În ziua de 9 martie, străvechi început de an agrar, se făceau numeroase pronosticuri meteorologice: „Dacă îngheaţă pământul spre ziua de 40 de sfinţi, la toamnă nu vor fi brume şi oamenii pot semăna păpuşoi (porumb) cât de târziu, că tot se vor coace foarte bine”; „Cum va fi timpul în ziua de Măcinici, aşa va fi toată primăvara”. (Simion Florea Marian)

Ziua scoaterii rituale a plugului în ţarină varia, în raport cu latitudinea geografică: la Mucenici (9 martie) în sud, la Alexii (17 martie) şi la Blagoveştenie (25 martie) în centrul şi nordul ţării.

Credinţa că începerea unei activităţi economice în ziua de Anul Nou agrar aduce spor şi belşug este bine ilustrată de obiceiul scoaterii plugului în ţarină şi tragerea primei brazde. Cu câteva zile înainte de 9 martie se ascuţeau şi se îndreptau fiarele plugului, se verificau şi se reparau celelalte părţi ale plugului, se hrăneau bine animalele de tracţiune (în vremurile străvechi, boii), se încheiau înţelegeri între gospodari pentru a se ajuta la arat (la un plug din lemn se înjugau câte două-trei perechi de boi) şi se aştepta momentul ieşirii la arat în deplină curăţenie trupească şi sufletească. În dimineaţa zilei de 9 martie abundau practicile cu rol purificator (afumarea cu tămâie şi stropirea cu apă a boilor înjugaţi la plug şi a gospodarului ieşit la arat) şi fertilizator (aruncarea unui ou înaintea plugului de către gospodină).