Sculptorul adoptat ca fiind pietrean, recunoscut pentru operele sale monumentale pe care le imaginează și apoi le desăvârșește, s-a născut la 29 aprilie 1965, în comuna Independenţa, județul Galaţi. Referindu-se la începuturile sale, Lucian Tudorache mărturisește: „Zestrea vocației vine din familie; a existat energia unui atelier de creație populară cu tapiserie, dulgherie, tâmplărie, pictură în […]
O veste foarte bună ne parvine de la Galaţi. Pe parcursul acestei luni (aprilie 2021), Școala de Arte din cadrul Centrului Cultural ,,Dunărea de Jos” a organizat Concursul Național de Arte Vizuale ,,Nicolae Mantu”, ediția a XIV-a. Ca şi Concursul „Nicolae Milord”, păstorit de Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, competiţia de la Galaţi […]
Gheorghe Trăistariu s-a năcut pe 26 aprilie 1926, la Piatra-Neamţ (conform altei surse, data de naştere ar fi 30 aprilie 1926). A fost unul dintre cei mai apreciaţi pictori amatori din Neamţ, de până în 1984. A studiat cu Nicolae Milord. A debutat la o expoziţie a cenaclului din localitate (1956). Între 1963-1989, a avut […]
Proiectul artistic „Armonii Pascale” de anul acesta are o încărcătură sufletească aparte. Fiindcă ne aflăm de un an de zile în plină pandemie de Coronavirus iar numărul victimelor este în continuă creştere, tinerii artişti de la Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ (din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ), clasele de canto tradiţional, […]
Astăzi, 23 aprilie, este sărbătorit marele scriitor englez William Shakespeare. Și, ca urmare, în lumea întreagă, pe 23 aprilie este sărbătorită Ziua Mondială a Cărţii şi Ziua Mondială a Bibliotecarului. Însă noi vă vom reține atenția, propunându-vă rememorarea personalității muzeografului, arheologului şi directorului GHEORGHE DUMITROAIA. Fostul director al Complexului Muzeal Județean Neamț s-a năsut la […]
Pictorul, care se semna Gdia, dar care era cunoscut în lumea artei plastice, de colegi și public deopotrivă, drept “PIF”, s-a născut la 22 aprilie 1944, la Galda de Jos (Alba). În fiecare an al vieții sale, a doua zi după celebrarea zilei de naștere își serba onomastica. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, la […]
Dansul funerar practicat de obicei de fete în unele cimitire din Bihor a doua zi de Paşte, în Duminica Tomei sau de Rusalii este cunoscut sub diferite nume: Jocul pe Morminte, Moara, Mioara, Milioara, Jocul Felegii. Ceremonialul începe în cimitir, motiv pentru care este numit şi Jocul pe Morminte, înconjoară biserica şi apoi se continuă […]
Credinţa întoarcerii spiritelor morţilor în ajunul marilor sărbători (Sfântul Gheorghe, Sânziene, Sfântul Dumitru, Crăciun, Măcinici) pentru a se întâlni şi a petrece cu cei vii este atestată în mai multe zone etnografice. Sufletele inofensive ale morţilor sunt întâmpinate cu mese întinse în casă (Masa de Ajun în Moldova şi Bucovina) sau în bătătură (Focurile de […]
În şirul sărbătorilor populare de primăvară, una care bucură sufletul ţăranului român este Duminica Floriilor, bucuria fiind cu atât mai mare cu cât sărbătoarea aceasta vesteşte apropierea sfârşitului Postului Mare şi, mai ales, învierea Domnului Hristos. Salcia sau răchita, simboluri ale regenerării şi nemuririi, rămân şi azi elementele esenţiale ale sărbătorii Floriilor; se crede despre […]
În satele din sudul României se practica în sâmbăta Floriilor un ceremonial complex dedicat unei zeiţe preistorice a vegetaţiei, structurat după modelul colindelor. Sub influenţa creştinismului acesta a fost numită Lazăr, Lăzărelul sau Lăzărică. Una intre fetele colindătoare, Lăzăriţa, se îmbrăca mireasă şi împreună cu celelalte surate colinda pe la casele din sat. Cu paşi […]
Oul este substitutul divinităţii primordiale care este înfrumuseţat prin vopsire şi încondeiere în Săptămâna Patimilor pentru a fi jertfit şi mâncat sacramental în ziua de Paşte. Izvoare istorice şi arheologice certe atestă că, înainte de Hristos, a existat obiceiul de a se face cadou ouă colorate la marile sărbători sezoniere, în special la Anul Nou. […]
La jumătatea Postului Mare, strămoşii noştri ţineau Sărbătoarea Ouălor, sărbătoare numită şi Sfintele Păresimi, Miezul sau Miaza Păresii sau Păreţii. Cuvântul „păresimi” (sau, cum îi spunea poporul, „păreţi”) provine din latinescul quadrogesimo, care înseamnă „40 de zile”, adică cât se considera că ţine efectiv Postul Mare, Săptămâna Patimilor având un statut special, în timp şi […]
Sufletul, esenţă vitală nemuritoare, este protejat de mai multe adăposturi în preexistenţă (pântecele matern, casa copilului sau placenta), existenţă (trup, casă, sat, lumea de aici) şi în postexistenţă (sicriu, mormânt, cimitir, lumea de dincolo). El nu poate intra şi ieşi prin acelaşi loc al adăpostului său la marile treceri din preexistenţă în existenţă (naşterea) şi […]
Sulul este un zeu al vegetaţiei substituit de un butuc de lemn (sulul războiului de ţesut), îmbrăcat şi împodobit ca un flăcău, care fertiliza în prima joi după Paşte lanurile de grâu. Cetele de fete, organizate pe uliţele sau pe părţile satului, confecţionau din sulul războiului de ţesut o păpuşă cu cap, gură, ochi şi […]
Peste un zeu al vegetaţiei, protector al cailor, vitelor cu lapte şi holdelor semănate, identificat în Panteonul românesc cu Cavalerul trac, creştinismul a suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe, care este celebrat în ziua de 23 aprilie. Această reprezentare mitică se numeşte Sângiorz în Transilvania şi Banat, Sfântul Gheorghe în Moldova, Muntenia şi Oltenia. Împreună cu […]
În ziua de 22 aprilie, când se prăznuia Mânecătoarea, sora lui Sângiorz în Panteonul carpatic, se credea că vin strigoii şi vrăjitoarele să fure laptele vacilor, rodul câmpului, visul fetelor şi norocul băieţilor. Strigoii vii, care îşi părăsesc trupurile fără ştirea lor în noaptea de 22/23 aprilie, s-ar aduna, călărind pe limbile meliţelor, pe la […]
Marcul Boilor, prăznuit în Calendarul popular în ziua de 25 aprilie, este patron al vitelor mari, în special al boilor. În această zi, principalele animale de muncă din satul vechi românesc, boii, erau lăsaţi să pască pe unde şi cât doreau, nu erau legaţi şi, mai ales, nu se înjugau la căruţă sau la plug. […]
Prima mulsoare a turmei de oi, urmatăde o frumoasă petrecere câmpenească în ziua de Sângiorz sau în altă zi de la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai e numită Sâmbra Oilor, Arieţul, Ruptul Sterpelor, Măsurişul Oilor. În această zi se măsura şi se cresta pe răbojul de lemn laptele de la oile fiecărui sâmbraş, […]
Joimăriţa este una dintre ipostazele zeiţei Morţii în Panteonul românesc. În imaginarul popular, Joimăriţa are înfăţişare înfiorătoare: cap uriaş, păr lung şi despletit, dinţi laţi şi gura căscată. Locuinţa ei s-ar afla în păduri pustii sau în creierii unor munţi înalţi. Uneltele de pedeapsă şi tortură pe care le poartă cu sine sunt, în exclusivitate, […]
A fost pe lume, în veacul XX, un suflet sensibil, un suflet de poet, care, din păcate, nu a putut dăinui decât douăzeci și unu de ani pe Pământ. Precum Nicolae Labiș, Brândușa Irina Irimescu a ars intens și s-a stins mult prea devreme, lăsând în urmă versuri care ating și astăzi sufletul celui ce […]
Pelinul este plantă apotropaică din familia Compositae utilizată pentru tămăduirea unor suferinţe: malaria, durerile de stomac, umflăturile, bolile de ochi. Acesta avea şi alte întrebuinţări în satul românesc din veacurile trecute: la vopsitul lânii şi obţinerea săpunului, în practicile magice de alungare a Ielelor şi a altor spirite malefice. Ca plantă de leac, pelinul era […]
Gheorghe Iacomi, a rămas în conştiinţa comunităţii nemţene (pe lângă calitatea sa de medic excepţional care a constribuit la alinarea suferințelor multor bolnavi) ca fiind întemeietorul turismului modern în ținutul Neamț. Medic pe front Născut pe 19 aprilie 1914 la Piatra-Neamţ, unde a urmat şcoala primară și Liceul „Petru Rareş”, Gheorghe Iacomi a studiat medicina, […]
Calistrat Hogaş s-a nascut pe 19 aprilie 1847 la Tecuci, cu numele de Calistrat Dimitriu. După ce este înscris la şcoala publică, în 1855, la propunerea făcută de învaţător, tatăl său adoptă ca nume de familie porecla bunicului viitorului scriitor, Hogaş (hogaş = făgaş, urmă adâncă săpată în pământ de şuvoaiele scurse de pe munte). […]
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț o sărbătorește astăzi, de ziua ei, pe Mariana Papară, artist plastic recunoscut în lumea largă. Pentru întreaga activitate artistică de până acum, precum și pentru modul strălucit în care a reprezentat arta plastică românească pe Mapamond, instituția noastră îi urează Marianei Papară: LA MULȚI ANI, CU SĂNĂTATE […]
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, în parteneriat cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă şi Parohia Capela-Spital, vor oferi tuturor celor aflaţi în suferinţă un motiv de alinare prin audierea CONCERTULUI DE PRICESNE la care vor participa soliştii Georgiana Şerban-Axinte şi Laurenţiu Marian, împreună cu trei ansambluri vocale aflate în coordonarea lor – […]
Pomenile date de o persoană înainte de a muri sau, după moarte, de o rudă apropiată a acesteia, sunt ofrandele (jertfele, sacrificiile) de care va beneficia în lumea de dincolo. Acestea se dau în anumite momente ale ceremonialului funerar: în zilele care preced înmormântarea, la înmormântare, la şase săptămâni, la plecarea sufletului, şi, după înmormântare, […]
Cel mai cunoscut substitut ritual al omului, atestat din neolitic până astăzi, este vasul ceramic, în special oala. Aceasta se naşte din modelarea lutului şi redevine ceea ce a fost, pământ, printr-o moarte violentă, spargerea rituală. Animată cu viaţă prin ardere în cuptor, oala este un important agent ritual manipulat de persoane iniţiate: vrăjitoare, moaşă, […]
Astăzi omagiem memoria artistului plastic Dumitru Bostan, apreciat și iubit pentru arta sa și pentru felul său de a fi. S-a născut la 14 aprilie1935 în satul Şipote din județul Bacău. Viitorul artist plastic a absolvit Facultatea de chimie din Iaşi. Avea să studieze pictura cu Pantelimon Vedenivschi, fost rector al Academiei de Arte Frumoase […]
Personalitate marcantă a învăţământului nemţean, Dan Mircea Borş s-a născut la Piatra-Neamţ, în ziua de 13 aprilie 1928. Fiul al unei familii de profesori – tatăl, Constantin, respectatul profesor de matematică, iar mama, profesoară de limba şi literatura română – a fost absolvent strălucit al Liceului „Petru Rareş” şi al Facultăţii de matemetică din cadrul […]
Pasărea-suflet este o reprezentare plastică a sufletului mortului pe stâlpii şi pe crucile din unele cimitire, redată în întregime sau parţial, prin cioplire, traforare şi pictură. La confluenţa Jiului cu Dunărea, pasărea sculptată, traforată sau pictată pe cruce este redată în zbor descendent, orientată spre pântecele Pământului, reşedinţa zeiţei-mamă neolitice. Dar, în cele mai multe […]
În Panteonul românesc „Iama” este o reprezentare mitică identificată cu Yamma, zeul indian al morţilor. În Sudul României expresia „a da iama” în păsări, animale, holde etc. înseamnă a muri. Deosebirea dintre zeul carpato-dunărean şi cel indian este minoră: la indieni ia sufletele oamenilor, iar la români, viaţa plantelor şi a necuvântătoarelor. La români, pasărea […]
Astăzi, Editura Nona a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț o sărbătorește, de ziua sa de naștere pe scriitoarea Dida Vasilca. LA MULȚI ANI, stimată Doamnă! DUMITRIȚA (DIDA) VASILCA S-a născut la 11 aprilie 1962, la Piatra-Neamţ. Absolventă a Liceului Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ (1981) şi a Facultăţii de Istorie-Filozofie, din Iaşi […]
Legământul încheiat până la moarte între fete este numit, în Banat, Mătcuţatul Fetelor. Ceremonia se desfăşoară în casă, în jurul unei mese, sau în grădină, în jurul unui pom fructifer, de obicei un măr înflorit. În cazul în care legământul se face în casă, acesta cuprinde următoarele secvenţe: înţelegerea între fetele care doresc să se […]
Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut pe 10 aprilie 1912, în satul Sulița (Botoșani), într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. Urmează cursurile școlii primare din satul natal. În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. În […]
Ziua de miercuri din mijlocul Postului de Paşti este numită, în Calendarul popular, Miezul Păresimilor sau Alesul Ouălor. în această zi gospodinele separau, la lumina lumânării, ouăle roditoare, bune pentru prăsilă, de cele fără rod, care urmau a fi vopsite sau încondeiate la Paşti. Cloştile puse pe ouă în ziua de Târnoase scoteau puii după […]
Actorul Gheorghe Dănilă s-a născut pe 9 aprilie 1949, la Roman. Părinţii săi erau învăţători în satul Poenari. Studii în Roman (Şcoala Nr. 1), apoi, contrar voinţei părinţilor, va urma I.A.T.C., Bucureşti. După absolvire (1975), a fost repartizat, la Teatrul Tineretului Piatra-Neamţ, unde a fost distribuit în: „Tinereţe fără bătrâneţe”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele […]
Leon Scully s-a născut în Piatra Neamţ în anul 1853. A urmat studiile liceale la Paris și cele de medicină la Facultatea de Medicină din Montpellier, cea mai veche facultate de medicină din Franța, și la Facultatea de Medicină din Paris. Obține doctoratul în medicină în 1879 după care se întoarce la Iași și este […]
Editura „Nona” a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” își continuă demersul de a readuce în memoria publică oameni, astăzi uitați, dar care în veacurile trecute au făcut cinste ținutului Neamț. Dacă ieri l-am omagiat pe medicul Leon Sculy, astăzi vom face referire asupra unui personaj absolut fabulos, așa cum singuri vă veți convinge […]
„Naiul este un instrument divin, mirific, un instrument cu valenţe divine, un instrument cosmologic, care conţine în el toate secretele, codul cântecului românesc şi planetar. Este un instrument multimilenar, care trăieşte pe glia românească de peste şapte mii de ani. Şi dacă este al nostru, trebuie să-l sfinţim, aşa cum a fost el sfinţit în istoria […]
Cătălin Florin Stupcanu s-a născut pe 2 aprilie 1938, la Filioara, Agapia, Neamţ. A fost un apreciat professor şi ziarist. A urmat clasele primare la Şcoala „Sfântul Andrei” din Bucureşti, apoi pe cele ale Şcolii Elementare de Băieţi nr. 1, cele liceale la Şcoala Medie de Băieţi Nr. 1, ambele din Piatra-Neamţ. A absolvit Facultatea […]
Clopotul din aramă este o personificare a cărei limbă metalică imită glasul divinităţii, mângâie şi cheamă credincioşii la închinăciune, alungă şi îndepărtează duhurile malefice ale naturii. Spre deosebire de toaca de lemn, simbol al civilizaţiei neolitice a lemnului, clopotul este emblema divinităţilor solare indo-europene (epoca bronzului, epoca fierului) şi creştine. Cu glasul clopoţeilor legaţi la […]
Practica magică prin care se obţine glasul divinităţii fitomorfe, prin lovirea ritmică cu unul sau două ciocane din lemn a unei scânduri de paltin, este cunoscută sub numele de Bătaia toacei sau Colindul cu toaca. În nord-vestul Transilvaniei feciorii şi copiii chemau prin sunetele toacei spiritele morţilor care îşi părăseau mormintele la Joimari pentru a […]
Vasile Gh. Baghiu s-a născut pe 1 aprilie 1922, la Mastacăn, Borleşti, Neamţ. Fost prizonier în U. R. S. S. (1944-1951), a scris, în anii ’50 ai secolului al XX- lea, despre gulagul sovietic, un volum de memorii, al cărui manuscris a fost găsit de fiul său, scriitorul Vasile Baghiu, păstrat de acesta în toată […]
Florin Florescu s-a născut pe 1 aprilie 1944, la Cândeşti, Buzău. Viitorul profesor şi lider sindical a fost absolvent al Facultăţii de Biologie. El este cel care a militat pentru înfiinţarea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din învăţământ (1990) şi, împreună cu profesorii Dumitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul Mircea Zaharia, a hotărât publicarea, din martie […]
