Credinţe populare CONSTANDINUL PUILOR, PATRON AL PĂSĂRILOR
În ziua de 21 mai, când în Calendarul ortodox se celebrează Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, în Calendarul popular este o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constandinu’ Puilor. Se spune că în această zi păsările de pădure, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 ianuarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie), îşi învaţă puii să zboare. Pentru preîntâmpinarea pagubelor aduse holdelor şi strugurilor de către păsările Cerului, în special de grauri, mulţi podgoreni nu lucrau în zilele dedicate păsărilor.
În Sudul României, ziua de Constandinu Puilor era considerată ultima zi când se mai putea semăna porumbul, ovăzul şi meiul.
8 MAI, ZIUA NAȚIONALĂ A PORTULUI TRADIȚIONAL
Portul tradițional reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultură ale unui popor. Costumul popular era taina sufletului femeii, cea care a creat de-a lungul timpului adevărate capodopere la lumina opaițului, în iernile lungi ale veacurilor trecute. În timpul lucrului, femeile spuneau o rugăciune ortodoxă pentru comunicare cu divinitatea: „Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Și mă mântuieşte, Mântuitorul meu”.
Sursă: Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”. Foto: Adolphe A. Chevalier.
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ
Prin popor se povesteşte că Domnul
Iisus, înviind din morți în ajunul acestei săptămâni, a luminat toată lumea. Pe
de altă parte, tot poporul este cel care explică denumirea acestei săptămâni
deosebite prin faptul că acum „toate se luminează, adică încep să înflorească
și să se înnoiască". Evident, mai toate zilele săptămânii sunt serbate,
două fiind motivele: pentru boli și pentru semănături. Mulți români credeau că
cei care lucrau în aceste zile luminate urmau să orbească. Era permisă
doar punerea găinilor, a rațelor sau a
altor păsări de curte la clocit, considerându-se că așa vor ieși cu bine și
sănătoși puii.
Ziua a treia a Paştelui era numită Marţea Albă, Marțea Dracului sau Mătcălăul, aceasta
deschizând o serie de trei, șapte ori nouă zile de marți, serie numită și
Oloagele. În special, aceste zile de marți erau ținute pentru ca semănăturile să fie apărate de
grindină și ger, ziua de marți amintind de zeul Mars al romanilor, zeu
care, înainte de a deveni al războiului, deschidea anotimpul primăverii în luna
lui martie. Despre prima marţi din această serie, bătrânii spun că ar fi ruptă
din Înviere, tradiţia cerând să se dea de pomană la săraci.
Miercurea se putea munci, prin
unele părţi doar la câmp, femeile ţinând această zi mai ales pentru bolile de
picioare numite „de dânsele”. De asemenea, cei care lucrau riscau să fie
chinuiţi peste vară de purici. Spre seară, tinerii plecau la pădure după flori
şi beţe de alun, trebuind să aducă acasă măcar nouă astfel de beţe, în zorii
zilei următoare acestea având o întrebuinţare specială.
Joia
Paştilor
sau Joia Necurată era serbată pentru ca
grindina să nu bată holdele, această joi fiind prima din seria celor nouă joi
domneşti de după Paşti. Prima grijă era ca în zori să se dea foc în faţa casei
la cele nouă beţe de alun aduse în ajun, crezându-se că aici vor veni sufletele
celor morţi să se încălzească. Ziua se făceau multe pomeni în cimitir, având
loc şi aşa-numita Slobozire a
apei
pentru morţi pe la fântâni, un tânăr sau o tânără cărând 44 de găleţi pline cu apă
pentru răposaţii apropiaţi. Practica se încheia cu o masă la iarbă verde,
prezenţa a 44 de colăcei fiind caracteristica acestei mese. Spre seară mulţi
bolnavi se duceau să se culce în pădurile de frasin pentru a-şi visa leacul.
Alţii umblau după buruieni tămăduitoare, după apă de izvor sau după babe ce
ştiau să descânte.
Obiceiurile anterioare ne amintesc
că suntem în ajunul Izvorului Tămăduirii, sărbătoarea centrală a Săptămânii
Luminate. Această sărbătoare foloseşte din plin puterea magică a apei, acum, ca
şi la Bobotează, toate apele fiind sfinţite.
PRICESNE ÎN PRIMA ZI DE PAȘTE
În Sfânta zi de Paște, grupurile vocale „Sânzienele” și „Floare de colț”, aparținând Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, sub îndrumarea prof. Georgiana Șerban Axinte, oferă creștinilor un concert de pricesne. Evenimentul, care face parte din Proiectul „Armonii Pascale”, se va desfășura duminică, 5 mai 2024, la ora 13:00, la Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” din Piatra-Neamț, cu binecuvântarea preotului paroh Dan Ovidiu Cojan.
În curând: LANSAREA ALBUMULUI AUDIO „NOI SUNTEM BOBOCI DE FLOARE”
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț pregătește lansarea
către publicul iubitor de folclor a unui nou album audio. „Noi suntem boboci
de floare” este cea mai recentă realizare a Grupului vocal „Floare de
colț” al clasei de canto traditional din cadrul Școlii Populare de Artă
Piatra-Neamț, coordonatoare: Georgiana Șerban Axinte.
Evenimentul va avea loc duminică, 12 mai 2024, ora 15:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț și va
avea ca invitate speciale ale concertului gemenele Maramureșului, Suzana și
Daciana Vlad. Alături de ele vor mai susține recitaluri Crisitan
Năstase, Laurențiu Marian, Marius Dochița, Georgiana
Șerban Axinte, Grupul vocal „Sânzienele” și Ansamblul folcloric
„Floricică de lamunte”.
În prefața albumului, coordonatoarea Grupului vocal „Floare de colț”,
Georgiana Șerban Axinte împărtășește câteva gânduri legate de această realizare
a celor mai tineri interpreți ai folclorului nemțean: „Dragostea pentru
cântecul tradițional și tradițiile strămoșești apropie sufletele oamenilor. La
împlinirea a 15 ani de activitate didactică, realizarea acestui material
discografic este o bucurie, pe de o parte, și o încununare a muncii asidue
alături de elevii mei, pe de alta. Multe sunt persoanele care s-au implicat în
acest proiect cu inima și cu ființa. Acestora sunt datoare să le mulțumesc
pentru tot efortul, munca, inspirația și mai ales sufletul pus la realizarea
acestor bijuterii muzicale care vor rămâne pe vecie în sufletele noastre, a
tuturor celor implicați, ca punct de referință a muncii noastre dedicată
folclorului nemțean.
Dragostea pe care o port acestor copii și tineri iubitori de folclor e
dincolo de ce pot exprima în cuvinte, ei devenind parte din viața mea. Le
mulțumesc pentru ceea ce eu am învățat de la ei și pentru toată dragostea lor
pe care o simt transmisă zi de zi. Îmi doresc să rămâneți mereu aceiași copii
deosebiți, implicați, muncitori, cu respect pentru tot ceea ce ține de
rădăcinile poporului român, să iubiți și să transmiteți și copiilor voștri
dragostea și respectul pe care îl aveți pentru toate aceste valori.”
Au colaborat, pentru realizarea pieselor, rapsozi și artiști consacrați,
precum Grigore Niță, Marius Dochița, Cristian Năstase, regretata Mariana
Honceru, cu Laurențiu Marian, Ioana Stoleru și Otilia Todică. Albumul este
realizat de Casa de discuri „Ana Sound” din Suceava. Imprimarea și masterizarea
pieselor albumului au fost realizate de Studoiul „Saint Sound Records”, responsabil,
Ciprian Chirvase.
Intrarea la concert se va face pe bază de invitație. Relații, la Secretariatul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, telefon: 0233/214.026.
Figuri marcante – LUCIAN TUDORACHE, sculptor al lucrărilor monumentale
Sculptorul Lucian Tudorache, adoptat ca fiind pietrean, recunoscut pentru operele sale monumentale pe care le imaginează și apoi le desăvârșește, s-a născut la 29 aprilie 1965, în comuna Independenţa, județul Galaţi.
Referindu-se la începuturile sale, Lucian Tudorache mărturisește: „Zestrea vocației vine din familie; a existat energia unui atelier de creație populară cu tapiserie, dulgherie, tâmplărie, pictură în tempera, frământarea pigmenților naturali și a lutului. Eu am rezonat cu cioplitul lemnului, pentru ca mult mai târziu să privesc spre sculptură. După ani de studiu am descoperit importanța drumului, importanța acumulării experienței, conectarea la sursa căutării.”
A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Decorative și Design, din cadrul Universității „George Enescu” Iaşi. Ulterior, a avut onoarea, așa cum singur apreciază, să treacă prin mai multe ateliere de creație ale distinșilor profesori și sculptori Constantin Dimofte, clasa Lucian Murnu; Ion Buzdugan, clasa Cornel Medrea; Sergiu Dumitrescu, clasa Vladimir Petrescu; Vasile Condurache, clasa Ion Irimescu. Sub această umbrelă pedagogică, modelele de referință i-au fost sculptorii Gheorghe Anghel, Constantin Brâncuși, George Apostu, Constantin Lucaci, Ion Jalea, Ion Irimescu.
Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Expoziţii personale (începând cu anul 2000): anual la Galeriile „Lascăr Vorel” din Piatra-Neamţ. Expoziții colective (începând cu anul 1990): Bucureşti, Bacău, Iaşi, Piatra-Neamţ, Roman.
Din 1993, a expus și pe simezele galeriilor din lume: la I.C.R. din Veneția și Galeriile de Artă Biella și Centrul European de Arhitectură din Veneția (Italia), precum și la Galeria de Artă ARTIMUNDO, Bruxelles (Belgia).
Lucrări monumentale: „Germinaţie” II. Pârâul Rece; „Germinaţie”, Slănic Moldova; „Compoziţie” Hârlău: „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Piscul Galaţi; „Zburătăciune” I; „Mihail Kogălniceanu”, Târgu- Neamţ; „Duhul apelor”, „Zburătăciune” II, Cucuteni Iaşi; „Galaţi; Compoziţie”, Muzeul de Artă Vâlcea; „Medievală”, Piaţa Morii, Bistriţa.
În 2004, obține o bursă UNESCO la Centrul European din Veneția.
A fost distins cu Premiul pentru sculptură la Bienalele „Lascăr Vorel” din 2007 și 2017. În 2016 și 2023, a primit Premiul Artistul anului oferit de filiala U.A.P. Neamț și Premiul „Victor Brauner”, ediția I, instituit de aceeași organizație.
Este Cetățean de Onoare al comunei gălățene Piscu.
Are lucrări în colecții la Muzeul Național „Brukenthal” (Sibiu), Muzeul de Artă Contemporană Galați, Muzeul de Artă Piatra-Neamț, Muzeul de Artă Vâlcea.
De asemenea, lucrări ale sale se găsesc în colecții private din țară și în Canada, Elveția, Franța, Germania, Italia, Norvegia.
În Piatra-Neamț, două sculpturi marca Lucian Tudorache pot fi admirate de trecători. E vorba de busturile lui Victor Brauner (la Corpul A al Liceului de Artă) și bustul Poetului național din fața Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamț; pentru ca în interiorul acestei instituții să existe, tot creație a lui Lucian Tudorache, Placa comemorativă „G.T. Kirileanu”.
La fel, în municipiul Roman are lucrările monumentale din bronz reprezentându-i pe Nicolae Manolescu-Strunga și Mihai Eminescu, în timp ce la Cetatea Neamț se află alte două lucrări în bronz – Petru I Mușat și Ștefan I Mușat. Nu în cele din urmă, la Bicaz se găsește statuia lui Mihai Eminescu, în fața Bibliotecii orășenești.
În 2018, în cadrul unui proiect editorial coordonat de Maria Huminiuc, reputatul critic de artă Emil Nicolae, ajutat de artistul fotograf Florin Ghimiș, a conceput și realizat albumul monografic „LUCIAN TUDORACHE” (Editura „Constantin Matasă”, Piatra-Neamț).
Autor articol: Valentin ANDREI