiar dacă pictura sa a onorat statutul profesionist al unui pictor aplicat, capabil să sugereze prin artă sentimentele cele mai alese. A pictat peisaje, îndeosebi din spaţiul citadin nemţean, şi a ieşit uneori la lucru în plein air. Elabora atent, analiza efectele de lumină, măsura continuu ca un geometru şi stabilea proporţiile adecvate. Cel mai mult a lucrat cu cuţitul de paletă şi, de aceea, impresia de forţă şi tensiune a imaginii este irepresibilă. Florile anotimpurilor şi-au găsit în pictor un admirator tandru şi generos. Nu a distrus corola de lumini a lumii, ci a identificat-o în universul culorilor sale, în armoniile personale în care credea. Nu cultiva prieteniile artistice făţarnice şi s-a mulţumit doar cu statutul de Don Quijote de Piatra-Neamţ, admirat de unii, ignorat de alţii.“
Memoria artistului omagiată în contemporaneitate
În ideea de a-l omagia an de an pe artistul plastic Nicolae Milord şi de a-i perpetua memoria şi în plan naţional, începând din anul 2017, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare“ Neamţ organizează Concursul naţional de arte plastice „Nicolae Milord“, competiţie destinată cursanţilor din toate școlile populare de artă din ţară. Până în anul 2022 au fost acordate șase Mari Premii MILORD, posibilii discipoli fiind: Sara Voaideș (Şcoala Populară de Artă Târgu Mureş) – 2017; Dănuţ Aconstantinesei (Şcoala de Arte Botoşani) – 2018; Robert Voitchievici (Şcoala de Arte „Ion Irimescu“ Suceava) – 2019; Marilena Popa (Școala de Arte și Meserii „Ilie Micu“, Sibiu) – 2020; Maria Andronoiu (Școala de Arte și Meserii „Vespasian Lungu“ Brăila) – 2021; Maricel Blaga (Centrul Cultural „Dunărea de Jos“, Galați) – 2022.
Scurtă biografie
Nicolae Milord s-a născut la 11 noiembrie 1909, la Piatra-Neamţ, loc în care 79 de ani mai târziu avea să treacă în eternitate. Şi-a început educaţia pe plaiurile natale, absolvind Liceul „Petru Rareş“, pentru ca apoi să urmeze cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, avându-l coleg pe Corneliu Baba, iar ca maeştri la catedră pe Jean Leon Cosmovici, Gheorghe Popovici, Octav Băncilă şi Ştefan Dimitrescu. A fost discipol al lui Aurel Băeşu.
Anul debutului său pe simeze a fost 1937, atunci când a participat la o expoziţie colectivă. Tot în 1937 are şi o primă „personală“ la Piatra-Neamţ, fapt pe care îl va mai repeta în 1967, 1970 şi 1980. Trecând prin perioade tulburi, războiul al doilea mondial şi întreaga perioadă comunistă, Nicolae Milord a avut parte, în cadrul activităţii sale artistice, numai de expuneri în ţară, Bacău, Iaşi, Botoşani, Bucureşti, acestea fiind oraşele unde creaţiile sale au putut fi văzute cu predilecţie.
În 1957 a primit Premiul pentru pictură al Regiunii Bacău. A fost decorat cu Medalia „A XXV-a Aniversare a Eliberării Patriei“.
Timp de 15 ani a condus Cenaclul de artă plastică de la Piatra-Neamţ.
Lucrările sale se găsesc în numeroase colecţii muzeale şi particulare.
A trecut Marele Prag în ziua de 10 mai 1988, la Piatra-Neamţ, fiind înhumat la cimitirul local „Eternitatea“.
DIN CALENDARUL POPULAR AL ROMÂNILOR – SĂRBĂTOAREA SFÂNTULUI MUCENIC MINA SAU ZIUA TÂLHARILOR
Ziua din Calendarul popular dedicată personajului doveditor al răufăcătorilor, Mina, care a preluat din Calendarul ortodox numele şi data de celebrare ale Sfântului Mucenic Mina (11 noiembrie), este numită, prin Moldova, Ziua Tâlharilor.
Dintre practicile magice efectuate pentru aflarea adevărului în perioada 11 noiembrie (sărbătoarea Sfîntului Mina) - 25 decembrie (Sărbătoarea de Crăciun) despre hoţi, ucigaşi şi făcătorii de rele, se aprindeau lumânările, intenţionat greşit, la capetele care se lipesc de sfeşnic. Procedând aşa, se credea că schimbă duşmanilor gândurile, întorc afecţiunea flăcăilor doriţi de fete.
În această zi de 11 noiembrie se plăteau sărindare şi acatiste pentru măritiş, pentru împlinirea blestemelor si aflarea unor taine.
EVENIMENT: CONCERTUL DE MUZICĂ VECHE, ROMÂNEASCĂ ȘI ORIENTALĂ, CU ANSAMBLUL VOCAL-INSTRUMENTAL „FLORALIA”
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare Neamț,”, în parteneriat cu Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, invită publicul meloman să ia parte la un eveniment muzical deosebit: Concertul de muzică veche, românească și orientală oferit de Ansamblul vocal-instrumental „Floralia” din Iași. Parte integrantă a Stagiunii muzicale 2024-2025, concertul va avea loc miercuri, 13 noiembrie 2024, începând cu ora 17:30, la sala de festivități a Colegiului Tehnic Forestier din Piatra-Neamț (strada Ștefan cel Mare, nr. 67).
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
***
Ansamblul vocal-instrumental „Floralia” din cadrul Facultăţii de Interpretare, Compoziţie și Studii Muzicale Teoretice a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, este condus de conferențiar univ. dr. Irina Zamfira Dănilă. A fost înfiinţat în 2007, inițial ca un cor psaltic, aflat sub îndrumarea preotului conf. dr. Florin Bucescu, cunoscut folclorist şi profesor de muzică psaltică şi reputat bizantinolog român.
Formaţia este inedită prin componenţa sa mixtă, remarcându-se prin participări la festivaluri internaționale în Ucraina și România și concerte susţinute la Chişinău (Republica Moldova), la Iaşi (în cadrul Filarmonicii „Moldova”), Piatra-Neamț și Onești. În octombrie 2021, „Floralia” a participat la ediția a IV-a a Festivalului Internațional de Muzică Bizantină de la Iași. În 2018 și 2019, a colaborat cu renumitul interpret de muzică tradițională, Grigore Leșe, în cadrul a două concerte.
Obiectivul principal al ansamblului „Floralia” este promovarea, în țară și peste hotare, a muzicii vechi, a folclorului românesc și balcanic, autentic, cu certă valoare de patrimoniu național și universal. Repertoriul ansamblului este alcătuit din colinde arhaice din antologia lui George Breazul, cântece de lume din colecțiile de folclor ale lui Anton Pann, dar și folclor țărănesc și muzică psaltică. Ca o deschidere către folclorul balcanic, au fost introduse în unele concerte şi melodii tradiţionale grecești, macedonene, sârbești și bulgărești.
Pentru interpretarea cât mai autentică a repertoriului de cântece de lume notat de Anton Pann și a celui folcloric autentic, românesc și balcanic, în ansamblu au fost integrate instrumente tradiţionale din componenţa tarafului popular românesc – vioara, fluierul şi cobza –, precum şi unele specifice folclorului oriental: lăuta constantinopolitană, kanon-ul, duduk-ul, djembe-ul sau oboiul/clarinetul.
Din discografia Ansamblului „Floralia” amintim: „Anton Pann – Buchet de cântece de lume”, „Colinde vechi românești”.
A DOUA SERIE DE SPECTACOLE TEATRALE DIN CADRUL ZILELOR CLASEI DE ACTORIE
Amplul proiect Zilele clasei de actorie din anul școlar 2024 – 2025 va continua luni, 11 noiembrie 2024, cu o nouă ieșire a tinerilor actori de la Școala Populară de Artă Piatra-Neamț la rampa scenei.
Astfel, în organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, grupele clasei de actorie vor prezenta, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul reședință de județ, patru dintre cele mai recente montări dramatice.
De la ora 11:00, este programat spectacolul „Cana vieții”, de Iustin Mătasă, urmat apoi de „Povestea uitată a lui Kleba”, după Darius Dobrea. Aceste două reprezentații ale grupei de școlari (clasele I-IV) sunt în regia Mariei Hibovski, ajutată de Elisa Onu și Anastasia Vieru, în calitatea lor de asistente de regie.
Începând cu ora 13:00, va fi rândul grupei elevilor de gimnaziu (clasele V-VIII). Vor fi prezentate publicului local spectacolele „La un anumit nivel”, de Dumitru Ungurianu și Maria Hibovski, respectiv „7 etaje fac un bloc”, de Maria Hibovski. Coordonatoarea activității clasei de actorie din cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț este cea care semnează și regia acestor două montări, fiind ajutată de asistenții de regie Elisa Onu, Catrinel Șuba, Oliver Tonco, Ema Todiraș și Ioana Grigoraș.
Uniunea Artiștilor Plastici din România recomandă
Uniunea Artiștilor Plastici din România recomandă câteva evenimente plastice care vor debuta în perioada 4 - 10 noiembrie 2024:
Luni, 4 noiembrie vor avea loc două vernisaje:
La ora 15, Biblioteca Județeana "Alexandru Odobescu" din Călărași (str. 1 decembrie 1918, nr.1) va găzdui vernisajul expoziției "Împletituri paradisiace" a pictorului Dragoș Botezat. Curator Ana Amelia Dincă.
Galeria Artoteca a Bibliotecii Metropolitane București (șos. Mihai Bravu, nr. 4), în cadrul parteneriatului pe care îl are cu Uniunea Artiștilor Plastici din România, vă invită la ora 17, la vernisajul expoziției „FREE Camp 2024”. În perioada 17-27 iulie 2024 a avut loc evenimentul menționat, un atelier de artă plastică în Miercurea Ciuc, care s-a integrat cu succes în viața culturală a orașului în ultimii 20 de ani. Anul acesta, zece artiști din patru țări au îmbogățit colecția de artă contemporană a Centrului Cultural Județean Harghita: Florina BREAZU (MD), Tibor BUDAHÁZI (HU), Mircia DUMITRESCU (RO), Inga EDU (MD), Csaba FAZAKAS (AT), Gábor KENTELKI (RO), József KÁNTOR (HU), ChaRyong KO (KR), Anna-Mária ORBÁN (RO), László BOTÁR (RO). Curatorul atelierului este artistul plastic László Botár.
Marți, 5 noiembrie, în Recepția Holetului Central din Ploiești (Bd. Republicii) va avea loc la ora 17, vernisajul expoziției de pictură cu lucrări semnate de Marcel Bejgu.
De la ora 18, Casa cu lei din Bistrița (str. Nicolae Titulescu, nr. 8) va găzdui vernisajul expoziției „Ochiul întors” a pictorului Marcel Lupșe. Curator – Vasile Duda.
Miercuri, 6 noiembrie, Galeria de Artă ”Absida”, situată în Casa cu Absidă ”Laurențiu Ulici” din Iași, găzduiește la ora 16, vernisajul expoziției „Punct și virgulă”. Protagonist artistul plastic Dănuț Adrian Chidon – Frunză. Prezintă: Constantin Tofan – vicepreședinte al UAPR – Filiala Iași și criticul de artă Petru Bejan.Curator: Ciprian Romaniuc.
Alte două manifestări plastice se vor desfășura joi, 7 noiembrie:
“TRADIȚII: TEZAURUL SUFLETULUI ROMÂNESC” este titlul expoziției organizate de Centrul Cultural Mihai Eminescu, la Galeria Calderon art Studio. Vernisajul evenimentului în cadrul căruia vor putea fi admirate lucrările Mariei Jardă va începe la ora 17. Curator: Nicoleta Paninopol. Critic de Artă: Marius Tița.
Galeria de Artă Ploiești (Piața Victoriei, nr. 4) vă invită la ora 17, la deschiderea expoziției comemorative „Ion Șinca: Note despre o arhivă afectivă”, organizată pentru a marca 10 ani de la dispariția acestui artist si profesor remarcabil. În semn de omagiu, această expoziție aduce împreună lucrările a numeroși absolvenți ai Liceului de Artă, foști elevi ai profesorului Ion Șinca. Printre aceștia se numără: Adriana Braileanu, Alina Dumitrescu, Valentin Soare, Burloiu Amina, Marilena Cane, Iolanda Crețoiu, Cristina Dimian, Mihail Lazăr Epure, Frățilă Laurențiu, Gheorghe-Tănase Mădălina, Loredana Ioana Giacometti, Daniela Mihai, Petre Ioana Alina, Maria Petre, Anda Ștefan, Radu Tancău, Georgiana Sidoriuc, Denisa Tocan, Anca Vișan-Bojoa, fiecare expunând câte o lucrare în onoarea profesorului lor. În plus, veți putea admira 20 de lucrări originale ale artistului Ion Șinca, o selecție care surprinde spiritul și viziunea sa artistică unică și oferă publicului o incursiune în universul său creativ.
Vineri, 8 Noiembrie 2024, la ora 17, la Galeria Frunzetti UAPR Bacău va avea loc deschiderea expoziției de grup " Dincolo de vizibil". În cadrul evenimentului vor fi prezentate lucrări de pictură, grafică, sculptură, fotografie, artă decorativă aparținând unui număr de 35 de artiști membri ai filialei. Tema expoziției se referă la înțelegerea și transcenderea simplelor limite ale aspectului vizual, care presupune luarea în considerare a întregului spectru electromagnetic în care vizualul este doar o mică parte a intervalelor de frecvență și lungimi de undă. Este o călătorie în spațiu pe calea intuitivului într-un univers în reașezare, modelat nu numai de existența luminii care ține materia în formă, ci și de greutatea unui câmp invizibil, miraculos de dincolo de conul de lumină. Explorarea planurilor multi senzoriale ale realității, in căutarea sensului vieții și a exprimării individuale, este un drum al descoperirilor interioare.
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
