ÎN STAGIUNEA MUZICALĂ, CONCERT DE COLINDE „CHRISTMAS CAROLS”
Stagiunea artistică 2024-2025 continuă cu un concert special de colinde. Evenimentul intitulat „Christmas Carols”, care va avea loc miercuri, 18 decembrie 2024, ora 17:00, la sala Cupola a Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” Neamţ îi va avea în prim-plan pe studenţii Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima”, soprana Gabriela Pepelea și mezzosoprana Marinela Nicola-Pahoncea. Invitați în cadrul concertului vor fi membrii corului bărbătesc „Cântec sfânt” (dirijor, Cătălin Brahonschi), împreună cu solistele Aurora Pală și Cezara Gherghe. La pian: lect. univ. dr. Cristina Șoitu, lect. univ. dr. Oana Cărbunariu, prof. Simida Gherghe și prof. Adrian Stroici.
Organizatorii sunt: Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
IOANA MIHAELA BALABAN – TALENTATA POETĂ CU DESTIN TRAGIC
La sfârșitul anilor ’80, în cadrul cenaclului literar din Piatra-Neamț impresiona o adolescentă. Născută la 15 Decembrie 1972, elevă a Școlii Generale nr. 3 și, ulterior, ale Liceelor Industrial nr. 1 (treapta întâi) și „Calistrat Hogaș” (treapta a doua), Ioana Mihaela Balaban se dovedea o fire sensibilă și o foarte talentată poetă. Doar că destinul nu avea să îi fie aliat. În prima zi a lui Făurar din anul 1991, pe când se pregătea de examenul de Bacalaureat, adolescent poetă trecea în Eternitate. Au rămas în urmă-i poezii pe care le-a simțit, gândit și scris. La opt ani de la dispariție, mama sa a tipărit, la Editua Nona, placheta intitulată „Semne de întrebare”.
La momentul lansării, în Februarie 1999, omul de cultură Lucian Strochi avea să menționeze: „Ce se poate scrie despre o poetă care, atinsă de aripa eternităţii, va avea mereu doar optsprezece ani? Urmele ei pe zăpada timpului sunt propriile sale poezii, uneori scurte, dramatice, profunde, alteori mai ample. Volumul iese din tiparele unui graţios şi intim volum de familie, reuşind să-şi fie suficient sieşi, aşa cum un semn de întrebare pune în paranteză un întreg univers.”
Mai apoi, Ioana Mihaela Balaban avea să fie inclusă, de regretatul profesor Emil Bucureșteanu, în antologia „Poeți nemțeni”.
AICI
În această clipă
Vreau să mă lăsați în pace.
Timpul cu a lui aripă
Trecea pe deasupra mea
Fără să mă atingă.
Eu stau AICI.
Într-un prezent nedefinit.
Nesfârșit.
Dacă îmi spuneți un singur cuvânt
Intru în timpul vostru,
Părăsesc acest Aici nesfârșit
Și merg mai departe
Pe aripa care trece deocamdată pe
Deasupra mea
Fără să mă atingă.
Poate că ajung în viitor
Ceea ce nu-mi va conveni.
Nici mie, nici vouă.
(12 iunie 1987)
PRACTICI POPULARE ARHAICE – BUTUCUL DE CRĂCIUN
Butucul de Crăciun a fost multă vreme substitut al zeului mort reprezentat de un trunchi de stejar tăiat din pădure şi ars pe vatră (incinerat) în noaptea de 24/25 decembrie. Copacul tăiat (butucul) simboliza moartea anuală a zeului Crăciun care renăştea, prin ritul funerar de incinerare practicat de daci şi de daco/romani, înainte de creştinare.
În limba română cuvântul butuc are, printre altele, o semnificaţie funerară: a găsi pe cineva butuc se spune despre omul mort fără lumânare; a-l lega butuc se spune despre cel imobilizat ca un mort. La întocmirea arborilor genealogici butucul este numele strămoşului din care coboară spiţele de neam.
În multe locuri de la noi este consemnat obiceiul arderii în Ajunul şi ziua de Crăciun unui lemn (butuc), iar tăciunele rămas se păstra ca leac pentru vindecarea bolilor.
Împodobirea pomului de Crăciun a fost suprapus peste obiceiul autohton al incinerării cadavrului fitomorf, butucul de Crăciun. Începând cu a doua jumătate a secolului al XlX-lea a pătruns din nordul şi vestul Europei, de sus în jos şi de la oraş la sat, tradiţia împodobirii bradului.
Obiceiul arderii Butucului de Crăciun, astăzi dispărut, a fost atestat la români, aromâni, letoni şi sârbo-croaţi. (Ion Ghinoiu)
PREMII ALE CLASEI CANTO TRADIȚIONAL, LA FESTIVALUL „CÂNTEC DE STEA”
La finalul săptămânii trecute s-a desfășurat, pe scena casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț, Festivalul internațional pentru copii și tineret „Cântec de stea” ediția a XIII-a, în cadrul căruia elevii clasei de canto tradițional, pregătiți de prof. Georgiana Șerban Axinte, au obținut premii deosebit de importante pentru palmaresul personal:
Maria Leoreanu - Trofeul Secțiunii Grupuri, categoria de vârstă 12-17 ani;
Maia Anghel, Maria Leoreanu și Ioana David - Trofeul Secțiunii Grupuri -
Iustin Radu - Trofeul Secțiunii Muzică tradițională, categoria de vârstă 5-9 ani; Trofeul Secțiunii Creație; Premiul I, Secțiunea Grupuri.
Călin Codină - Trofeul Secțiunii Muzică tradițională, categoria de vârstă 9-13 ani, și Premiul I la Secțiunea Grupuri;
Iris Strechie - Premiul I, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 5-9 ani;
Casiana Tablan - Premiul I Secțiunea Muzica tradițională, categoria de vârstă 5-9 ani;
Miruna Benezic - Premiul I, Secțiunea colind, categoria de vârstă 9-13 ani;
Alesia Ilinca Cristei – Premiul I, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 13-17 ani;
Iulia Agapi - Premiul I, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 13-17 ani;
Antonia Ioana Marcu - Premiul I, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 5-9 ani;
Erika Radu - Premiul I, Secțiunea Colind, categoria de vârstă 9-12 ani;
Karla Cojocaru - Premiul I, Secțiunea Colind, categoria de vârstă 9-12 ani;
Ilinca Gociu - Premiul I, Secțiunea Muzică tradițională, și Premiul I, Secțiune Grup Colinde (împreună cu Sofia Șchiopu);
Alexandra Ionela Enaru - Premiul II, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 12-17 ani;
Alessia Maria Hurjui - Premiul II Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 9-13 ani;
Sofia Maria Șchiopu - Premiul II, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 5-9 ani;
Teona Gliga - Premiul II, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 9-13 ani;
Ioana David - Premiul II, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 13-17 ani;
Ingrid Cornea - Premiul II, Secțiunea Colind, categoria de vârstă 9-12 ani;
Ema Beșu - Premiul III, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 9-13 ani;
Alexandra Smărăndoi – Premiul II, Secțiunea Colind;
Ana Carina Scripcaru - Premiul II, Secțiunea Muzică tradițională, categoria de vârstă 9-13 ani.
CLASA DE CANTO, MUZICĂ UȘOARĂ, ANUNȚĂ LANSAREA ALBUMULUI „ÎN AȘTEPTAREA LUI MOȘ CRĂCIUN”
Așa cum o face de câțiva ani, în luna decembrie Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț oferă publicului nemțean o salbă de spectacole musicale și coregrafice, menite a ne pregăti întreaga comunitate să întâmpine cum se cuvine sărbătorile de iarnă. Deschizători de drum vor fi elevii Școlii Populare de Artă, care, în a doua săptămână a lunii cunoscută în popor drept Undrea, vor oferi o serie de spectacole care se vor desfășura pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț.
Astfel, joi, 12 decembrie, începând cu ora 17:00, Clasa canto muzică ușoară (profesor coordonator, Paula Ghivirigă), prin grupul „Happy Kids”, va prezenta recitalul „Te așteptăm să vii, Crăciun”. Alături de ei vor evolua invitații evenimentului, elevii clasei de dansuri populare, coordonați artistic de Anda Maria Acristinei, și membrii formației „Bee Patrol” (fondator, Sorin Pavlidis). În cadrul evenimentului, grupul „Happy Kids” va lansa albumul audio „În așteptarea lui Moș Crăciun”.
Despre această reușită a grupului povestește coordonatoarea artistică, prof. Paula Ghivirigă: „Muzica întărește sufletele, ne dă speranță, ne face mai puternici și ne apropie unii de ceilalți… Asta simt de fiecare dată când cânt alături de aceste «minuni» sau când lucrez atent la șlefuirea acestor diamante de copii. Ei reprezintă cea mai sinceră iubire, puritatea, căldura. Acest album este rodul muncii noastre din ultimul timp. El descrie perfect sentimentele interioare ale fiecărui suflețel în parte. Le mulțumesc tuturor colaboratorilor care au contribuit la îndeplinirea celui mai mare vis al nostru! Vreau să mă înclin în fața dumneavoastră, stimați părinți, și să vă mulțumesc pentru că ați avut încredere în mine și mi-ați dăruit ceea ce aveți mai sfânt pe acest pământ, «minunile» dumneavoastră, pentru a le ghida spre cel mai frumos dar și cel mai greu drum din viață!”
„Happy Kids” are în componenţă elevi ai Clasei de canto, muzică uşoară, de la Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, din cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. O parte a lor şi-au trecut deja în palmaresul personal premii şi distincţii la concursurile naţionale şi internaţionale.
Grupul coordonat de prof. Paula Ghivirigă a fost invitat, în 2017, la emisiunea matinală găzduită de Răzvan și Dani, la Antena 1, pentru a cânta în prima audiție melodia „Chiar de-o fi iarna grea”, compusă special pentru aceşti copii de Mihai Alexandru.
Componența grupului „Happy Kids”: Teodora Tonu, Alexandra Hîncotă, Ana Maria Serea, Andrei Serena, Serena Gabriela Pascaru, Alexandru Răducanu, Andrei Dumitru, Neisryn Bâgu, Alisa Funingănă, Olivian Motfolea, Anastasia Lungu, Sofia Lungu, Miruna Baroi, Miruna Achiriloaie, Ștefan Pricop, Darina Stamate, Alessia Motricală, Ioana Butnaru, Daria Bursuc, Lavinia Gabăr, Iustina Tudosă, Marcian Nicorescu-Ghivirigă, Ecaterina Stoica, Miriam Obadă, Isaura Ciucanu, Adelina Epanu, Daria Herdeș, Bogdan Pătrunjel, Maria Nazaret, Iustina Grădinariu, Anisia Laza, Georgiana Nistor, Andreea Trofin, Sofia Cojocaru, Iarina Gireadă, Natalia Nemțanu Bălău, Adela Mitru, Ema Bindar, Alexandru Stoian, Ecaterina Enuță, Tudor Coman, Floarea Safta, Paula Ghivirigă.
La reușita albumului „În așteptarea lui Moș Crăciun” au contribuit compozitorii: Mihai Alexandru, Claudiu Bulete, Andrei Tudor, Georgeta Voinovan, Tinna Gi (Cristina Coșciug), Laurențiu Duță, Darius Mangal, Danny Mazo, Alina Manolache, Nicolae Caragia, Ivan Caragia, Horia Brenciu, Haven Gillespie, J. Coots, Lollipops.
Textierii pieselor din cuprinsul albumului sunt: Mihai Alexandru, Claudiu Bulete, Andreea Andrei, Horia Brenciu, Georgeta Voinovan, Laurențiu Duță, Darius Mangal, Elena Gheorghe, Haven Gillespie, J. Coots, Lollipops.
Înregistrările audio au fost realizate de Claudiu Bulete.
PREMII ALE CLASEI CANTO, MUZICĂ UȘOARĂ, LA FESTIVALUL „CÂNTEC DE STEA”
La finalul săptămânii trecute s-a desfășurat, pe scena casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț, Festivalul internațional pentru copii și tineret „Cântec de stea” ediția a XIII-a, în cadrul căruia elevii clasei de canto, muzică ușoară, pregătiți de prof. Paula Ghivirigă, au obținut premii deosebit de importante.
Astfel, Trofeul „Cântec de stea junior 2024”, secțiunea muzică ușoară de iarnă a fost cucerit de eleva Alisa Elena Funingănăcea care a primit și Premiul acordat de Radio Iași, pentru calitățile artistice dovedite.
Tudor Coman a fost recompensat cu Trofeul secțiunii 14-18 ani, categoria Muzica ușoară de iarnă, iar Ecaterina Enuță a primit Premiul I la grupa 12-14 ani, secțiunea Muzica cu tematică de iarnă.
Alexandru Ioan Răducanu -a primit și el Premiul I, la secțiunea Muzică ușoară - grupa 8-10 ani.
Cel mai mic premiant a fost Olivian Motfolea, evoluția sa fiind recompensată cu Premiul II, la Secțiunea Muzică ușoară de iarnă, grupa de vârstă 4-6 ani.
UNIUNEA ARTIȘTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA RECOMANDĂ NOI EVENIMENTE CARE VOR DEBUTA ÎN PERIOADA 9 -15 DECEMBRIE 2024
Dublu eveniment marți, 10 decembrie, la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (str. Victoriei, nr.2) vă invită la ora 18:00, la vernisajul Bienalei Internațională de Arte Grafice „Constantin Brâncuși”, ediția a II-a. În cadrul expoziției, vor fi prezentate peste 80 de creații ale unor artiști din: România, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Eritreea, Etiopia, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Haiti, India, Irlanda, Japonia, Liechtenstein, Malaesia, Marea Britanie, Mauritius, Mexic, Muntenegru, Noua Zeelandă, Polonia, Serbia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia. Ediția din acest an va fi deschisă de criticul de artă Mihai Plămădeală - doctor în arte vizuale, iar președinte de onoare este academicianul Mircia Dumitrescu. De semenea se va deschide și expoziția de ceramică a artistei Eva Radu, intitulată „Cultul zeiței mamă”. Curatori: Zuzu Caratănase și Ovidiu Felipov.
Două manifestări vor avea loc joi, 12 decembrie:
La ora 17 se vernisează SALONUL DE IARNĂ ART4ALL. Evenimentul va fi găzduit de Centrul Cultural ART4ALL din București (str. Știrbei Vodă nr.184). În deschiderea expoziției va lua cuvântul criticul de artă Marius Tița. Invitată de onoare este marea doamnă a tapiseriei românești - Cela NEAMȚU. Expun: Ion ACHIȚENIE / Jana ANDREESCU / Gheorghe ANDREESCU / Aldyn ALEXANDER / Gina BARANOVSCHI / Dan CHIDON FRUNZĂ / Vali Irina CIOBANU / Mihai CIOCHIA / Mihaela COCHECI / Gheorghe COMAN George COSTEA / Delia DANCIU / Cornelia Victoria DEDU / Doru Cristian DELIU / Victor DIMA / Marinella DUMITRESCU / Nicu DUMITRESCU / Daniela FĂINIȘ / Daniela FRUMUȘEANU / Mihail GAVRIL / Cecilia GĂINARU / Cornelia GHERLAN / Petre Emanuel GHERCU / Luminița GLIGA / Viorica JAHN / Bianca IONIȚĂ / Vladimir IVANOVICI / Andreea KOZMA / Ruxandra Sibil MERMEZE / Irina Leahu MIHĂILESCU / Rodica LOMNĂȘAN / Dragoș Nicolae LUPU / Lucreția MAIORESCU / Ileana Dana MARINESCU / Florin MIHAI / Dragoș MIHĂILESCU / Florian MIHĂILESCU / Alesia Laura MOGOȘ / Mihai MOLDOVANU / Gheorghe MOSORESCU /Raluca Aura MUNTEANU VOICILĂ /Ruxandra MUNTEANU / Mariana MOCANU PĂUN / Gabriela NAFTANAILĂ LEVENTU / Elena ORBOCEA / Ana Maria PANAITESCU / Marin RĂDUCU / Delia SIMONIS / Grațiela STOIAN / Nicolae STOIAN / Matei Luca StOIAN / Ema SZABO / Violeta TEODORU / Angella TOMASELLI / George TZIPOIA / Alina VODĂ / Daniela VOICILĂ DRĂGULESCU. Cu acest prilej va avea loc și prezentarea cărții ”Policromii” - 30 de interviuri cu personalități din lumea artelor vizuale - autor Sebastian Crăciun.
Galeria de Artă Ploiești (Piața Victoriei, nr.4) găzduiește la ora 17 vernisajul expoziției „Radiografii cromatice”. Expun: Liliana Marin, Raluca Pârlițeanu și Georgiana Tudor.
Vineri, 13 decembrie, vor avea loc două evenimente:
La parterul Muzeului de Artă Tulcea (str. Grigore Antipa, nr. 2), de la ora 14:00, Complexul Muzeal de Patrimoniu Cultural Nord Dobrogean al Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Uniunea Artiștilor Plastici din România (Filiala București și Filiala Tulcea) și Dr. Adrian Balaban vă invită să vizitați expoziția colectivă de artă plastică intitulată „Vulturu 24”. Acest eveniment încununează activitatea artiștilor români care au participat în anul 2024 la Tabăra de Creație Artistică „Maliuc”, ediția a IV-a: Brîndușa Bontea, Elida Veronica Buftei (Butuc), Sanda Buțiu, Elena Gabriela Drăghici, Ion Drăghici, Irina Florescu, Cristina Iliaș, Veronica Oancea, TraianOancea, Alexandru Papuc. Invitatul evenimentului este prof. dr. Adrian-Silvan Ionescu, istoric și critic de artă. În cadrul expoziției vor fi valorificate lucrări de grafică și pictură care surprind sau recompun spațiul mirific al Deltei Dunării.
„Mysterium Angelorum” este titlul expoziției care va fi vernisată la ora 17, la Galeriile de Artă ale Academiei Române. Manifestarea aduce în prim plan creația a doi artiști valoroși: Gabriela Drinceanu (sculptură) și Sergiu Roman (pictură). Arhitectura conceptuală a expoziției „Mysterium Angelorum” vizează o călătorie în inima misterului și a spiritualității, abordând îngerii ca simboluri universale ale unei umanități aflate în căutarea protecției divine și a iluminării. Dacă sculpturile Gabrielei Drinceanu aduc în prim plan latura „omenească” a îngerilor, aceea de prieteni ai oamenilor, de ființe care coboară printre noi și se amestecă anonimi laolaltă cu noi, picturile lui Sergiu Roman subliniază în mod expres transcendența îngerilor, falia ontologică dintre ei și noi, faptul că, fundamental, ei sunt cu totul altceva și absolut de neînțeles pentru noi, în esența lor. Prezintă criticul de artă Costin Hostiuc. Curatoare – Diana Roman.
Sâmbătă, 14 decembrie, au loc alte două vernisaje:
La ora 13 se deschide la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” – Școala Poduri și Cantonul de Drum, Expoziția de artă contemporană, urmată de Conferința „Epilog’89 la 35 de ani de la Revoluție”. Artișii: Andrei Bălan, Teodor Zaica, Mircea Hristescu, Silvia Radu, Maria Ionescu Florin Constantin, Irina Hasnaș Hubbard, Ion Ciobanu și Cezar Stanciu își propun să aducă în prim-plan memoria celor care au suferit în timpul regimului comunist din România.
Uniunea Artiștilor Plastici din România Filiala Brăila vă invită la ora 12.00, în Galeria de Artă a C.J.C.P.C.T. Brăila (Piața Trian, nr.2) la vernisajul SALONULUI ANUAL AL ARTIȘTILOR PLASTICI BRĂILENI.
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
În stagiunea muzicală CÂNTĂ CLOPOTELE, CÂNTĂ
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, în parteneriat cu Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, continuă seria recitalurilor şi concertelor din cadrul Stagiunii artistice 2024-2025. Astfel, miercuri, 11 decembrie, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean, începând cu ora 18:00, va avea loc cocnertul grupurilor studențești „DIMAcorD” și „DIMAestro”, ansambluri coral-instrumentale conduse de dirijoarea Rodica Trandafir.
Evenimentul poartă numele „Cântă clopotele, cântă”. La pian, va evolua Mihaela Spiridon.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
***
DIMAcor:D și DIMAestro sunt cele două formații ale Academiei Naționale de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț, dirijate de lect. univ. dr. Rodica Trandafir.
Numele de DIMAcor:D, ales în 2017 de dirijoarea acestei formații, este un joc de cuvinte care alătură numele instituției-mamă de cuvintele „cor” și „acord”, sintetizând astfel activitatea ansamblului coral format din studenți ai anilor I-III de la specializarea „Muzică”, cărora li se alătură deseori și absolvenți din anii trecuți.
DIMAestro este denumirea aleasă în 2020 pentru formația instrumentală ce era alcătuită la acel moment doar din viori (de aceea se poate vedea în logo silueta unei viori) și fuzionează numele lui G. Dima cu cuvântul „estro” (it. = inspirație): „L’Estro armonico” este un set de concerte pentru solist/ soliști și orchestră de coarde scrise de celebrul violonist și compozitor Antonio Vivaldi. Culegerea datează din perioada în care construcția, tehnica și scriitura violonistică iau pentru prima oară un mare avânt, și aceste creații vor avea o puternică influență asupra multor compozitori celebri de mai târziu. La cursul de Orchestră de la Academia Națională de Muzică Gheorghe Dima Cluj-Napoca, Extensia Piatra Neamț, studenților de la instrumentele cu coarde li s-au alăturat în anii următori și studenții de la specializarea Percuție, iar în prezent formația reunește cordari și percuționiști. Rezultanta Maestro din denumirea ansamblului se vrea a fi pentru acești tineri interpreți un îndemn: de a persevera în drumul lor de perfecționare tehnică și un ideal: de desăvârșire artistică.
Credințe populare arhaice DE LA SFÂNTUL IERARH NICOLAE LA MOŞ NECULAI, PATRU IPOSTAZE ÎN CREDINȚA POPULARĂ
Ziua de 6 decembrie a fiecărui an îl sărbătorim pe Sfântul Nicolae. Numele său provine din grecescul Nikolaos (compus din cuvintele nike = victorie şi laos = popor), însemnând „biruitorul de popor”. A devenit unul dintre cele mai îndrăgite şi mai răspândite nume încă din Antichitate, obicei păstrat la români până în zilele noastre.
Denumirea populară a sărbătorii este Sfântul Neculai sau Moş Neculai (cu variantele Neculae, Nicolai, Nicolae). Prin Transilvania se întâlnesc şi denumirile Sân-Nicoară şi Sâ-Micoară, mai rar, sărbătoarea se numea şi Crăciunul copiilor.
În calendarul popular, Sfântul Nicolae apare în diverse ipostaze, patru dintre ele ne sunt prezentate de etnograful ieșean Marcel Lutic. Cea mai importantă dintre ele este „aceea a unui bătrân, care, cu barba lui cea albă, trebuia neapărat să aducă, de ziua sa, zăpada. Aşadar, un insolit patron al iernii, apropiat ca structură de Gerilă din spaţiul slav. Interesant este că sărbătoarea Sfântului Neculai era plasată în calendarul popular al dacilor, evident cu altă denumire, la sfârşitul unei perioade de renovare rituală a timpului, echivalenta Bobotezei din calendarul popular românesc.”
O altă ipostază în care apare Sfântul Nicolae în calendarul popular, e aceea de patron al celor care călătoresc pe ape, „stăpân peste ape, podar mare, călăuză şi sprijin tuturor celor care şi-au legat viaţa de apă. Ar fi fost corăbier, pescar şi negustor de peşte; se crede că a mijlocit la Dumnezeu învierea mai multor oameni înecaţi. De altfel, numeroase legende ni-1 înfăţişează ajutând corăbii pline cu creştini; uneori, chiar arată drumul spre rai corăbiilor pline cu suflete bune şi spre iad celor rele.”
În cea de-a treia ipostază, „Sfântul e perceput ca dătător de bogăţie, de noroc tuturor, dar mai ales fetelor sărace, pe care le mărita. În popor există credința că „actul dăruirii incita strămoşii şi zeii, natura şi animalele la generozitate. Ştiind că suntem la câteva zile după Anul Nou dacic şi nu departe de celălalt An Nou, înţelegem mai bine raţiunile profunde ale dăruirii; chiar şi faptul că darurile se pun în ciorapi sau în pantofi nu este întâmplător, ambele simbolizând mersul, păşirea în necunoscutul anului ce tocmai începe. În acest context, nu e deloc de mirare că numeroase dintre perechile care se cununau îşi alegeau ca patron al casei şi gospodăriei mai ales pe Sfântul Nicolae.
Unele credinţe spun despre acest sfânt că ar fi al doilea «făcut» de Dumnezeu. Aceleaşi credinţe fac referire la apariţia sfântului în noaptea de Anul Nou, atunci când se deschid cerurile, de obicei fiind la stânga lui Dumnezeu.
În cea de-a patra ipostază, Sfântul se apropie de imaginea pe care o avem astăzi: moşul care aduce daruri copiilor. „Însă, pe vremuri, dărnicia moşului era asociată obligatoriu cu dreptatea, moşu. făcând daruri numai în funcţie de anumite criterii şi comportamente. Această imagine are ca punct de plecare milostenia Sfântului în raport cu săracii, văduvele, orfanii, dar şi cu hoţii.”
În această ipostază „se combină dărnicia Sfântului cu spiritul său de justiţiar, două atribute văzute de înaintașii noștri drept complementare. Așa,se pare, a apărut tradiţia creştină conform căreia Sfântul Nicolae îi bătea cu nuielușa pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă. Aceasta ar fi explicaţia obiceiului pedepsirii copiilor neascultători cu nuieluşa lăsată de Moş Neculai în încălţările lor în noaptea de 5 spre 6 decembrie.”
Luând în considerație toate acestea, ne putem face o imagine mai aproape de cum era perceput Sfântul Nicolae de către poporul din vechime, el fiindu-ne relevat drept un personal biblic și mitologic complex.
Credințe populare arhaice MAICA DOMNULUI ȘI SFÂNTUL NICOLAE
Principalele criterii de ierarhizare a reprezentărilor mitice în Panteonul românesc sunt puterea şi atribuţiile lor: unele dezleagă ploile, altele le leagă; unele căsătoresc fetele şi ajută femeile la naştere, altele îmbolnăvesc şi iau sufletele oamenilor; unele păzesc sau transportă Soarele pe bolta Cerului, altele îl devorează în timpul eclipselor.
Astfel, afirmă Ion Ghinoiu (Calendarul țăranului român. Zile și mituri, Editura Univers Enciclopedic, București, 2019) afirmă că „în unele legende şi credinţe Sfântul Nicolae, patron al corăbierilor, salvează oamenii de la înec, Maica Domnului îi îneacă, cum se zice în popor: «Cei înecaţi sunt ai Maicii Domnului, sunt norodul ei pe cea lume. Ea se bucură când cineva se îneacă; pe cei în pericol îi trage în apă să se înece. Niciodată când mergi pe la o apă să nu te rogi la Maica Domnului ca să-ţi ajute, că-i rău: să te rogi la Sfântul Nicolae. Un om trecea odată, înotând, o apă mare şi tot se ruga la Maica Domnului să-l ajute. Dar, cu cât se ruga, tot mai tare se scufunda, pentru că ea îl trăgea. Atunci, deodată strigă - Sfinte Neculai, nu mă lăsa! Şi pe loc a fost deasupra apei»; sau «Sfântul Nicolae e pe ape; de ce fac corăbierii praznice de ziua lui?!»; ori «Sf. Nicolae a oprit apele când a fost potopul, altfel îneca corabia lui Noe».
La rândul său, etnograful ieșean Marcel Lutic îl reflectându-l pe Sfântul Nicolae în patru ipostaze: a unui bătrân, patron al iernii; dătător de bogăție; moșul care aduce daruri copiilor și „de patron al celor care călătoresc pe ape, un stăpân al apelor, podar mare, călăuză și sprijin tuturor celor care și-au legat viața de apă. Ar fi fost corăbier, pescar, negustor de pește. Se crede că Sfântul Nicolae a mijlocit la Dumnezeu învierea mai multor oameni înecați.”
Ca o confirmare a celor de mai sus, este și faptul că multe dintre legendele populare îl arată pe Sfânt ajutând corăbii pline de creștini, uneori chiar arătând drumul spre rai vaselor pline cu suflete bune și spre iad, celorlalte.