PROIECTUL CULTURAL „DRUMUL CĂTRE RĂDĂCINI” - PROIECT FINANȚAT DE DEPARTAMENTUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI
În perioada 19-23 iunie 2024, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț va derula în localitatea Rignano Flaminio, regiunea Lazio (Roma, Italia), proiectul cultural „Drumul către rădăcini”. Acest proiect se desfășoară în parteneriat cu „Asociația pentru Identitatea Românească” din regiunea Lazio și „ACR – Associazone Culturale Roma-nia”, beneficiind de finanțarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Proiectul „Drumul către rădăcini” are ca obiectiv general păstrarea și afirmarea identității culturale românești pentru românii din diaspora, dar și întărirea legăturilor dintre România și comunitățile românești din afara granițelor țării. Vom organiza ateliere tradiționale meșteșugărești pentru 40 de copii români și un spectacol cultural românesc de muzică și dans în orașul Rignano Flaminio.
În cadrul acestui proiect vor fi organizate patru ateliere tradiționale de meșteșugărit: olărit, pictură naivă, încrustarea lemnului/metaloplastie și împletituri din fibre vegetale. Aceste ateliere se vor desfășura pe parcursul a patru zile și vor fi susținute de patru meșteri populari din județul Neamț. Scopul este de a oferi copiilor oportunitatea de a învăța și practica tradițiile meșteșugărești românești, contribuind astfel la păstrarea și transmiterea identității culturale în rândul tinerelor generații.
Vom organiza un spectacol de muzică și dans tradițional românesc, destinat românilor din Rignano Flaminio și regiunea Lazio. Spectacolul va oferi publicului o experiență culturală autentică, aducând pe scenă artiști români și promovând cultura românească. Estimăm participarea a aproximativ 400 de români care vor putea astfel să se bucure de frumusețea și diversitatea tradițiilor noastre.
Un alt punct important al proiectului este expoziția de obiecte tradiționale românești, care va avea loc pe 22-23 iunie 2024. Această expoziție va prezenta lucrările artiștilor care au susținut atelierele și va oferi comunității românești și publicului italian o imagine asupra bogăției și diversității culturii românești. Expoziția va juca un rol crucial în conservarea și transmiterea meșteșugurilor tradiționale către generațiile viitoare.
Prin proiectul „Drumul către rădăcini” dorim să sprijinim românii din străinătate să redescopere tradițiile și obiceiurile românești, să informăm copiii născuți în diaspora despre tradițiile și datinile noastre și să creăm un climat de dialog și comunicare permanentă între autoritățile române, laice și bisericești, artistice și culturale, și românii din diaspora. Ne propunem să încurajăm românii din diaspora să fie mândri de tradițiile, obiceiurile și sărbătorile lor și să le popularizeze în comunitățile țărilor în care trăiesc.
Acest proiect este foarte important pentru românii de peste hotare, deoarece vor fi parte activă în dialogul despre tradiții, sărbători și obiceiuri. Vom sprijini comunitățile românești din străinătate în perpetuarea și popularizarea tradițiilor românești, asigurând opțiunea transmiterii acestor valori către noile generații.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne contactați la Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț.
Director,
Carmen-Elena Nastasă
Website:
culturaneamt.ro
*ACEST PROIECT ESTE FINANȚAT DE DEPARTAMENTUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI.*
VERNISAJUL EXPOZIȚIEI CLASELOR DE PICTURĂ ȘI GRAFICĂ DIN CADRUL ȘCOLII POPULARE DE ARTĂ PIATRA-NEAMȚ
În perioada 17-30 iunie, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț va găzdui Expoziția claselor de pictură, grafică și artă decorativă din cadrul Școlii Populare de Artă, eveniment care face parte din amplul proiect Zilele Școlii Populare de Artă.
Vernisajul expoziției artiștilor amatori coordonați de pictorii Radu Cristian Macavei și Cristian Bistriceanu va avea loc joi, 20 iunie, începând cu ora 17:00. Intrarea este liberă.
LA ANIVERSARĂ – ELENA BOTEZ, ARTISTĂ ŞI PEDAGOG DE EXCEPŢIE
Elena Botez, celebra artistă lirică a urbei noastre, s-a născut în ziua de 7 iunie 1925 la Piatra-Neamţ. Absolventă a Liceului „Calistrat Hogaş” din urbea natală, a avut şansa să fie elevă a profesoarei de muzică Sidonia Hogaş, fiica marelui scriitor.
Dovedindu-şi talentul muzical încă din copilărie, tânăra Elena Botez frecventează, între 1945 şi 1949, cursurile Conservatorului Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti, în timpul căruia, din 1948, aeste angajată ca solistă a Operetei din Capitală. Activitate pe care o continuă, până în 1951, şi după absolvirea Conservatorului. A absolvit importanta instituţie muzicală românească cu Diplomă în Pedagogie muzicală, Canto, Pian, Teorie muzicală şi solfegii. I-a avut ca magiştri pe I. D. Chirescu, Jean Rânzescu, Mihail Jora, N. Stroescu, Marţian Negrea, Livia Vrăbiescu-Vaţianu, Alexandru Paşcanu.
Carieră strălucită în muzica de operă
Din 1951, se transferă la Opera de Stat din Timişoara. Aici va depune o muncă artistică timp de douăzeci şi şapte de ani. Evoluează pe scenă alături de nume grele ale muzicii mondiale – Giuseppe Tadei, Aldo Protti, Giuseppe di Stefano, Alexei Filipovici Krivcenia, Viorica Cortez ori Louis Quiliko. La fel cum, peste ani, alte personaliăţi ale artei lirice, de data asta româneşti, vor fi mândre că au cântat alături de Elena Botez: Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, David Ohanesian, Ludovic Spiess şi Ion Holender.
Pe scenă, alături de marele Enescu
În tinereţe, a avut privilegiul de a-l asculta (în mai multe ocazii la Bucureşti şi o dată la Piatra-Neamţ!) şi chiar de cânta pe scenă alături de marele George Enescu: „Ca studentă a lui Chirescu, eram coristă la Corul «Carmen». Când Enescu a făcut ultima dată ciclul de simfonii de Beethoven, a unit corul studenţesc «Carmen» cu cel al Filarmoncii. Parcă a ştiut că va cânta pentru ultima oară în ţară! Şi am cântat şi eu. Oare, am cântat?!, mă întreb acum. Pentru că de multe ori rămâneam cu gura căscată şi mă uitam la el, la Enescu. Era fascinant. Prin gesturi mici îţi spunea ceea ce trebuie să faci. M-a impresioant profund!”
Artista lirică dublată de pedagogul de excepţie
După pensionare, din 1991, Elena Botez, omul împătimit de muzică, având un preaplin sufletesc şi o experienţă acumulată pe care o dorea împărtăşită şi altora, predă cursuri de canto la Liceul de Muzică din Piatra-Neamţ. Sunt anii în care trimite spre scena lirică mondială noi nume capabile să facă cariere strălucite şi, în acelaşi timp, cinste numelui său. Dintre multele nume, amintim aici pe: Caterina Cellia Costea (solistă a Operei din Atena), Diana Croitoriu-Schidlowski (absolventă a Conservatorului Naţional din Paris), Felicitas Bordeianu (absolventă a Conservatorului din Geneva), Ada Chele (absolventă de conservator în Luxemburg, loc în care îşi desfăşoară activitatea profesională, ca solistă), Nicoleta Colceiar solistă a Operei Naţionale timişorene).
Marea mulţumire a Doamnei Elena Botez o constituie fiecare urcare pe scenă a discipolelor sale, fiecare concert pe care acestea-1 susţin, succesul lor făcând să-i tresalte inima de bucurie.
Pentru întreaga sa carieră artistică şi didactică, întrega comunitate nemţeană îi urează:
LA MULŢI ANI, DISTINSĂ DOAMNĂ!
SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEȘTI – ISPASUL SAU PAȘTELE CAILOR
Prin Ţara Oaşului, vinerea dinaintea
Înălţării Domnului era numită Vinerea de Ispas. Era momentul în care, în
zori, patru-cinci fete mari, însoţite de o babă atoateştiutoare, se duceau
într-o pădure având asupra lor pălincă, vin, apă sfinţită, plăcintă, ouă roşii
de la Paşti şi o drâmbă. În pădure, fetele se dezbrăcau în pielea goală şi
încingeau jocuri care durau până la răsăritul soarelui. Apoi, spuneau „Tatăl
nostru”, se strângeau în braţe şi se sărutau, baba cântând cu foc din drâmbă.
Urma un ospăţ pe cinste, iar în drum spre casă fetele culegeau anumite flori
bune pentru creşterea părului, dar, se zice, şi pentru atragerea atenţiei
flăcăilor asupra lor (mai ales, la hore!).
Ajunul Ispasului era numit în popor Hurdubăiala
Paştelui. Cei care se împărtăşeau de Paşti erau obligaţi să nu lucreze şase
săptămâni, adică până la Ispas, deoarece se credea că împărtăşania stă în ei în
tot acest timp. Se mai spunea că din ajun încep să umble nişte spirite malefice
care provocau o sumedenie de boli. În noaptea dinspre Ispas fetele şi flăcăii
se adunau sub aluni. Asta, deoarece exista credinţa că numai în această noapte
înfloresc şi, totodată, se şi scutură florile alunului. Florile acestea erau
păstrate cu mare grijă, fiind foarte bune de leac şi de dragoste.
Poporul considera că Ispas a fost un om
tare vesel, martor la Înălţarea Domnului. Nu se ştie dacă între veselia lui
Ispas şi momentul Înălţării Domnului la cer există vreo legătură, însă este
cert că, pe vremuri, în ziua Ispasului trebuia să fie multă veselie.
Sărbătoarea era ţinută mai ales de cei
temători de grindină, mulţi dintre oamenii care îndrăzneau să lucreze la Ispas
căpiind. Fiind şi o sărbătoare a strămoşilor, se dădeau multe pomeni, în special
din ceapă verde, flori, rachiu şi brânză. Întocmai ca la Paşti, se obişnuia să
se mănânce pască, ouă roşii şi uneori chiar miel. De teama strigoilor şi a
ielelor, casele, mormintele şi bisericile erau împodobite cu flori, frunze şi
ramuri de alun, nuc, paltin sau leuştean, vitele şi oamenii fiind loviţi mai
ales cu leuştean. Tot acum se organizau celebrele târguri sau nedei de fete,
prilej bun de peţire a fetelor mari.
De ce totuşi Paştele Cailor? Este
ştiut faptul că atunci când l-a născut pe pruncul Iisus, Maica Domnului ar fi
blestemat caii să nu se sature decât o singură dată pe an, anume la Ispas, dar
nici atunci de tot, ci numai pentru un ceas. Ei bine, ora în care se săturau
caii însemna Paştele lor. Însă, această oră este atât de puţin, aproape nimic,
în comparaţie cu anul în care caii sunt nesătui, încât expresia „La Paştele
cailor” a putut fi echivalată, relativ uşor, cu „niciodată”.
Pe de altă parte, pe vremuri, plata unor
datorii se amâna de la Sfântul Gheorghe la… Paştele Cailor, adică la Ispas. Cum
Ispasul nu cade în nici un an la aceeaşi dată, treptat, amânarea plăţii la
Paştele Cailor a ajuns să însemne, de fapt, „niciodată”! Civilizaţia modernă
românească a asimilat neaşteptat de repede sintagma „La Paştele cailor”,
deoarece până astăzi amânările, scutirile, uitarea datoriilor sunt extrem de
prezente în peisajul cotidian, românii crezând că edulcorează această realitate
pestriţă prin apelul la o expresie originală, căreia deja i s-a alterat sensul
primar. (etnolog Marcel Lutic, “Timpul sacru. Sărbătorile de altădată.”,
Editura Fundației Academice “AXIS”, Iași, 2006.)
ALISA ELENA FUNINGĂNĂ, O TÂNĂRĂ STEA ÎN DEVENIRE
La sfârșitul lunii mai a avut loc, în organizarea Ministerului Educației, a Inspectoratului Școlar județean și a Liceului „Gheorghe Ruset Roznovanu”, ediția a V-a a Festivalului regional de muzică pentru copii „Stea în devenire”.
La această competiție, Școala Populară de Artă Piatra-Neamț, din cadrul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, a fost reprezentată cu succes, eleva Alisa Elena Funingănă cucerind Trofeul Festivalului. În același timp, magistra ei, profesoara Paula Ghivirigă, a fost distinsă cu Premiul de Excelență.
Felicitări concurentei! Felicitări doamnei profesoare!
ASTĂZI, 3 IUNIE, ÎI SPUNEM „LA MULŢI ANI!” MUZICOLOGULUI NEMŢEAN VASILE VASILE
În panoplia oamenilor de seamă ai ţinutului Neamţ un loc important îl are
muzicologul Vasile Vasile. Pasionat de muzică încă din copilărie, domnia sa are
contribuţii importante la promovarea imaginii zonei natale nu numai la nivel
naţional, ci şi internaţional. Datorită strădaniilor sale se ştie în întreaga
lume despre compozitorul şi muzicologul Gavriil Galinescu, originar de pe Valea
Muntelui. De numele profesorului Vasile Vasile este legată şi deschiderea
porţilor Şcolii Populare de Artă din Piatra-Neamţ, la începutul anilor 70 ai
veacului trecut.
Încă foarte activ, muzicologul plănuieşte să lase în urma sa, pe lângă o
serie întreagă de lucrări ştiinţifice, încă vreo câteva cărţi, printre care şi
un dicţionar al nemţenilor care s-au afirmat în domeniul muzical.
VASILE VASILE
S-a născut la3 iunie, în comuna Borleşti, judeţul Neamţ. Viitorul professor
universitar, dirijor şi muzicolog a absolvit Seminarul Teologic de la Mănăstirea
Neamţ, apoi Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1971) şi
Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi (1974). Începând cu ultimii
anui ai veacului trecut este doctor în pedagogie (1993) şi în muzicologie
(1994).
A desfăşurat o prodigioasă carieră didactică în Bacău şi Piatra-Neamţ. Este
fondatorul şi primul director al Şcolii Populare din Piatra-Neamţ.
În plan știinţific, are o experienţă bogată ca cercetător la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, profesor asociat la Academia de Muzică din Bucureşti, conferenţiar la Universitatea Naţională de Muzică, profesor la Facultatea de Teologie din Piteşti.
Are colaborări numeroase, cu material de specialitate, la diverse reviste:
„Academica”, „Asachi”, „Aradul”, „Actualitatea muzicală”, „Revista de
etnografie şi folclor”, „Acţiunea”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Ceahlăul”,
„Cronica”, „Cotidianul”, „Muzica”, „Revista de pedagogie”, „Vatra”, şi
publicaţii din Marea Britanie, S. U. A. , Germania.
Activitatea îndelungată în domenioul muzicii (byzantine şi nu numai) a dus
la semnarea de către profesorul universitar doctor a mai multe cărţi. Dintre
ele cităm aici: „Iubirea de moşie e un zid”, „Profiluri de muzicieni români,
sec. XIX-XX” (Editura Muzicală, Bucureşti, 1986), „Gavriil Galinescu -
reprezentant de seamă al muzicii româneşti” (Editura „Nona”, Piatra-Neamţ, 2008), „Tezaur muzical românesc din
Athos” (Editura Muzicală, Bucureşti, 2008), „Gavriil Galinescu – Cântece
populare din Moldova” (Editura „Nona”, Piatra-Neamţ, 2019).
A fost premiat, în anul 2013, cu Premiul Academiei Române pentru cele trei
volume ale lucrării „Tezaur muzical românesc din Athos”.
ÎN PREGĂTIRE, VACANȚELE MUZICALE 49
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
pregătește cea de a XLIX-a ediție a Festivalului Internațional „Vacanțe
Muzicale”. Ediția de anul acesta, care va preceda jubileu de anul viitor, se va
desfășura între 7 și 13 iulie. Publicul nemțean și turiștii aflați în vacanță
în ținutul nostru în acea perioadă se vor putea bucura de șapte seri cu muzică
de cea mai înaltă calitate interpretată de artiști și formații celebre.
Așa cum este tradiția celor patruzeci și opt de ediții
anterioare, deschiderea și închiderea festivalului aparțin concertelor de
muzică clasică. Startul va fi dat de Orchestra Filarmonicii „Serghei
Lunchevici” Chişinău, cu maestrul Mihail Agafiţa la pupitru
dirijoral.
Iubitorii muzicii de jazz vor fi răsfățați de concertul
intitulat „Big Band Boom”, în care protagoniști vor fi Berti Barbera
și Big Bandul Radio (dirijor: Simona Strungaru).
Muzica pop va fi prezentă pe scena Vacanțelor Muzicale
prin intermediul trupei „The Motans”. Solistul, compozitorul și
textierul Denis Roabeș (care va fi însoțit de chitaristul Damian Rusu,
toboșarul Ali Said, basistul Matei Căpitanu) promite o seară
memorabilă, din programul pregătit pentru seara de 11 iulie nelipsind cele mai
cunoscute și apreciate piese ale formației.
Un eveniment muzicale al ediției curente care va încânta
publicul Vacanțelor va fi concertul Tarafului „Iancu Jianu”. Constantin Gaciu, unul dintre cei mai mari cobzari ai României, cel care a înființat acum
șase ani grupul oltean, aduce în festival muzica tradițională și cea lăutărească.
Ca la fiecare ediție, nu vor lipsi recitalurile camerale, anul acesta fiind invitați să le susțină muzicieni consacrați – Mircea Lazăr (vioară), Anton Niculescu (violoncel) Andrei Licareţ (pian) – ori tineri aflați în plină afirmare, precum acordeonistul Emmy Dumitru, fost elev al Liceului de Arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamț.
Un alt eveniment de marcă al muzicii de cameră este
recitalul propus de duoul „Suspiratio” alcătuit din Magda-Eliza
Maftei (mezzsoprană) și Carles Dorador i Jové (teorbă). „Din Italia în Franţa
– o călătorie muzicală barocă” abordează tema călătoriei, atât ca explorare
a două țări și a două culturi, fiecare cu particularitățile sale stilistice,
cât și drept călătorie prin diferitele forme de expresie muzicală vocală din
secolul al XVII-lea. Arietele, canțonetele și cantatele italiene se vorîmbina
cu ariile de curte, tipic franceze. Acestea oferă o largă paletă de emoții, de
la bucuria primei iubiri la dezamăgire, disperare și lamentație, programul
fiind conceput și ca o profundă rătăcire în labirintul sufletului uman.
Singurele mijloace de expresie sunt vocea și teorba (lăuta).
De neratat de către publicul meloman se anunță și
concertul intitulat „The Great American Songbook”, adus pe scena
Vacanțelor de muzicienii Sorin Zlat (pian), Mihaela Alexa (voce),
Sorin Zlat sr. (saxofon), Adrian Flautistu (contrabas) și Iulian
Nicolau (tobe).
„Poveste din Bucureştiul de odinioară” este
concertul de vineri seara, unul aparte în care solista Miruna Ionescu și
membrii „Tarafului de oraş” – Valentin Albeşteanu (vioară), Valentin
Cucu (pian), Daniel Mustăţea (acordeon), Nicolae Petrea
(contrabas) – vor interpreta cântece celebre mai vechi ori mai noi, piese
fredonate de mulți dintre noi: „Hai să-ți arăt Bucureștiul noaptea”, „Suflet
candriu de papugiu”, „Coșarul”, „Por una cabeza”, „Inimă, nu fii de piatră”, „Mi-am
pus busuioc în păr”, „Habar n-ai tu”, „Ciuleandra”, „Hora Mărțișorului”, „Căruța
poștei”.
La final , în așteptarea ediției a L-a, sâmbătă, 13 iulie 2024, pe Platoul Curții Domnești, se va desfășura Gala de operă. Sub conducerea muzicală a dirijorului Cătălin Toropoc, vor evolua Orchestra „Ionel Perlea” și soliștii Alexandra Grigoraş, Claudia Caia, Relu Proca.
VACANȚE MUZICALE LA PIATRA-NEAMȚ,
Ediția a XLIIX-a (7-13 iulie 2024)
Duminică, 7 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT SIMFONIC
Orchestra Filarmonicii „Serghei Lunchevici” Chişinău
Dirijor: MIHAIL AGAFIŢA
-
Orchestra Filarmonicii "Serghei Lunchevici" Chișinău -
Mihail Agafița
Luni, 8 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
Seară de jazz
BIG BAND BOOM
Cu BERTI BARBERA ȘI BIG BANDUL RADIO
Dirijor: SIMONA STRUNGARU -
Program:
1. Heavy Juice
2. Let The Good Times Roll
3. Americano
4. I’m Just A Lucky So And So
5. The Dirty Boogie
6. When It Rains It Pours
7. This Cat Is On The Hot Tin Roof
8. Superstition
9. What Is Hip
10. Night And Day
11. Sway
12. Fever
13. Uptown Funk
14. That’s Life
Marți, 9 iulie 2024, Consiliul Județean Neamț, sala „Calistrat Hogaș”, ora 19:00
Seară camerală
TRIO BUCUREŞTI
Soliști: MIRCEA LAZĂR (vioară)
ANTON NICULESCU (violoncel)
ANDREI LICAREŢ (pian)
-
Mircea Lazăr -
Anton Niculescu -
Andrei Licareț
Program:
Fr. Schubert - Trio în Si bemol major nr.1 op.99
- Allegro
moderato - Andante
- Menuetto. Allegretto
— Trio - Rondo. Allegretto
A. Arensky - Trio în re minor op.32
- Allegro moderato
- Scherzo. Allegro molto
- Elegia. Adagio
- Finale. Allegro non
troppo
Marți, 9 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT EXTRAORDINAR TARAFUL IANCU JIANU
Miercuri, 10 iulie 2024, Consiliul Județean Neamț, sala „Calistrat Hogaș”, ora 19:00
PORTRET DE ARTIST NEMȚEAN
Solist: EMMY DUMITRU (acordeon)
Miercuri, 10 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT „THE GREAT AMERICAN SONGBOOK”
SORIN ZLAT (pian)
MIHAELA ALEXA (voce)
SORIN ZLAT Sr. (saxofon)
ADRIAN FLAUTISTU (contrabas)
IULIAN NICOLAU (tobe)
Joi, 11 iulie 2024, Consiliul Județean Neamț, sala „Calistrat Hogaș”, ora 19:00
RECITAL CAMERAL –
„DIN ITALIA ÎN FRANŢA – O CĂLĂTORIE MUZICALĂ BAROCĂ”
Cu DUO SUSPIRATIO
Soliști: MAGDA-ELIZA MAFTEI (mezzosoprană)
CARLES DORADOR I JOVÉ (teorbă)
Program:
Claudio Monteverdi (1567-1643) - Quel sguardo sdegnosetto,
Giovanni Felice Sances (1600-1679) - Usurpator tiranno,
Giovanni Girolamo Kapsberger (1580-1651) - Bergamasca,
Barbara Strozzi (1619-1677) - Lagrime mie (Lamento),
Barbara Strozzi - L’amante consolato,
Giovanni Girolamo Kapsberger -Toccata prima, Libro IV,
Luigi Rossi (1597-1653) - Dopo lungo penare,
Robert de Visée (1650-1725) - Prélude et Allemande,
Michel Lambert (1610-1696) - Ma bergère est tendre et fidèle,
Michel Lambert - Ombre de mon amant,
Robert de Visée - Chaconne en Sol majeur,
Marc-Antoine Charpentier (1643-1704) - Sans frayeur dans ce bois,
Marc-Antoine Charpentier - Celle qui fait tout mon tourment,
Gabriel Bataille (1574-1630) - Qui veut chasser une migraine.
Joi, 11 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT EXTRAORDINAR – THE MOTANS
Vineri, 12 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
CONCERT EXTRAORDINAR - POVESTE DIN BUCUREŞTIUL DE ODINIOARĂ
Participă: MIRUNA IONESCU (voce)
TARAFUL DE ORAŞ:
VALENTIN ALBEŞTEANU (vioară)
VALENTIN CUCU (pian)
DANIEL MUSTĂŢEA (acordeon)
NICOLAE PETREA (contrabas)
-
Valentin Albeșteanu -
Miruna Ionescu -
"Taraful de oraș"
Sâmbătă, 13 iulie 2024, Platoul Curții Domnești, ora 21:00
GALĂ DE OPERĂ
ORCHESTRA „IONEL PERLEA”
Dirijor: CĂTĂLIN TOROPOC
Solişti: ALEXANDRA GRIGORAŞ (soprană)
CLAUDIA CAIA (mezzosoprană)
RELU PROCA (bariton)
-
Alexandra Grigoraș -
Claudia Caia -
Relu Proca -
Orchestra simfonică Ionel Perlea -
Cătălin Toropoc
ZILELE ȘCOLII POPULARE DE ARTĂ
În perioada 1-30 iunie 2024, Centrul pentru
Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț desfășoară proiectul Zilele Școlii
Populare de Artă, pe parcursul căruia fiecare dintre clasele Școlii vor
ieși la rampă cu spectacole, recitaluri și un vernisaj de pictură și grafică.
Primele evenimente din cadrul noii ediții a
Zilelor Școlii Populare de Artă vor avea loc pe 1 iunie, de Ziua internațională
a copilului. Sâmbătă, de la ora 14:00, la Căminul cultural din comuna Vânători-Neamț,
va avea loc spectacolul de dansuri tradiționale intitulat „Zâmbet de copil”,
spectacol prezentat de clasele de dans popular coordonate de coregrafii Ion
Luchian și Claudiu Luchian.
Seara,
de la ora 19:00, la sediul Școlii (strada Ștefan cel Mare nr. 3A, Piatra-Neamț)
se va desfășura Serbarea de ziua copilului, protagoniști fiind elevii
clasei de pian, coordonatoare: prof. Daniela Iacob.
Mijlocul lunii Cireșar vine cu o nouă serie de
evenimente artistice cuprinse în cadrul Zilelor Școlii Populare de Artă.
Miercuri,12 iunie, începând cu ora 17:00, la sala „Calistrat Hogaș” a
Consiliului Județean Neamț, va avea loc Spectacolul de final de an al
claselor de canto - muzică ușoară și chitară clasică, clase conduse de
prof. Paula Ghivirigă și prof. Florentin Blanaru.
Două
zile mai târziu, vineri,14 iunie, de la ora 17:00, în același loc, va avea loc Spectacolul
de final de an al claselor de canto tradițional și dansuri populare,
tinerii artiștii aflându-se sub oblăduirea prof. Laurențiu Marian și a coregrafilor
Claudiu Luchian și Ioan Luchian.
Sâmbătă, 15 iunie, ora 16:00, tot la sala
Consiliului Județean Neamț, va începe Spectacolul de final de an al clasei
de canto tradițional, eveniment pregătit de prof. Georgiana Șerban Axinte.
Clasa de actorie va desfășura programul
artistic la sala mare a Teatrului Tineretului. Luni, 17 iunie, în spațiul de
legendă al artei teatrale nemțene cei mai tineri actori ai urbei, coordonați de
actrița Maria Hibovski, vor performa în fața publicului în trei reprize. La început,
scena le va aparține clasei elevilor claselor I-IV, care vor juca în două
scurte montări: „O poveste pierdută” și „Cana vieții”. De la ora
17:00, în fața publicului se vor prezenta actorii claselor de gimnaziu, care
vor prezenta spectacolele „La un anumit nivel” și „Șapte etaje fac un
bloc”.
Ziua dedicată claselor de actorie a Școlii
Populare de Artă va fi încheiată de actorii liceeni, cei care, de la ora 19:00,
vor juca în spectacolul „Nijinsky”.
În
perioada 17-30 iunie, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț va găzdui Expoziția
claselor de pictură, grafică și artă decorativă din cadrul Școlii Populare
de Artă. Vernisajul expoziției artiștilor amatori coordonați de pictorii Radu
Cristian Macavei și Cristian Bistriceanu va avea loc joi, 20 iunie, începând cu
ora 17:00.
Clasele de dans tradițional coordonate de prof.
Ioan Luchian și Claudiu Luchian vor prezenta încă două spectacole în județ.
Primul va fi pe 21 iunie, la ora 13:30, la Căminul cultural din localitatea
Ruseni, iar al doilea, o zi mai târziu, sâmbătă, 22 iunie, la Căminul Cultural
al comunei Borlești, ora 14:00.
Cu ocazia Zilei municipiului Piatra-Neamț, în
ziua de 29 iunie, clasa de dans tradițional coordonată de coregrafa Anda Maria
Acristinei va prezenta Spectacolul de final de an, eveniment artistic
care se va desfășura pe platoul Curții Domnești.
Proiectul Zilele Școlii Populare de Artă, ediția anului 2024, se va încheia sâmbătă, 29 iunie, când, la sediul Școlii, de la ora 19.00, va avea loc Serbarea de final de an a clasei de pian, clasă coordonată de prof. Daniela Iacob.
