Miercuri, 27 decembrie 2023, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a 53-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare. Începând cu ora 16:00, pe traseul Teatrul Tineretului –Hotel „Ceahlău” – Muzeul de Istorie – Casa de Cultură –Teatrul Tineretului, va avea loc parada formaţiilor participante, urmată de spectacolul acestora (ora 17:00) pe scena amplasată în Piața Ștefan cel Mare.
Programul artistic al ediției curente a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare” va culmina cu spectacolul extraordinar „POVESTE DE IARNĂ. „Lupii lui Calancea”, însoțiți de „Urșii” din Asău, vor încălzi sufletul românilor într-un concert de neuitat care va aduce în inima tuturor mai multă căldură, mai multă bunătate și multitudinea de amintiri a datinilor neamului nostru. Acest eveniment excepțional este programat a începe la ora 19:00.
Scurt istoric al Festivalului
În decembrie 1969 debuta la Piatra-Neamţ o manifestare care ani de-a rândul, în perioada de dinainte de 1989, a fost cunoscută sub titulatura de Alaiul de datini şi obiceiuri. Ulterior, evenimentul, devenit unul foarte aşteptat de mii de nemţeni, avea să-şi schimbe denumirea. Astfel că din 2009 manifestarea este cunoscută ca Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”,denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între sfântul Nicolae (6 decembrie) şi Sfântul Ion (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului.
Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a cinci decenii s-a desfăşurat an de an, neîntrerupt. Aşa se face că tradiţionala întâlnire a alaiurilor de datini şi obiceiuri de iarnă a atins ediţia jubiliară, a cincizecea, în anul 2018.
Pe parcursul celor peste cinci decenii, fondul manifestării a rămas mereu acelaşi, la Piatra-Neamţ, în fiecare lună decembrie se întâlnesc grupuri din judeţ, dinţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la o paradă a datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă.
Pietrenii au avut ocazia să urmărească cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri. Cetele de colindători, urători şi mascaţi şi-au întâmpinat mereu publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.
BANDUL „LUPII LUI CALANCEA”
Este creația producătorului, compozitorului și chitaristului basarabean Alex Calancea.
După absolvirea Conservatorului din Chișinău, Alex Calancea face primele turnee, în calitate de basist, prin Europa, Asia, cu un proiect de jazz fusion. Continuă, apoi, cu un proiect pop-rock, având colaborări importante cu producători prestigioși din Los Angeles, printre care Jack Jaseph Puig.
Întors din S.U.A. în Republica Moldova, își creează propriul band care-i va purta numele și va deveni un proiect de referință a muzicii de calitate de peste Prut. Muzica sa este un tribut adus marilor artiști, prin concertele „Amintire de iubire”, „Alex Calancea și prietenii”. Este producător al filmului documentar „Bucurie de Noroc la Orizont de Plai”.
După această etapă, Alex Calancea se inspiră din folclorul autentic din Republica Moldova, urmând colaborări numeroase de succes cu Orchestra „Lăutarii” condusă de Nicolae Botgros, Orchestra Fraților Advahov, precum și cu orchestre simfonice din România.
Primul album de creație proprie îl realizează în anul 2016, axat pe instrumentul său (chitară bas), album denumit „Basul Capricios”, inspirat din locurile în care a copilărit, melodiile fiind cu influențe funk, folk, clasic și jazz.
În paralel, Alex Calncea creează proiectul pop-rock „RUPT”, muzicianul devenind și producătorul mai multor artiști basarabeni.
La sfârșitul anului 2017 se naște cel mai recent proiect al său, „Alex Calancea și Lupii”, proiect ce aduce în prim-plan motivele, baladele și poveștile haiduciei, aduse pe ritmuri contemporane, fuzionate cu folclor.
URŞII DE LA ASĂU, JUD. BACĂU
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.
ALAIUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DIN COMUNA CEPLENIȚA (IAȘI)
Formaţia are o istorie foarte bogată, primele manifestări având loc în perioada interbelică.
Mai aproape de zilele noastre, grupul condus Dumitru Laiu, primarul comunei Cepleniţa, a participat la mai multe festivaluri naţionale, fiind foarte apreciat pe oriunde a evoluat.
Printre locurile pe care „Cerbul” le-a colindat amintim: Muzeul Satului din Bucureşti (2005), Sighetu Maraiaţiei (2007, 2018, 2021, 2022), Vatra Dornei (2010).
A colindat. de asemenea. întreaga Moldovă – Iaşi, Botoşani, Piatra-Neamţ.
Cerbul de la Cepleniţa”
Repertoriul trupei ieşene cuprinde colinde şi jocul „Cerbului”, care este specific zonei din care grupul provine. Dansul este unul arhaic, simbolizând viaţa, moartea şi veselia momentului reînvierii atunci când păşim în noul an.În fiecare an, între formaţiile care evoluează în perioada sărbătorilor de iarnă în comuna Cepleniţa, satul Buhalniţa, judeţul Iaşi, se remarcă ceata „Cerbului”.
Ea este formată din masca centrală, un număr variabil de „Ursari Boieri” şi „Ursari Urâţi”. Primii nu au mască, pe cap poartă căciuli de miel împodobite cu oglinzi şi mărgele, cu o creasă cu canafi de lână şi pene de păun. Au flanele albe de lână, împletite manual şi veste negre decorate cu oglinzi, mărgele şi bârneţe, iar la pantalonii negri, din stofă groasă, au vipuşcă roşie. La picioare poartă opinci cu nojiţe din piele sau împletite din lână neagră care cuprinde obiele cusute cu motive decorative.
Masca Cerbului are între coarne o bogată coroană din flori artificiale, oglinzi şi mărgele iar pe margine o ramă rotundă din verdeaţă naturală brad, vâsc sau tuia, corpul este din blană de iepure.
Ursarii Urâţi poartă măşti hidoase, din blană sau din păr de cal. hainele sunt ponosite cu petice dc cârpă sau blană.
Formaţia muzicală este compusă din suflători – trompetă, clarinet şi tobă mare, tobă mică şi taler.
Ceata intră în curtea omului şi-i cere învoirea de a evolua. Dacă gazda e de acord, jocul începe în sunetul muzicii pe ritmul căreia se rotesc Ursarii Boieri în jurul Cerbului cu strigături. Cerbul cade leşinat şi este reanimat de unul sau mai mulţi ursari cu un descântec hazliu.
Se mai execută un joc vesel de bucurie că a înviat cerbul şi spectacolul se termină cu darul şi plata oferite de gazdă
Jocul urşilor este un obicei care se practică în ajunul Anului Nou, îndeosebi în Moldova. Constă în interpretarea unui ritual de către o ceată de urători. Ceata urătorilor care merg cu ursul este alcătuită din urători deghizaţi în urs, ursari, fluierari. toboşari; fiecare dintre ei interpretând un anume rol. Uneori, în ceată, pot ti acompaniaţi de irozi sau mascaţi.
În tradiţia veche a multor popoare, ursul era un animal sacru şi era venerat. Măştile simbolizau întoarcerea celor morţi la mai multe popoare, iar la geto-daci, animalul era văzut ca unul cu puteri magice, tămăduitoare.
Jocul Ursului este printre cele mai spectaculoase jocuri cu măşti. Este întâlnit mai ales în satele bucovinene, practicat mai mult în zonele de deal decât la câmpie.
în Jocul Ursului, în afară de cel costumat în acest animal, un rol important îl arc cel care conduce ceata. Ursarii sunt cei care conduc urşii printr-un lanţ legat de capătul ciomegelor ce se prinde apoi de capul ursului. Toboşarii dau ritmul cu tobele, iar urşii fac tumbe, se iau la trântă sau chiar mimează că atacă spectatorii.
Cetele de ursi pot fi independente dar, de regula, ele alcătuiesc un nucleu ceremonial in cadrul grupurilor complexe de mascaţi. Ceata urşilor este condusa de un căpitan fiind compusa din: ursi, ursari, irozi, mascaţi si toboşari. Ursii sunt jucaţi de persoane îmbrăcate in blana de urs împodobita cu ținte, curele si canafi mari roşii.
Ursarii sunt cei care conduc ursii printr-un lanţ legat de căpătui ciomegelor ce se prinde apoi de capul ursului. Toboşarii dau ritmul jocului prin tobele prinse de trunchi pe care le bat cu doua bete de lemn. După executarea numerelor din timpul dansului, ursii se mişcă independent, simulând viața lor libera in mijlocul naturii, se iau la trântă, fac tumbe, simulează chiar atacul asupra persoanelor din asistenta.
Masca este condusă de un „ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje (printre care se poate afla un copil în rolul puiului de urs).
Aţâţat de ursar („Joacă bine, măi Martine/Că-ţi dau pâine cu măsline”), în răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, ţinându-şi echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormăie şi imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile.
Jocul trebuie să fi avut, la origine, rolul de a purifica şi fertiliza solul în noul an. Reprezentaţia, foarte asemănătoare cu cea pe care o dau ursarii ţigani cu un animal domesticit în orice moment al anului, se încheie cu obişnuitele urări adresate asistenţei.
ALAIUL PLUGUȘORULUI „SUMANARII” DIN TRIFEŞTI, JUDEŢUL NEAMŢ
Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
„BANDA LUI JIANU” (SAT MIRON COSTIN, COMUNA TIFEŞTI, NEAMŢ)
Apropierea sărbătorilor de iarnă găsește în fierbere totală suflarea satului. Iminenta despărțire de Anuol Vechi și nerăbdareacu care este așteptat să sosească Anul Nou, mobilizează tinerii din sat, sub îndrumarea lui Meșeșmit Lehonschi, la formarea Bandei lui Jianu.Versurile sunt specifice satului Miron Costin, fiind culese de la foști membri ai grupului, transmise din generație în generație.
Înveșmântați în costume specifice rolurilor (provenite din Colecția Etnografică „Lada cu zester” a preotului diac Iustin Lehonschi), membrii bandei pornesc prin sat, din poartă în poartă, pe la casele sătenilor.
„Banda lui Jianu” a participat la festivalurile de datin și obiceiuri de iarnă de la Piatra-Neamț, Roman și Trifești, în 2017.
ALAIUL DE DATINI „RĂZEȘII CRACĂULUI ȘI NĂVALA URȘILOR”, GIROV (NEAMȚ)
Acum câțiva ani, în preajma Sărbătorilor de iarnă, în satul Boțești erau puțini colindători, dar totodată și mulți tineri dornici să ducă tradițiile mai departe. Momentul înființarii grupului s-a petrecut în seara de 31 decembrie 2016, când s-au întâlnit cetele de urători în fața casei preotului satului, din pură coincidență. A fost clipa în care s-a hotărât unirea cetelor.
De atunci, an de an, grupul a funcționat în perioada sărbătorilor de iarnă, încercând mereu să fie din ce în ce mai buni.
Povestea tradițiilor pe care le prezentă – Jocul caprei și al cerbului, Dansul căiuților, Urături și strigături, Năvala urșilor –, a pornit în Ajunul Anului Nou 2020, când, umblând pe ulițele satului Boțești la urat, grupul s-a întâlnit cu un bătrân, care a povestit întâmplări din viața lui: omul avea o turmă de oi și capre cu care umbla prin lume. A fost atacat deseori de urși și lupi, și-a pierdut o parte dintre animale, altele i-au murit și a rămas singur.
Pornind de la această povestire, s-a creat un scenariu cu urături și cu obiceiurile din zona Girovului, îmbogățindu-le și creionând un moment artistic original.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA PÂNCEŞTI (NEAMŢ)
Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit « Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona etnofolclorică a locului.
ANSAMBLUL FOLCLORIC ,,STRĂJERII MUNTELUI”, FARCAŞA, JUDEŢUL NEAMŢ
De la poalele Munților Stânișoarei vine să colinde Ansamblul folcloric ,,Străjerii muntelui” din satul Farcașa. An de an, gospodarii și tinerii localnici, care iubesc și păstrează credința și tradiția strămoșească, se adună, asemenea dacilor, în costume populare și merg cu Capra, bucurând Valea Bistriței și nu numai cu cântecele și costumele lor, unice prin frumusețe, autenticitate și profunzimea folclorică. Prin ceea ce fac de Sărbători, an de an, fărcășenii păstrează vie datina străbună și credința populară milenară, care îi ghidează în viața și le oferă o identitate românească și creștină autentică, indiscutabilă.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „COMORILE NEAMŢULUI„
A fost înfiinţat de catre profesor-coregraf Anda Maria Acristinei în anul 2008. Aceasta, din dragoste pentru jocul si cântecul popular, a strâns în jurul său tineri cu vârste cuprinse între 4 şi 30 de ani, punând astfel bazele unui ansamblu de dansuri populare româneşti. Talentul coregrafului şi eforturile dansatorilor au rodit apoi în numeroase reprezentaţii la nivel local, judeţean, naţional, pentru ca ulterior ansamblul să efectueze turnee şi să participe la concursuri şi festivaluri internaţionale în Franţa, Spania, Turcia, Grecia.
Intenţia Ansamblului folcloric „Comorile Neamtului” este de a prezenta o imagine despre cultura tradiţională şi obiceiurile judeţului Neamţ, dar şi din alte regiuni ale ţării.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „CODRII NEAMŢULUI„
Ansamblul a fost înființat în anul 2009 la inițiativa coregrafului Sebastian Coroi și are în repertoriu suite de dansuri din judetul Neamt, dar și din alte zone ale țării, remarcându-se de-a lungul anilor la numeroase spectacole și festivaluri atât în țară cât și în străinătate, participând în cadrul multor emisiuni TV. În anul 2017, a participat de doua ori la Festivalul de Folclor din Bruxelles, reprezentând cu mândrie și profesionalism județul Neamț.
Grupul folcloric aparține Asociaței culturale omonime, având în componența sa un număr de zece soliști-colaboratori și o medie de cincizeci de dansatori, de diferite vârste, cu diverse activități profesionale la bază. Din anul 2009 și până în prezent, reușește să se autofinanțeze și să achiziționeze costume din mai multe zone ale țării și recuzita necesară susținerii multor spectacole pe parcursul anului.
Ansamblul colaborează, de la sfârșitul anului 2017, cu orchestra „Rapsozii Neamțului” din Piatra-Neamț, condusă de dirijorul Daniel Iorgu-Bulai.
ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” AL CENTRULUI PENTRU CULTURĂ ŞI ARTE „CARMEN SAECULARE” NEAMŢ
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei. Astfel, creaţii cum sunt „Balada lui Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea – Haiducul, dramele „Bujorul” ori „Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ.
Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semănatul.
Conducerea muzicală – Denis Samson, iar cea artistică aparține coregrafului Dedilia Popovici.
