ÎN STAGIUNEA MUZICALĂ, „DUO MELOS”
Centrul pentru Cultură şi Arte
„Carmen Saeculare” şi Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” Cuj-Napoca,
Extensia Piatra-Neamţ, reiau şirul recitalurilor din cadrul Stagiunii muzicale
2022-2023. Astfel, miercuri 3 aprilie 2024, începând cu ora 17:00, la sala Cupola
a Bibliotecii județene „G. T. Kirileanu” Neamţ, melomanii au prilejul unei noi
întâlniri cu „Duo MELOS”, formație camerală compusă din Titus Flueraș (vioară)
și Constantin Andrei (chitară). Programul muzical cuprinde lucrări de Napoléon
Coste, Niccolo Paganini, Maximo Diego Pujol.
Intrarea la eveniment este liberă
***
Titus Flueraş este conferențiar
universitar doctor la catedra de vioară a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca. Absolvent
al şcolii de vioară clujene, Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” (1991), şi-a continuat studiile la Academia
Națională de Muzică „Gheorghe Dima”
şi cursurile de Master, la clasa maestrului Ştefan Ruha.
Titus Flueraş a obţinut numeroase
premii la concursuri de vioară, atât naţionale cât şi internaţionale: Premiul I
- Timişoara (1986), Premiul II - Bucureşti (1987), Premiul II – Cluj-Napoca
(1988), Premiul Special al Fundaţiei „Transilvania”
la Concursul „Sigismund Toduţă”
(Cluj-Napoca, 2003), Premiul I la Concursul „Citta di Stresa” - Italia (1985, 1986), Medalia de Aur la
Johanesbourg - Africa de Sud (1993). De asemenea, a concertat ca solist, cu
orchestrele filarmonicilor din Cluj-Napoca, Arad, Satu Mare, Oradea şi a
susţinut concerte şi recitaluri în ţară şi în străinătate: Franţa, Italia,
Olanda, Austria, Spania, Belgia, Ungaria, Africa de Sud.
În iarna anului 2003, a fost
invitat de orchestra Filarmonicii „Mozart”
din Viena într-un turneu în China unde a concertat ca solist.
Anul 2009 vine cu o realizare
impresionantă: Titus Flueraş este singurul român câştigător al selecţiei
mondiale pentru Orchestra simfonică YouTube din cei peste 3000 de candidaţi.
Mai mult, a fost desemnat concert-maestrul Orchestrei simfonice YouTube şi
concertează cu aceasta la New York, în celebra sală „Carnegie Hall”.
Constantin Andrei este conferenţiar
universitar doctor la catedra de chitară a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca şi a
Extensiei Piatra-Neamţ. Are un palmares bogat, participând la diverse
manifestări artistice atât în ţară cât şi peste hotare, cum ar fi: Festivalul
de chitară clasică de la Sinaia (1983-1990) sau „Primăvara Muzicală”de
la Praga (1990).
A participat la cursurile de
măiestrie ale chitariştilor: John Duarte, Costas Cotsiolis, Michel Sadanowsky,
Pablo Marquez şi Claire Stancu Delerue.
A cântat, ca solist, sub bagheta
dirijorilor: Horia Andreescu, Ilarion Ionescu-Galaţi, Petre Sbârcea şi Robert
Houlihan.
Are o discografie bogată şi a
câştigat numeroase premii la festivaluri şi concursuri. Începând cu anul 1990,
este prezent în juriul unor prestigioase festivaluri şi concursuri de chitară
din ţară şi, de asemenea, este invitat să susţină recitaluri şi cursuri de
măiestrie în Franţa, Italia, Germania, Austria, Spania, Belgia și Serbia.
Din anul 2000, alături de fraţii
săi Aurelian şi Adrian, formează un trio de chitare - „Trio Andrei”, susţinând numeroase recitaluri pe scenele celor mai
importante instituţii muzicale din ţară.
Numele său mai este legat şi de înfiinţarea la Cluj-Napoca a Festivalului Naţional de Chitară Clasică, în octombrie 2003, iar din 2005 - Festivalul Internaţional de Chitară „Transilvania”, al cărui iniţiator şi director artistic este.
SĂRBĂTOAREA BUNEI VESTIRI ȘI PRIMUL CÂNTAT AL CUCULUI ÎN CREDINȚA POPULARĂ
Potrivit creştinilor, pe 25 martie Arhanghelul
Gavril i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere
Mântuitorului Hristos. în calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numeşte
şi Blagoviştenia.
O altă denumire din popor era Ziua Cucului. Cucul,
perceput ca încarnare a strămoşului mitic, pasăre cu un pronunţat substrat
erotic, anunţa sosirea efectivă a primăverii. Primul său cântec se întâmpla, de
obicei, la Buna Vestire, fiind aşteptat de toţi oamenii în haine curate,
veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Dacă nu erau îndeplinite
aceste condiţii rituale, oamenii respectivi nu beneficiau de toate acele
lucruri în anul care urma. Dacă primul cântec al cucului era auzit cumva pe
stomacul gol, în partea stângă sau în spatele omului, erau semne de rău augur,
după cum indică şi versurile: „Cucu-n spate mi-a cântat / Şi moartea m-a
săgetat!”; mai mult, dacă cineva auzea cucul toată primăvara se credea că va
muri în scurt timp! Pe aceleaşi coordonate se situează şi întrebarea: „CucuLe,
puiucule! / Câţi ani îmi vei dărui / Până ce eu voi muri?”, după care se număra
cântecul cucului (de câte ori îşi striga numele). Pe de altă parte, flăcăii şi
fetele îl întrebau pe cuc lucruri care îi interesau mai mult, precum: „Cucule,
voinicule! / Câţi ani îmi vei da / Pân' m-oi însura (mărita)?”. Tăcerea cucului
aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece aceasta echivala cu o
căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe
tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.
Fetele mari nu se sfiiau să-l ucidă, capul cucului
fiind considerat unul dintre cele mai sigure talismane; pus de fete în sân
atunci când mergeau la joc, se credea că face ca respectivele fete „să fie
dorite şi aşteptate cum e cucul!”. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de
ziua sa, era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în aceeaşi speranţă că ochii
flăcăilor nu le vor ocoli. Mai mult, prin Bucovina, cei îndrăgostiţi credeau că
vor putea fi trataţi de boala... iubirii ungându-se în dreptul inimii cu untură
de cuc! Comportamentul cucului a făcut din el un simbol al nestatorniciei şi,
mai ales, al adulterului, al dragostei tăinuite, numită în popor şi „boala
cucului”, aici avându-şi originea şi cunoscuta expresie „Măi băiete cucuiete ce
ţi-e capul tot la fete!”.
La Buna Vestire se fac multe praznice şi se dă de
pomană. După cum se ştie, acum este şi dezlegare la peşte, peştele fiind
celălalt „personaj” central al acestei sărbători. În plan simbolic, peştele se
apropie de cuc, având un pronunţat substrat sexual. Există în popor un basm în
care o tânără fată rămâne gravidă după ce a mâncat peşte. Consumul ritual de
peşte este justificat prin credinţa că cei ce vor face aşa vor fi sănătoşi ca
peştele tot anul. Totuşi, existau oameni care nu aveau voie să consume peşte;
astfel, femeile gravide care mâncau peşte năşteau copii băloşi şi mucoşi, iar
copiii care încă nu apucaseră să vorbească ar fi rămas muţi ca peştii dacă
mâncau peşte în general, nu numai la Buna Vestire.
Vremea din fiecare sfert de zi al acestei sărbători
se crede că prevesteşte un anotimp întreg. De asemenea, se spune că vremea de
acum se va repeta la Paşti.
Aceasta este sărbătoarea Blagovişteniei, una în
care cucul şi peştele au roluri principale. Însă, în spatele lor, trebuie să
vedem tot spiritele strămoşilor, spirite care veghează mereu la buna rânduială
a lumii cu dor, adică a lumii celor vii. (etnograf Marcel Lutic)
LAUREATUL ȘI PREMIANȚII FESTIVALULUI CONCURS „FLORILE CEAHLĂULUI”
Ediția a XXXIV-a Festivalului-concurs naţional de
muzică populară pentru copii şi tineri „Florile Ceahlăului”, eveniment
finanțat de Consiliul Județean Neamț, a luat sfârșit. Timp de trei zile, 22-24
martie 2024, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” a fost gazda a
optzeci și cinci de tineri interpreți ai folclorului românesc din întreaga
țară, cu toții aspiranți la Trofeul și premiile Festivalului.
În primele două zile, juriul a trecut prin sită și prin
dârmon evoluțiile artistice ale concurenților, alegându-i pe cei mai buni
dintre cei aproape două sute de concurenți înscriși. Cei care au avut această
sarcină, deloc ușoară, dată fiind valoarea artistică înaltă a competitorilor,
au fost: etnomuzicologul Elise Stan (preşedinte al juriului), Delia
Stoian Irimie (conf. univ. dr. – Academia de Muzică „Gheorghe Dima”
Cluj-Napoca), Ana Maria Voicu (producător emisiuni folclorice la TVR), Laurenţiu
Ursache (realizator de programe folclorice la Radio România Iaşi), Carmen-Elena
Nastasă (directorul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”
Neamț).
Acompaniamentul din timpul competiției a fost asigurat de
orchestra de muzică populară a Ansamblului „Floricică de la munte”.
Duminică, în ultima zi a ediției a XXXIV-a a
Festivalului, a avut loc Gala laureaților, eveniment în cadrul căruia invitați
de onoare au fost apreciații interpreți ai folclorului românesc, Cornelia și
Lupu Rednic. Ei au evolua alături de membrii Ansamblului folcloric
„Floricică de la munte”.
***
PALMARESUL EDIȚIEI CURENTE:
Trofeul Festivalului:
ALEXANDRA
GEORGIANA PIȚU (Valea Dragului, Giurgiu) – 17 ani
Premiul I:
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 10-14 ani:
Adela Lorena BURCĂ (Florești, Cluj) – 14 ani
Secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 10-14 ani:
Cristian CIAUȘU (Brăila) – 14 ani - nai
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 15-19 ani:
Delia BERTEA (Giurgești, Suceava) – 19 ani
Secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 15-19 ani:
Alexandru Costin CIOIU (Târgu Jiu, Gorj) – 17 ani - caval, fluier
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 20-25 ani:
Sebastian Mihai ȘERBAN (Târgu Mureș, Mureș) – 21 ani
secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 20-25 ani:
Răzvan Laurențiu BADURLĂ (Botoșani) – 21 ani - vioară
Andrei Ioan HANEȘ (Zlatna, Alba) – 21 ani - taragot
Premiul II:
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 10-14 ani:
Darius Alin CRISTEA (sat Horia, comuna T. Vladimirescu, Arad) – 13 ani
Secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 10-14 ani:
Nectarie POPESCU (Bucecea, Botoșani) – 12 ani - acordeon
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 15-19 ani:
Andrei CHELBA (Starchiojd, Prahova) – 17 ani
Secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 15-19 ani:
Maria CONSTANTINESCU (Crivești, comuna Vânători, Iași) – 17 ani – nai
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 20-25 ani:
Alexandra Vasilica CONDREA (sat Broscoșești, comuna Lunca Banului, Vaslui) – 22 ani
Secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 20-25 ani:
Mara OTVOS (Miercurea Ciuc, Harghita) – 20 ani - vioară
Premiul III:
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 10-14 ani:
Natalia POPESCU (București) – 10 ani
Secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 10-14 ani:
Amalia ȘTIRBU (Icușeni, Botoșani) – 10 ani - vioară
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 15-19 ani
Elena Tanya MARCU (Piatra-Neamț) – 16 ani
Codruț ȘTIRBU (Icușeni, Botoșani) – 18 ani
Secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 15-19 ani:
Iulian Marian GOSTE (Soconzel, Satu Mare) – 18 ani – vioară
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 20-25 ani:
Anamaria LĂCĂTUȘ (Focșani, Vrancea)
Premiul de popularitate:
Ioan Antonio
ȚUPU (Piatra
Șoimului, Neamț) – 10 ani
Premiul Special al Presei:
Riana Maria
ASANDEI (Buhuși,
Bacău) – 14 ani
Mențiuni:
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 10-14 ani:
Daria COJOCARU (Bălești, Gorj) – 14 ani
Horia COMȘA (Mărcuș, Covasna) – 12 ani
Iosif HARPA (Târgu Frumos, Iași) – 13 ani
Alessia Andreea PENCESCU (București) – 11 ani
Secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 10-14 ani:
Rareș Adrian CHELE (Dumbrăveni, Sibiu) 13 ani – fluier
Secțiunea canto tradițional – categoria de vârstă 15-19 ani:
Daria COSTEA (Sâncel, Alba) – 17 ani
Amelia Ilinca SAVA (Zănești, Neamț) – 15 ani
Alexandra VASILOIU (Doicești, Dâmbovița) – 18 ani
Secțiunea instrumente populare – categoria de vârstă 15-19 ani:
Denisa CATANĂ (Șuletea, Vaslui) – 18 ani - nai
Alexandra Mihaela DOBRINESCU (Mioveni, Argeș) – 19 ani - fluier
Darius Nicolae DOBRINESCU (Mioveni, Argeș) – 16 ani - fluier
Cosmina Nathaly SIMION (București) – 17 ani, nai
LA „FLORILE CEAHLĂULUI” JURIUL TRECE PRIN CIUR ȘI PRIN DÂRMON SELECȚIA PENTRU TROFEU
S-a isprăvit și
a doua zi de competiție din cadrul ediției a XXXIV-a a Festivalului-concurs
național de muzică populară pentru copii și tineri „Florile Ceahlăului”. Au rămas treizeci și patru de interpreți (din optzeci și
cinci de finaliști) care se află în competiția pentru Trofeul și premiile
Festivalului, precum și pentru a evolua în Gala laureaților, care se va
desfășura duminică, 24 martie 2024, începând cu ora 16:00, la Casa de Cultură a
Sindicatelor Piatra-Neamț.
Și astăzi, sâmbătă, 23 martie, ca și
ieri, juriul a trecut prin sită și prin dârmon evoluțiile artistice ale
concurenților, alegând, spre seară, încă o serie de viitori premianți: Riana Maria Asandei (Buhuși, Bacău), Adela Lorena Burcă (Cluj), Daria Cojocaru (Gorj), Horia Comșa (Covasna), Darius Alin Cristea (Arad), Iosif Harpa (Târgu Frumos, Iași), Alessia Andreea Pencescu (București), Natalia Popescu (București), Ioan Antonio Țupu (Piatra Șoimului,
Neamț) – de la secțiunea de canto, categoria de vârstă cea mai mică; Rareș Adrian Chele (Sibiu), Cristian Andrei Ciaușu (Brăila), Nectarie Popescu (Botoșani), Amalia Știrbu (Botoșani) – tot de la
10-14, dar de la secțiunea dedicată instrumentiștilor; Alexandra Vasilica Condrea (Vaslui), Anamaria Lăcătuș (Focșani), Sebastian
Mihai Șerban (Târgu Mureș) – de la canto, grupa de vârstă 20-25 ani.
Toți aceștia li se alătură colegilor
lor care au avut concursul vineri: Delia
Bertea (Suceava), Andrei Chelba
(Prahova), Daria Costea (Alba), Elena Tanya Marcu (Neamț), Alexandra Georgiana Pițu (Giurgiu), Amelia Ilinca Sava (Neamț), Codruț Știrbu (Botoșani), Alexandra Vasiloiu (Dâmbovița), Denisa Catană (Vaslui), Alexandru Cioiu (Gorj), Maria Constantinescu (Iași), Alexandra Mihaela Dobrinescu (Argeș),
Darius Nicolae Dobrinescu (Argeș), Iulian Marian Goste (Satu Mare), Cosmina Nathaly Simion (București), Răzvan Laurențiu Badurlă (Botoșani), Andrei Ioan Haneș (Alba), Mara Otvos (Miercurea Ciuc, Harghita).
Reamintim că invitații de onoare ai
serii de duminică sunt îndrăgiții interpreți ai folclorului românesc Cornelia
și Lupu Rednic, care vor oferi publicului nemțean un recital de gală, alături
de Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”.
LA FESTIVALUL-CONCURS „FLORILE CEAHLĂULUI” SE ALEG VIITORII PREMIANȚI
În urma primei
zile de competiție din cadrul ediției a XXXIV-a a Festivalului-concurs național de muzică populară pentru copii și tineri
„Florile Ceahlăului” au rămas în competiție
următorii concurenți: Delia Bertea
(Suceava), Andrei Chelba (Prahova), Daria Costea (Alba), Elena Tanya Marcu
(Neamț), Alexandra Georgiana Pițu (Giurgiu), Amelia Ilinca Sava (Neamț), Codruț
Știrbu (Botoșani), Alexandra Vasiloiu (Dâmbovița), Denisa Catană (Vaslui),
Alexandru Cioiu (Gorj), Maria Constantinescu (Iași), Alexandra Mihaela Dobrinescu
(Argeș), Darius Nicolae Dobrinescu (Argeș), Iulian Marian Goste (Satu Mare),
Cosmina Nathaly Simion (București), Răzvan Laurențiu Badurlă (Botoșani), Andrei
Ioan Haneș (Alba), Mara Otvos (Miercurea
Ciuc, Harghita).
Aceștia sunt concurenții care, alături de colegii lor care se vor califica
în urma zilei a doua a Festivalului-concurs, vor evolua duminică, 24 martie
2024, în Gala laureaților, care se va desfășura, începând cu ora 16:00, la Casa
de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț.
Reamintim că invitații de onoare ai serii de duminică sunt îndrăgiții
interpreți ai folclorului românesc Cornelia
și Lupu Rednic, care vor oferi
publicului nemțean un recital de gală, alături de Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”.
PERSONALITĂŢI ALE ARTEI ROMÂNEŞTI OMAGIATE ASTĂZI, 23 MARTIE
Astăzi,
Centrul pentru Cultură şi arte „Carmen Saeculare” Neamţ
omagiază două personalităţi ale artei româneşti – apreciatul
actor Geo Barton, născut la Piatra-Neamţ, şi criticul de artă
Valentin Ciucă, cel care a activat timp de trei decenii în cultura
nemţeană, fiind, printre altele, şi director al Şcolii Populare
de Artă şi profesor al cursului de arte plastice (mijlocul anilor
70 din veacul trecut).
GEO BARTON
Actorul
s-a născut la 23 martie1912 la Piatra-Neamţ. A absolvit în 1941
Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti. De-a lungul
carierei sale, a jucat la Teatrul „Constantin Nottara” din Satu
Mare, la Teatrele „Giuleşti” şi Municipal (actualmente
„Bulandra”), stabilindu-se, apoi, la Teatrul Naţional. Printre
rolurile interpretate se numară Vronski din „Anna Karenina”, de
Tolstoi, Grigore Mârza din „Întâlnire cu îngerul”, de Sidonia
Drăguşanu, Profesorul din „Un fluture pe lampă”, de Paul
Everac, Fred din „Mașina
de scris”, de Jean Cocteau, Georges din „Părinți teribili”,
de Jean Cocteau, Moșierul Butu din „Marele soldat”, de Dan
Tărchilă, Nichita din „Omul cu mârțoaga”, de George Ciprian,
Ministrul din „Zoo (Asasinul filantrop)”, de Jean Vercors
Bruller.
A
debutat în cinematografie cu „Răsună valea” (1949), film urmat
de „La Moara cu Noroc” (1950) şi alte douăzeci şi trei de
pelicule din care amintim: „Pe răspunderea mea” (1956),
„Bijuterii de familie” (1957), „Portretul unui necunoscut”
(1960), „Darclee” (1961), „Tudor” (1962), „Dacii” (1967),
„Fraţii Jderi” (1973), „Ştefan cel Mare”.
S-a
stins din viaţă în ziua de 10 iunie 1982, la Bucureşti.
VALENTIN CIUCĂ
Scriitorul
şi criticul de artă Valentin Ciucă s-a născut pe 23 martie 1941,
la Vălenii de Munte (Prahova). Este absolvent al Institutului
Pedagogic de trei ani din Bacău, al Facultăţii de Drept din Iaşi.
Timp
de trei decenii a locuit la Piatra-Neamţ. Aici a lucrat la:
Biblioteca Documentară „G. T. Kirileanu”, Muzeul „Calistrat
Hogaş”, Şcoala Populară de Artă (în calitate de director şi
profesor al cursului de arte plastice) şi la Muzeul de Artă.
Scriitor
prolific, s-a aplecat cu prioritate asupra biografiilor celor mai
cunoscuţi artişti plastici români: „Colocvii pentru mai târziu”,
„Lascăr Vorel”, „C. D. Stahi”, „Vernisaje elective”,
„Ştefan Luchian”, „Petru Petrescu”, „Val Gheorghiu”, „Pe
urmele lui N. N. Tonitza”, „Urme sub cupola lumii”, „Pe
urmele lui Nicolae Grigorescu”, „Acuarela contemporană
românească”, „Elena Uţă-Chelaru”, „Pe urmele lui Ştefan
Luchian”, „Impresii europene”, „Pictori şi capodopere”,
„Pictură naivă”, „Fuga în Egipt - la pas prin lume”, „Un
secol de arte frumoase în Bucovina”, „Exerciţii de fidelitate”,
„Mitologii subiective - Marcel Guguianu”, „Alecu-Ivan Ghilia”,
„Ion Grigore”, „Un secol de arte frumoase în Moldova”,
„Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova, 1800-2010”.
Consideră
că „prin fiecare nouă am avut sentimentul dăruirii către
ceilalți. A fi atașat de valori este semnul bucuriei de a fi!”
"Dicţionarul
ilustrat al artelor frumoase din Moldova, 1800-2010" a fost
publicat la Editura Art XXI din Iaşi. Lucrarea, care se întinde pe
parcursul a două volume, cuprinde reperele biografice a caproape o
mie de artişti, dar şi o galerie inedită a criticilor şi
istoricilor de artă care provin din acest areal geografic,
incluzându-l şi pe acad. Răzvan Theodorescu, prefaţatorul
lucrării, care, deşi născut la Bucureşti, se trage dintr-o
familie cu origini moldave.
CONCURSUL NAŢIONAL DE ARTE PLASTICE „NICOLAE MILORD”, EDIŢIA A VIII-A
Centrul pentru Cultură şi
Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, prin Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ,
organizează, între 26 martie și 9 aprilie 2024, cea de a opta ediţie a Concursului
naţional de arte plastice „Nicolae Milord”.
Competiția, care se
desfășoară pe două secţiuni (pictură şi grafică), are drept țeluri principale
promovarea şi afirmarea creaţiilor elevilor şcolilor de arte din ţară, precum
şi o mai bună cunoaştere a creaţiei pictorului pietrean Nicolae Milord,
prin omagierea operei şi personalităţii artistice a acestuia.
Festivitatea de premiere,
organizată în parteneriat cu Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț, va
avea loc odată cu vernisarea expoziţiei rezultată în urma concursului, marți, 2
aprilie 2024, ora 13:00, la Sala Cupola.
Reamintim laureaţii
precedentelor șapte ediţii: Sara VOAIDEŞ (Şcoala Populară de Artă Târgu Mureş)
– 2017, Dănuţ ACONSTANTINESEI (Şcoala de Arte Botoşani) – 2018, Robert
VOITCHEVICI (Şcoala de Arte „Ion Irimescu” Suceava) – 2019, Marilena POPA
(Școala de Arte și Meserii „Ilie Micu”, Sibiu) – 2020, Maria ANDRONOIU (Școala
de Arte și Meserii „Vespasian Lungu” Brăila) – 2021, Maricel BLAGA (Centrul
Cultural „Dunărea de Jos” din Galați) – 2022, Cristina MIHAI (Școala Populară
de Artă Piatra-Neamț).
CONCERT DE PERCUȚIE, ÎN STAGIUNEA MUZICALĂ 2023-2024
Miercuri, 27 martie 2024, Centrul pentru Cultură
și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe
Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, propun iubitorilor muzicii de
calitate un concert de percuție în cadrul Stagiunii muzicale 2023-2024.
Protagoniști vor fi membrii Ansamblului de percuție al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe
Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, condus de lect. univ. dr. Alexandru
Veleșcu. Lor li se vor alătura Ansamblul de percuție „Young
Beats” București, conducerea muzicală – Zoli Tóth, Ansamblul de percuție
„Versus” Brașov, conducerea muzicală – prof. Adriana Cristina Puia,
Ansamblul de percuție „Fireworks Magazin” Suceava,
conducerea muzicală - prof. Lucian Georgel Rusu, Ansamblul de percuție „Spirit” Bacău, conducerea muzicală - prof.
Mihai Bălan, prof. Liviu Țugui și prof. Alexandru Beldescu și Ansamblul de percuție „Juvenartis” Iași, conducerea muzicală -
prof. Iustin Rusu.
Evenimentul face parte dintr-un proiect cultural
și educațional, intitulat Concert de
percuție, inițiat de lect. univ. dr. Alexandru Veleșcu începând cu anul
2019, cu scopul de a promova atât studenții și elevii instituțiilor de
învățământ vocațional, cât și genurile muzicale destinate ansamblurilor de
percuție mai puțin cunoscute publicului larg din România.
Concertul de percuție va avea loc la Casa de
Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț, începând cu ora 18:00. Intrarea este
liberă.
Pentru această ediție cuprinsă în stagiunea artistică
2023-2024 a Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia
Piatra-Neamț, și a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț,
proiectul Concert de percuție a fost
organizat în parteneriat cu: Cantus Mundi România, Liceul Vocațional de Muzică
„Tudor Ciortea” Brașov, Colegiul Național de Artă „George Apostu”
Bacău, Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” Suceava, Colegiul de Artă „Octav
Băncilă” Iași, Palatul Copiilor Suceava, Casa de Cultură a Studenților din
Municipiul Suceava, Cercul Militar Brașov, Teatrul Municipal „Bacovia” Bacău,Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Inspectoratul Școlar Județean
Brașov, și va cuprinde într-un turneu muzical orașele Suceava (26 martie 2024),
Piatra Neamț (27 martie 2024), Iași (28 martie 2024), Brașov (3 aprilie 2024),
Bacău (4 aprilie 2024) și București (28 mai 2024).
Concertele sunt sponsorizate de: FUNDAȚIA AUTONOM Piatra Neamț, PETROUZINEX SRL Piatra Neamț, FLY MUSIC Suceava, ASOCIAȚIA PENTRU ARTĂ ȘI EDUCAȚIE „GEORGE APOSTU” Bacău, ASOCIAȚIA CULTURALĂ „ART RESPECT” Brașov și SOUND STIL Brașov.
FESTIVALUL CONCURS „FLORILE CEAHLĂULUI”, EDIŢIA A XXXIV-A: FAZA FINALĂ ȘI GALA LAUREAȚILOR
Între 22 și 24 martie 2024,
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamț
organizează etapa finală a celei de a XXXIV-a ediţii a Festivalului-concurs
naţional de muzică populară pentru copii şi tineri „Florile Ceahlăului”,
eveniment finanțat de Consiliul Județean Neamț și realizat cu sprijinul Casei
de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț.
Concursul, care și-a consumat
deja prima etapă (preselecţia naţională din februarie), a ajuns înaintea fazei
finale. Programată a se desfășura pe două secţiuni: canto tradițional (cu trei
categorii de vârstă: 10-14 ani, 15-19 ani şi 20-25 ani), respectiv instrumente
(categoriile de vârstă: 10-14 ani, 15-19 ani și 20-25 ani), competiția are în
finală un număr de optzeci și cinci de concurenți care reprezintă toate zonele
țării.
Vineri, 22 martie, și
sâmbătă, 23 martie, sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor din
Piatra-Neamț va fi gazdă pentru întrecerea concurenților celor două secțiuni
(începând cu ora 15:00 în ambele zile, acces liber pentru public), fiecare
dintre ei dorindu-și accederea în spectacolul concert al Galei laureaților de
duminică, 24 martie 2024, eveniment care se va desfășura în aceeași sală,
începând cu ora 16:00.
Invitații de onoare din
cadrul evenimentului final, care vor evolua alături de membrii Ansamblului
folcloric „Floricică de la munte”, sunt apreciații interpreți ai folclorului
românesc, Cornelia și Lupu Rednic.
Publicul care va fi prezent
la Gala laureaților este invitat să participe la acțiunea caritabilă
care se desfășoară în cadrul proiectului „Podul de cărți TVR Iași”,
donând o carte în limba română copiilor din Republica Moldova.
Biletele pentru accesul la Gala
laureaților (30 lei/loc) se pot achiziționa de la Secretariatele Centrului
pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț (telefon: 0233/214.026), Casei
de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț (telefon: 0233/215.278).
Juriul ediției curente, condus de etnomuzicologul Elise Stan (preşedinte al juriului), îi mai cuprinde pe Delia Stoian Irimie (conf. univ. dr. – Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca), Ana Maria Voicu (producător emisiuni folclorice la TVR), Laurenţiu Ursache (realizator de programe folclorice la Radio România Iaşi), Carmen-Elena Nastasă (directorul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamț).
Acompaniamentul din timpul
competiției este asigurat de orchestra de muzică populară a Ansamblului
„Floricică de la munte”.
Reamintim că Festivalul a
debutat în 1968 şi a avut o istorie care a cuprins şi perioada de întrerupere.
Istoricul manifestării poate fi lecturat accesând linkul: https://florileceahlaului.ro/istoric/.
Laureaţii ultimelor douăsprezece ediţii sunt: Ana Dragu (Târgu Neamţ – Neamţ) – 2009; Sorina Asofroniei (Pechea – Galaţi) – 2010; Gabriel Marinel Dumitru (Piteşti – Argeş) – 2011; Georgiana Păduraru (Buhuşi – Bacău) – 2012; Ioana Maria Unguraş (Jibou – Sălaj) – 2013; Larisa Vasilica Uţă (Baia Mare – Maramureş) – 2014; Alex Daniel Bulai (Piatra-Neamţ – Neamţ) – 2015; Ioana Ştefan (Suceava – Suceava) – 2016; Ionuţ Cocoş (Slobozia – Ialomiţa) – 2017; Florin Mihalache (Bucureşti) – 2018; Alexandra Diana Dan (Putna, Suceava) – 2019; Gabriel Treteag (Suceava).
Credințe populare PRONOSTICURI METEOROLOGICE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ
În ziua de 9 martie, străvechi început de an agrar, se făceau numeroase
pronosticuri meteorologice: „Dacă îngheaţă pământul spre ziua de 40 de sfinţi,
la toamnă nu vor fi brume şi oamenii pot semăna păpuşoi (porumb) cât de târziu,
că tot se vor coace foarte bine”; „Cum va fi timpul în ziua de Măcinici, aşa va
fi toată primăvara”. (Simion Florea Marian)
Ziua scoaterii rituale a plugului în ţarină varia, în raport cu latitudinea
geografică: la Mucenici (9 martie) în sud, la Alexii (17 martie) şi la
Blagoveştenie (25 martie) în centrul şi nordul ţării.
Credinţa că începerea unei activităţi economice în ziua de Anul Nou agrar
aduce spor şi belşug este bine ilustrată de obiceiul scoaterii plugului în
ţarină şi tragerea primei brazde. Cu câteva zile înainte de 9 martie se
ascuţeau şi se îndreptau fiarele plugului, se verificau şi se reparau celelalte
părţi ale plugului, se hrăneau bine animalele de tracţiune (în vremurile
străvechi, boii), se încheiau înţelegeri între gospodari pentru a se ajuta la
arat (la un plug din lemn se înjugau câte două-trei perechi de boi) şi se
aştepta momentul ieşirii la arat în deplină curăţenie trupească şi sufletească.
În dimineaţa zilei de 9 martie abundau practicile cu rol purificator (afumarea
cu tămâie şi stropirea cu apă a boilor înjugaţi la plug şi a gospodarului ieşit
la arat) şi fertilizator (aruncarea unui ou înaintea plugului de către
gospodină).