LA MULȚI ANI, CORNEL MIFTODE!
Cornel Miftode, unul dintre artiștii fotografi veritabili ai urbei, a făcut la viața sa multă, multă muncă de voluntariat, care, mai nou se numește implicare socială. A însoțit (și s-a însoțit de artiști) mai pe la toate manifestările culturale ale celor două epoci prin care a trecut: înainte de ‘89 și după ’90. Și continuă să o facă.
El se hrănește din seva prieteniei artistice, pe care foarte puțini știu să o prețuiască. La rândul său, dăruiește celor dimprejur frumosul pe care îl respiră clipă de clipă. Fie printr-un album, o carte, un afiș, un pliant, oricum prin ceva palpabil. Fie prin sentimentul special pe care ți-l induce apropierea de el.
A fost o perioadă fotograf al Teatrului Tineretului. "A fost perioada cea mai dragă vieții mele. Eram acolo în elementul meu, deși îmi era greu, făceam fotografie pe film, îi chinuiam pe actori, nu luam ca cei de azi sute de cadre în plin spectacol sau la repetiții. Cu mine, actorii își dedicau din timpul lor, în afara repetițiilor, și îi «siluiam» să adopte diferite posturi, să se grupeze, chinuiam personalul tehnic pentru lumina de contur, aveam nevoie de «căldările de lumină», acele reflectoare puternice. Eram înjurat, cu simpatie, e drept. Dar se conformau. Toți. Când îmi spunea directorul teatrului: «Cooorneeel, un singur film, atâta faci...», îmi venea să plâng. «Bijuteream» filmul cu scotch și mai operam două poze. Le developam noaptea acasă și a doua zi le duceam umede directorului. Multe mi-au fost «furate» de actori pentru că rămâneau așezate pe birouri la uscat.
Frumoasă viață era în teatru atunci, era atmosferă, era o lume liberă, unică, profundă. Mărturisesc, nu știam să fac fotografie de teatru, am avut doar instinctul pentru asta. Țin minte că eram chiar pe scenă – se pregătea piesa «Orfanul Zhao» – și am avut o revelație, o străfulgerare. Mi-am spus: gata, știu cum se face acest gen de fotografie! Și mi s-a umplut inima de bucurie. Descoperisem o taină."
A fost un apropiat al poetului Aurel Dumitrașcu, de care își aduce aminte cu drag: "din nefericire pentru mine, chiar eu l-am condus pe drumul morții către ultima spitalizare. Ne-am despărțit în poarta spitalului și l-am văzut pentru ultima oară cum se ducea singur, subțire, încovoiat de durere și trist la internare. Pe lângă poeți eram și eu liber, ca și ei, înainte de 1989. Mă bucur, totuși, că fotografiile mele cu Aurel sunt acelea care apar mereu și regret că nu am insistat să îi fac mai multe. Dacă este să fim cinstiți, poetul Dumitrașcu este cel care va rămâne din generația noastră. Sunt onorat că l-am cunoscut."
Fire boemă, dar de cele mai multe ori retras în propria-i ființă, eroul acestor rânduri era văzut astfel de poetul Aurel DUMITRAȘCU: „nici o altă artă nu omagiază mai profund singurătatea. Și nu pentru că fiecare privește singur, ci pentru că fiecare își amintește singur. Aproape aș spune că arta fotografică este arta nostalgiei care încearcă întotdeauna să recupereze lumina pierdută. (…) Fotografiile conciliază cu tot ceea ce trece. Ne împacă. Pictorii ne învață că liniile vorbesc, în timp ce artiștii fotografi par a ne spune că lumina este mereu în serviciul nostalgiei.ˮ
LA MULȚI ANI, CORNEL!!!!! Cu sănătate, cu bucurie și mereu cu cei dragi prin preajma ta! SPOR și BERECHET!
LA PIATRA-NEAMŢ: PRESELECŢIE PENTRU EMISIUNEA „VEDETĂ POPULARĂ”
Marți, 28 Februarie 2023, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ
organizează, alături de Televiziunea naţională, etapa preselecţiei
zonale pentru emisiunea de largă audienţă, „Vedetă populară”.
Evenimentul se va derula la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului
Județean Neamț (str. Alexandru cel Bun 27, Piatra Neamț 610089), între orele 10:00 și
16:00.
Tuturor candidaților care vor să urce pe scena celebrei emisiuni „Vedetă populară” le
dorim succes!
LA MULȚI ANI, TICU LĂCĂTUȘU!
Constantin Lăcătuşu s-a născut pe 21 Februarie 1961, la Piatra-Neamţ. Viitorul inginer geofizician și alpinist a absolvit Liceul „Petru Rareş” şi Facultatea de Geologie-Geografie, Bucureşti.
A organizat cluburi de alpinism în Bucureşti („Prospectorul”) şi Piatra-Neamţ („Petrodava”, devenit „Lynx Alpin Club”).
A efectuat expediţii pe cei mai înalți munţi din lume: Caucaz, Elbrus, Himalaya, Broad Peak, Pakistan, Everest, Alpii elveţieni, Kenia, Tanzania, Anzii Cordilieri, Acancongua şi Cero, Alaska, Cho-Oyn, Dhalaigiri.
Membru al mai multor fundaţii şi asociaţii de profil. Deţinător al multor distincţii şi titluri („Far-play, al ziarului „Sportul românesc”).
Autor al proiectului „Ecoturismul în zona ariilor protejate din Carpaţii Moldovei” şi a unui reportaj himalayan.
Cetăţean de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ (1992).
Scurtă biografie: Constantin Tomșa - "Personalități ale culturii din Județul Neamț", editurile Crigarux și Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2014.
Credințe și sărbători populare MOȘII DE IARNĂ
La sfărșitul „Săptămânii clisei”, a „Săptămânii vrâstate” sau a … „Hârței”, strămoșii noștri prăznuiau Moșii de iarnă. Acești
Moși… mobili erau cunoscuți și ca „Moșii de răcituri”, de „Piftii”, „Moșii de Cârnilegi”,
ziua lor fiind numită și „Ziua morților”, a „Părinților” sau „Sâmbătă
în Praguri”.
Sunt zone ale țării unde „cad întotdeauna
pre sâmbăta înainte de Sâmedru”. Așa se face că
mai era numiți și „Moșii de Sâmedru”, oarecum la concurență cu
varianta de toamnă a Moșilor. Prin alte locuri, Moșii erau prăznuiți în sâmbăta
ce precede Postul Crăciunului sau în sâmbăta de dinaintea Crăciunului.
În calendarul creștin-ortodox actual s-a ajuns ca acești Moși să fie
cinstiți tocmai în sâmbăta de dinaintea Lăsatului de sec de carne, „Cârnileaga”
Postului Mare.
La Moșii de iarnă se obișnuieștea să se dea de pomană prin vecini, pe la
rude și, mai ales, copiilor sărmani. În trecut, se dădea de pomană grâu fiert,
pregătit cu unt și cu brânză, dar și carne de porc, mai ales răcitură. De
asemenea, se mai ofereau vase de lut cu colaci, pilaf, sarmale, mămăligă,
alivenci, vin și rachiu. Toate, împreună cu o lumânare.
În ținutul Neamțului, erau la mare cinste laptele cu tocmagi, ulcele cu apă
dulce, lingurele de lemn, cămășuțele, pânza și pâinea. Tot aici a fost
consemnată și o credință deosebită: se
spunea că „dacă dădeai șapte ulcioare cu apă puțin îndulcită (cu miere) și o
lumânare, formai un izvor pe Lumea cealaltă”. (etnograf Marcel Lutic, „Timpul sacru.
Sărbătorile de altădată”, ediția a III-a, Editura
Vasiliana ’98, Iași, 2022)
CONCURSUL NAŢIONAL DE ARTE PLASTICE „NICOLAE MILORD”, EDIŢIA A VII-A
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, prin Şcoala
Populară de Artă Piatra-Neamţ, organizează, între 27 martie și 14 aprilie 2023,
cea de a șaptea ediţie a Concursului naţional de arte plastice „Nicolae
Milord”,
Scopurile proiectului cultural educativ demarat în 2017 sunt acelea de promovare
şi afirmare a creaţiilor elevilor şcolilor de arte din ţară, precum şi o mai
bună cunoaştere a creaţiei pictorului pietrean Nicolae Milord, prin omagierea
operei şi personalităţii artistice a acestuia.
Concursul se desfășoară pe două secţiuni – pictură şi grafică – lucrările
urmând a fi expediate de competitor până cel mai târziu la data de 24 martie
2023.
Festivitatea de premiere va avea loc odată cu vernisarea expoziţiei rezultată în urma concursului, pe 4 aprilie 2023, la Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț.
Informaţii suplimentare se pot obţine consultând Regulamentul concursului, care poate fi găsit pe pagina web www.culturaneamt.ro sau pe paginile de Facebook ale Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ și Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamț.
Reamintim laureaţii precedentelor șase ediţii: Sara VOAIDEŞ (Şcoala Populară de Artă Târgu Mureş) – 2017, Dănuţ ACONSTANTINESEI (Şcoala de Arte Botoşani) – 2018, Robert VOITCHEVICI (Şcoala de Arte „Ion Irimescu” Suceava) – 2019, Marilena POPA (Școala de Arte și Meserii „Ilie Micu”, Sibiu) – 2020, Maria ANDRONOIU (Școala de Arte și Meserii „Vespasian Lungu” Brăila) – 2021, Maricel BLAGA (Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galați) – 2022.
-
2017. Sara VOAIDEŞ, Târgu Mureș -
2018. Dănuț Aconstantinesei, Botoșani, Lacul cu nuferi -
2019. Robert Voitchevici, Suceava, PEISAJ DE IARNĂ -
2020. Marilena Popa, Sibiu, PORTRETUL UNUI CĂRBUNAR -
2021. Maria Andronoiu, Brăila, VIS LUCID -
2022 - MARICEL BLAGA, Galați, Tandrețe
NICOLAE MILORD
Unul dintre cei mai apreciaţi artişti
plastici ai judeţului Neamţ a fost Nicolae Milord. A făcut parte, alături de C.
D. Stahi, Aurel Băeşu, Iulia Hălăucescu şi Petru Petrescu, din pleiada marilor
pictori nemţeni care au imortalizat urbea pietreană şi împrejurimile şi au adus
faimă ţinutului.
Despre Nicolae Milord, Valentin Ciucă se exprimă astfel: Personaj
pitoresc şi discret, Nicolae Milord, amintea concitadinilor, prin vestimentaţie
şi comportament, de perioada interbelică. Era amabil şi capricios, elegant cu
măsură, purta permament la gât o lavalieră asortată costumului, mereu acelaşi.
Îl enerva la culme apariţia unor noi generaţii de artişti pregătiţi pe sponci
de profesori modeşti. Instrucţia sa artistică, riguroasă şi marcată de autoritatea
unor mari pictori, l-a stimulat adesea, dar l-a şi timorat uneori. Ambiţia de
a-şi depăşi maeştrii ieşeni a rămas doar o iluzie, chiar dacă pictura sa a
onorat statutul profesionist al unui pictor aplicat, capabil să sugereze prin
artă sentimentele cele mai alese. A pictat peisaje, îndeosebi din spaţiul
citadin nemţean şi a ieşit uneori la lucru în plein air. Elabora atent, analiza
efectele de lumină, măsura continuu ca un geometru şi stabilea proporţiile
adecvate. Cel mai mult a lucrat cu cuţitul de paletă şi, de aceea, impresia de
forţă şi tensiune a imaginii este irepresibilă. Florile anotimpurilor
şi-au găsit în pictor un admirator tandru şi generos. Nu a distrus corola de
lumini a lumii, ci a identificat-o în universul culorilor sale, în armoniile
personale în care credea. Nu cultiva prieteniile artistice
făţarnice şi s-a mulţumit doar cu statutul de Don Quijote de Piatra-Neamţ,
admirat de unii, ignorat de alţii.
Nicolae Milord s-a născut la 11
noiembrie 1909, la Piatra-Neamţ, loc în care şaptezeci şi nouă de ani mai
târziu avea să treacă în eternitate, la 10 mai 1988. Şi-a început educaţia pe
plaiurile natale, absolvind Liceul „Petru Rareş”, pentru ca apoi să urmeze
cursurile Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, avându-l coleg pe Corneliu Baba,
iar ca maeştri la catedră pe Jean Leon Cosmovici, Gheorghe Popovici, Octav
Băncilă şi Ştefan Dimitrescu. A fost discipol al lui Aurel Băeşu.
Anului debutului său pe simeze a fost 1937, atunci când a participat la o
expoziţie colectivă. Tot în 1937 are şi o primă „personală” la Piatra-Neamţ,
fapt pe care îl va mai repeta în 1967, 1970 şi 1980. Trecând prin perioade
tulburi, războiul al doilea mondial şi întreaga perioadă comunistă, Nicolae
Milord a avut parte, în cadrul activităţii sale artistice, numai de expuneri în
ţară, Bacău, Iaşi, Botoşani, Bucureşti fiind oraşele unde creaţiile sale au
putut fi văzute cu predilecţie.
În 1957 a primit Premiul pentru pictură a regiunii Bacău. A fost decorat cu
Medalia „a XXV-a Aniversare a Eliberării Patriei”.
Timp de cincisprezece ani a condus
Cenaclul de artă plastică de la Piatra-Neamţ.
Lucrările sale se găsesc în numeroase
colecţii muzeale şi particulare.
A trecut Marele Prag în ziua de 10 mai
1988, la Piatra-NEamţ, fiind înhumat la cimitrul local „Eternitatea”.
S-A DESCHIS SESIUNEA DE ÎNSCRIERI PENTRU FESTIVALUL CONCURS „FLORILE CEAHLĂULUI”, EDIŢIA A XXXIII-A
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” organizează cea de a XXXIII-a ediţie a Festivalului-concurs naţional de muzică populară pentru copii şi tineri „Florile Ceahlăului”, eveniment finanțat de Consiliul Județean Neamț.
Concursul, care se va desfăşura în doua etape – preselecţia naţională (18-22 februarie 2023) şi etapa finală (24-26 martie 2023) –, cuprinde două secţiuni: secţiunea canto (cu trei categorii de vârstă: 9-14 ani, 15-19 ani şi 20-25 ani), respectiv secţiunea instrumente (categoriile de vârstă: 9-14 ani, 15-19 ani și 20-25 ani).
După prima selecție, anunțarea finaliștilor se va face pe data de 23 februarie 2023.
Data limită pentru înscrieri este 17 februarie 2023.
Acompaniamentul va fi asigurat de orchestra de muzică populară a Ansamblului „Floricică de la munte”. Reamintim că Festivalul a debutat în vara anului 1968 şi a avut o istorie care a cuprins şi perioade de întrerupere. Istoricul manifestării poate fi găsit accesând linkul: https://florileceahlaului.ro/istoric/.
Laureaţii ultimelor unsprezece ediţii sunt:
Ana Dragu (Târgu Neamţ – Neamţ) – 2009; Sorina Asofroniei (Pechea – Galaţi) – 2010; Gabriel Marinel Dumitru (Piteşti – Argeş) – 2011; Georgiana Păduraru (Buhuşi – Bacău) – 2012; Ioana Maria Unguraş (Jibou – Sălaj) – 2013; Larisa Vasilica Uţă (Baia Mare – Maramureş) – 2014; Alex Daniel Bulai (Piatra-Neamţ – Neamţ) – 2015; Ioana Ştefan (Suceava – Suceava) – 2016; Ionuţ Cocoş (Slobozia – Ialomiţa) – 2017; Florin Mihalache (Bucureşti) – 2018; Alexandra Diana Dan (Putna, Suceava) - 2019.
LA MULȚI ANI PROFESORULUI VASILE POSTOLICĂ!
Vasile Postolică s-a născut pe 15
februarie 1955, la Păstrăveni, județul Neamţ. Fost elev şi profesor la Liceul
„Petru-Rareş”, prin studiu asiduu ajunge profesor universitar doctor, la Universitatea
din Bacău.
Matematicianul Postolică are scrise peste
70 de lucrări, mai mult de jumătate fiind publicate în străinătate, pe toate
meridianele Globului.
A fost inclus în ediţia a 16-a a „Who’s
Who in the World (1998), în „Encyclopedia of business analytics and optimization”
din S. U. A. Activ din fire, a participat la sesiuni, conferinţe şi congrese de
profil din multe centre ştiinţifice ale lumii.
Membru al: Academiei Oamenilor de Ştiință
şi al Societății Ştiințelor Matemetice din România, al Societăţii Americane de
Matematică, al Societăţii pentru Matematică Aplicată (Philadelphia), al
Societăţii Internaţionale de Inginerie Optică (Washington), al Universităţii
din Georgia (S. U. A.), al Societăţii Internaţionale de Decizii Multicriteriale
şi al The Planetary Society (Pasadena, SUA).
Este Cetăţean de Onoare al Municipiului
Piatra- Neamţ.
OMAGIU ADUS MEMORIEI PROFESORULUI IOAN ZENEMBISI
Ioan Zenembisi s-a născut pe 15 februarie
1925, la Piatra-Neamț. A absolvit Liceul „Petru Rareş” din localitatea natală
şi Facultatea de Matematică-Fizică a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj.
După absolvire, a predat aproape trei decenii (1957-1985), la liceul unde a fost
elev, obţinând rezultate deosebite în activitatea didactică.
A fost numit membru al Comisiei centrale a
Consiliului Naţional de Matematică.
Este autor a numeroase articole de specialitate.
A publicat mai multe cărți, dintre care
amintim aici: „Generalizarea noţiunii de derivată în studiul funcţiilor”,
„Nicolae Pascu”, „Asupra cuadricelor”.
În 2001, i s-a acordat titlul de Cetăţean
de Onoare al Municipiului Piatra-Neamţ.
A fost (și este) foarte apreciat pentru
tot ceea ce a făcut în pedagogia nemțeană. La conferința din februarie 2020,
organizată de Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț și intitulată simplu
„IOAN ZENEMBISI, UN PROFESOR DE NEUITAT” s-au adus argumente pentru felul în
care este văzut și astăzi: „Pedagog de elită, cu
pregătire profesională și științifică de excepție, colaborator apropiat al
apreciatului dascăl Constantin Borș, a crescut, la rândul său, generații după
generații de elevi, mulți ajunși vârfuri în științele tehnice. Pe unii i-a
susținut material. A activat în societățile și la revistele de specialitate și
s-a bucurat, ca „patriarh“ recunoscut al învățământului nemțean, de aprecieri
din partea colegilor, a foștilor elevi și a societății, aceasta aureolându-l cu
titlul de cetățean de onoare al municipiului Piatra-Neamț.“ (extras din prefața
volumului „Arta de a fi om (Scrisoare către Elly)“, apărut în anul 2013, la
Editura Răzeșu)
„A fost modelul după care m-am luat în
viață. A fost unul dintre profesorii de matematică de bază pe care i-a avut
județul. Pentru mine a fost un model și datorită lui am ajuns un profesor respectat.
A fost un om carismatic, un lider, a fost cel mai mare dintre noi.“ (prof.
Gheorghe Dumitreasa.)
„Profesorul Ioan Zenembisi a fost un
patriarh al matematicii și al vieții, frumos și plin de lumină. A fost lumină
și va rămâne lumină pentru toți cei care i-au fost în preajmă ori s-au bucurat
de darurile sale de om, profesionist și cetățean.“ (dr. Virgil Răzeșu)
„De câte ori ne refugiam în trecutul atât
de drag nouă, redescopeream momente frumoase și hazlii, dar și pe cele care ne
umpleau ochii de lacrimi, nu amare, ci liniștitoare și pline de duioșie.
Amintiri scumpe, veșnic pomenite când trecem în revistă pățaniile atât de multe
și pline de farmec și melancolie ale anilor noștri tineri.“ (soprana Elena
Botez)
„Despre Iani Zenembisi nu se poate vorbi la
timpul trecut. Pentru că temperamentul, atitudinea și preocupările sale îl fac
prezent în memoria celor care l-au cunoscut și i-au fost apropiați. Nu poate fi
uitat nici de generațiile de elevi cărora le-a asigurat, prin matematică,
siguranța în profesiile lor.“ (prof. Neculai Vasiliu)
Profesorul Ioan Zenembisi a trecut în
eternitate pe 19 iunie 2011, la Piatra-Neamț.
Surse
de documentare:
- Constantin
Tomșa - „Personalități ale culturii din județul Neamț“; - publicația
on-line „Dor de Neamț“ din 8 februarie 2020 (http://dordeneamt.ro/)
OMAGIU ADUS MEMORIEI POETULUI MIRCEA BOSTAN
Mircea Bostan, poet, prozator, publicist,
s-a născut pe 15 februarie 1955, la Bacău. După clasele primare, gimnaziale şi
două liceale frecventate în oraşul natal, iar următoarele la Liceul
„Roman-Vodă” din Roman, a devenit elev al Şcolii Militare de Ofiţeri de
Artilerie Antiaeriană şi Radiolocaţie „Leontin Sălăjan” din Braşov (azi, „Henri
Coandă”). Urmează Academia Militară Generală, Bucureşti, Facultatea de
Sociologie-Psihologie a Universităţii „Spiru Haret”, Bucureşti, precum şi
cursuri postuniversitare de pregătire în domeniul psihologiei. A debutat cu
articole în „Orizonturi ostăşeşti” (1974).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A editat mai multe volume, printre care:
„Sabia cu lunetă”; „Dimineaţa adormiţilor”; „Alb umed”; „Chirurgia cuvintelor”;
„Cu Dumnezeu înainte şi dracu’n cârcă”, „Mi-e rău de tine”.
Despre poetul Mircea Bostan s-au exprimat
mai multe voci autorizate.
„El stăpânește meșteșugul poetic pe care
îl pune în slujba harului cu care a fost înzestrat pentru a da naștere poeziei
adevărate, moderne în adevăratul sens al cuvântului, lipsite de exhibițiile
postmoderiste.” (Constantin Tomșa)
„În recuzita sa poematică am dat de
rostiri memorabile, esențiale, de literat elaborat, cultivat, inspirat în autoscopii de extremă finețe.” (Calistrat
Costin)
„Mircea Bostan își este propriul cronicar. Sensibilitatea lui poetică e sincronă cu insensibilitatea acestui început de veac”, (...) pune la încercare adesea cu grație limbajul poetic inventând verbe riscante, rezolvate nu odată ingenios.” (Lucian Strochi)
A trecut în eternitate în decembrie 2020, la Roman.
OMAGIU ADUS MEMORIEI ARTISTULUI PLASTIC ELENA UŢĂ -CHELARU
Elena Uţă-Chelaru s-a născut în ziua de 14
februarie 1930, la Chişinău. A copilărit şi a finalizat studiile liceale la
Piatra-Neamţ, unde tatăl său era profesor la Liceul de Fete. A absolvit
Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” Bucureşti (1956) şi tot atunci
devine membră a U. A. P.
A fost cadru didactic până în 1972.
Membră a mai multor instituţii academice
de peste hotare, a fost distinsă cu numeroase premii în ţară şi în străinătate.
Multe dintre operele sale se află în colecţii de stat şi particulare din
România (la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, trei dintre lucrările artistei fac
parte din expoziţia permanentă) şi din străinătate: Franţa, Italia, Belgia,
Grecia, Israel, Rusia, Liban, Germania, Norvegia, S. U. A.
A trecut în eternitate pe 12 iunie 2013,
la Bucureşti.
Sursă
de documentare: Constantin Tomşa, „Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ”.
Sursă foto: www.artindex.ro