OBICEIURI ŞI CREDINŢE LA SEMĂNAT

Timpul de semănat al plantelor era ales în trecut de oameni în raport de condiţiile climatice favorabile şi de o anume fază de creştere sau descreştere a Lunii pe cer: „Roadele care se fac în pământ, precum cartofii, să fie semănate la Lună Veche, adică atunci când e Luna plină, iar cele ce se fac […]

OMAGIU ADUS MEMORIEI SCRIITORULUI ALECU RUSSO

Alecu Russo s-a născut în ziua de 17 martie 1819, la Străşeni/Prodăneşti, judeţul Lăpuşna. În copilărie şi adolescenţă a studiat în particular cu un dascăl grec, la Institutul „François Neville” (Elveţia, 1829-1835), apoi, se pare, a făcut studii la o casă de comerţ din Viena, până în 1836. Din cauza unor versuri ce îndemnau la […]

CREDINŢE POPULARE – ZIUA PEŞTELUI ŞI A ŞARPELUI

Timpul din preajma echinocţiului de primăvară era suficient de cald pentru casărbătoarea de Alexii (17 martie) se mai numea, local, Ziua Şarpelui, Ziua Peştelui şi Retezatul Stupilor (scoaterea din stupi a mierii neconsumate de albine pe timpul iernii). În această zi, când se zbate peştele în apă înainte de depunerea icrelor pentru înmulţire, pescarii nu […]

CREDINŢE POPULARE – CUMPĂNA ŞI RĂBOJUL, INSTRUMENTE PREISTORICE DE JUDECATĂ POSTUMĂ

Din cercetarea tradiţiilor şi obiceiurilor de înmormântare rezultă că românii din vechimea îndepărtată, străromânii, credeau în judecata postumă efectuată după faptele bune sau rele săvârşite de om în lumea pământeană. Cântărirea şi numărarea acestora se realiza cu tehnici preistorice de măsurat, socotit şi citit: cumpăna invenţie-strămoş a balanţei sau cântarului, şi răbojul, invenţie-stramoş a computerului. […]