CALENDAR POPULAR – SÂNNICOARĂ SAU SFÂNTUL NICOLAE
Divinitatea din generaţia sfinţilor-moşi care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din Calendarul creştin (6 decembrie) este numită în Calendarul popular Sânnicoară (Transilvania), Moş Nicolae (Muntenia).
Sfântul Nicolae a fost un personaj real: episcop din Myra, mort probabil în anul 342, apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti are însă şi unele atribuţii străine unui sfânt: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade în luna decembrie; păzeşte Soarele care încearcă să se refugieze pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură; este iscoadă a diavolului; stăpâneşte apele, fiind patron al corăbierilor pe care îi salvează de la înec; apără soldaţii în război, motiv pentru care aceştia îl invocă în timpul luptelor; ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat; aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie şi îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători.
De ziua lui se fac vrăji, farmece şi pronosticuri meteorologice, se pun crenguţe de pomi fructiferi (măr, păr, cireş, prun) în apă, la căldura camerei, pentru a fi înflorite la Anul Nou, când se aprecia rodul livezilor şi erau folosite ca sorcovă.
Sărbătoarea de pe 6 decembrie prefigura victoria binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului: „la Sf. Nicolae se întoarce noaptea la ziuă cu cât se suceşte puiu-n găoace”, spune o zicală musceleană.
În comparaţie cu alţi sfinţi creştini, Moş Nicolae are mare trecere pe lângă Dumnezeu: când se deschide Cerul la miezul nopţii de Crăciun, el ar fi văzut stând la masa împărătească chiar lângă Dumnezeu.
Ziua de 6 decembrie încheie ciclul sărbătorilor şi obiceiurilor dedicate lupului şi Anului Nou dacic: Filipii de Toamnă, Filipul cel Şchiop, Ovidenia, Noaptea Strigoilor, Sântandrei sau Moş Andrei.
Uniunea Artiștilor Plastici din România recomandă noi evenimente care vor debuta în perioada 2 – 8 decembrie 2024
Luni, 2 decembrie, se deschid cinci manifestări expoziționale:
Expozitia „13 Sud Est” va fi vernisată la ora 15, la Biblioteca Județeană Călărași. Este un proiect care are în atenție 13 artiști contemporani, cu viziuni distincte în zona picturii și ceramicii. Vor expune: Marius Barb Barbone, Ionuț Theodor Barbu, Olimpia Hinamatsuri Barbu, Dragoș Botezat, Gheorghe Dican, Marius Frățilă, Florin Mocanu, Gheorghe Pogan, Florentin Sârbu, Eusebio Spânu, Silvia Stoica, Lavinia Ioana Streinu și Valeriu Șușnea. Curator – Florin Mocanu. Critic de artă - Ana Amelia Mădălina Dincă.
La ora 17.30, Galeria ARTOTECA BMB (Șoseaua Mihai Bravu, nr. 4, București), va găzdui vernisajul expoziției „Crash” a artistului Gabriel Giodea. Născut la Craiova, în 1966, Gabriel Giodea este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și vicepreședinte al Filialei Craiova. Este Doctor în Arte Vizuale al Universităţii Naționale de Arte din București. Din 2006 a avut unsprezece expozitii personale şi a participat la expoziții de grup, anuale și biennale în România, Bulgaria, Spania, Belgia și Elveția. Despre arta sa, Cătălin Davidescu afirmă: „În esenţă, opera de artă este, în viziunea estetică a lui Gabriel Giodea, un obiect fără conotaţii emoţionale sau depozitară a unor valori ascunse, subînţelese, cu alte cuvinte, într-un spirit specific modern, artistul oferă esenţa acestor creaţii pentru a intra într-un contact mult mai direct cu receptorul.” Curatori: Liviu Nedelcu și Gheorghe Dican.
Tot la ora 17, dar la Galeria de Artă „Nicolae Mantu” din Galați (str. Domnească, nr.22) va fi deschisă expoziția „PATHS. STATES OF BEING” („CĂI. STĂRI DE SPIRIT”) a artistelor Diana Păunescu și Cristiana-Emanuela Tărbuc. Cuvântul de deschidere va fi rostit de organizatoarea expoziției, Cristiana-Ștefania Culiță, vicepreședintă a Filialei UAPR Galați, alături Codrin Vasiloancă-Smirnoff, ce semnează critica de artă. Expoziția artistelor Cristiana Tărbuc și Diana Păunescu se remarcă printr-o diversitate de tehnici vizuale, în care se regăsesc cromatici inedite ce dau naștere unor lucrări ce explorează teme profunde și emoționale, care transmit o gamă variată de stări și trăiri, printre care se numără: empatia, nostalgia și existențialismul.
La Galeria „Arta 1” din Craiova (Calea Unirii, nr.16), la ora 18, va fi vernisată expoziția „Dialoguri Complementare", curatoriată de Cristiana Teodorescu. Evenimentul propune o incursiune sensibilă în universul ceramicii semnate de soții Ilona și Dan Nica. Printr-o alchimie a formelor și culorilor, artiștii explorează teme precum: copilăria, relația de cuplu și fragilitatea timpului.Lucrările evocă esența poveștilor care ne modelează viețile, reinterpretând simboluri precum casele, ceasurile sau figura emblematică a Micului Prinț. Inserțiile de origami în ceramică adaugă un strat de delicatețe, o punte între efemer și etern.
Uniunea Artiştilor Plastici din România Filiala Neamţ şi Complexul Muzeal Național Neamţ vă invită la vernisajul expoziţiei SALONUL DE IARNĂ 2024 , care va avea loc la Galeria "Lascăr Vorel" din Piatra-Neamț (Piața Ștefan cel Mare, nr. 15), la ora 17. Expun artiștii: Grigore Agache, Mihai Agape, Dumitru Bezem, Dumitru Bostan, Carmen Cărbunariu, Viorica Ciucanu, Valentina Chirvase, Ștefan Diaconu, Laurențiu Dimișcă, Oana Doru, Oana Gavriliu, Lucian Gogu-Craiu, Radu Macavei, Irina Moldovan, Dumitru Mosor, Gheorghe Pintilie, Ștefan Potop, Arcadie Răileanu, Mircea Romanescu, George Romila, Ștefan Roșu, Narcisa Stejeran, Lucian Tudorache, Florin Zaharescu.
Marți, 3 decembrie vor avea loc alte două vernisaje:
La ora 18, Galeria Calea Victoriei 91-93, găzduiește deschiderea expoziției de pictură „Secțiunea de aur” a artistului Dorin Apreutesei. Prezintă criticul de artă Ana Amelia Dincă.
Galeria Romană din București (Bd. Lascăr Catargiu, nr.1) vă invită la ora 19, la deschiderea expoziției de pictură „URME” a artistului Dinu Săvescu, care se va desfășura până pe 18 ianuarie 2025. Cuvântul de deschidere va fi susținut de Pavel Șușară. Expoziția va fi însoțită de un catalog bilingv, română/engleză, cu lucrările artistului. Pictor și restaurator, Dinu Săvescu s-a născut în 1956 la Arad. Între 1980-1984 a studiat pictura la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, la clasa profesorilor Gheorghe Șaru și Ion Sălișteanu. Din 1990 este membru UAP, secția pictură București, precum și expert conservare/restaurare pictură pe suport lemn, pânză și sticlă.,,Lucrările din această expoziție prezintă o explorare concentrată asupra limbajului picturii, mai degrabă, decât asupra subiectului picturii. Am eliminat rând pe rând elementele vizuale care nu contribuiau la acest demers, ajungând la expresii inspirate de structurile abstracte ale textilelor tradiționale, din picturile pe lemn și zid, acolo unde subiectul devine concentrat într-o linie, o grafie simplă, într-o formă geometrică.” – Dinu Săvescu, noiembrie 2024.
Două evenimente sunt programate pentru miercuri, 4 decembrie:
„React”, expoziția de pictură/obiect cu lucrări semnate de Ile Ștefi se deschide la ora 18, la Muzeul Național Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” din București (Parcul Carol, str. Gen. Candiano Popescu, nr.2). Curatoare: Corina Gabriela Duma. Critic – Ion Bogdan Lefter.
Tot la ora 18, dar la Galeria de Artă din sediul Amazon Iași (Palas Campus) va fi vernisată expoziția „Dans mut" a artistului Iulian Copăcel. Acesta propune o incursiune vizuală în lumea dansului contemporan prin intermediul desenului și al picturii. Lucrările de mari dimensiuni explorează fuziunea dintre energia dansului și gestul artistic, transpunând mișcarea în linie și culoare. Complementar pânzelor pictate și desenelor monocrome, o sculptura de mici dimensiuni pictata in același tuse si realizată din materiale neconvenționale aduce o dimensiune tridimensională spațiului expozițional.
Joi, 5 decembrie, se vor deschide trei expoziții:
Debutează cel mai longeviv eveniment plastic timișorean, care ajunge la cea de a 94-a ediție - Salonul Anual al Artelor Vizuale Timișoara. Evenimentul organizat de Uniunea Artiștilor Plastici din România Filiala Timișoara are loc între 5 decembrie 2024 și 10 decembrie 2025. Vernisajul are loc la ora 18:00, la Muzeul Național al Banatului, Bastion Theresia, Mansarda Corp A, unde se vor înmâna și premiile pentru anul 2024. Juriul Salonului format din artiștii vizuali: Adriana Lucaciu, presedinte și membrii: Daniela Constantin, Remus Irimescu, Hedy M-Kiss, Mihai Mroz, Smaranda Moldovan, va acorda și anul acesta premii și diplome de merit. Acestea sunt: Premiul Primus inter Pares, Premiul pentru Tineret, Premiul Juriului și Diplome de Merit.
Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” (Ploieşti, B-dul Independenţei nr.1) organizează la ora 17.00 vernisajul expoziției „FREE Camp-2024, Miercurea Ciuc, Ediția a XX-a”. În perioada 17-27 iulie 2024 a avut loc FREE Camp, atelierul de artă plastică din Miercurea Ciuc, care s-a integrat cu succes în viața culturală a orașului în ultimii 20 de ani. Curatorul atelierului este László Botár, iar participanții ediției 2024 au fost: Florina BREAZU (MD); Tibor BUDAHÁZI (HU); Mircia DUMITRESCU (RO); Inga EDU (MD); Csaba FAZAKAS (AT); Gábor KENTELKI (RO); József KÁNTOR (HU); ChaRyong KO (KR); Anna-Mária ORBÁN (RO); László BOTÁR (RO).
La ora 18, va avea loc la Muzeul Banatului Montan din Reșița (Bd. Republicii, nr.10) vernisajul expoziției de artă textilă si sculptură a artiștilor Elena Hăbășescu și Ioan Prodan.
Vineri, 6 decembrie, la ora 17, la Galeria Arcada Central Art Space din Iași (str. Lăușneanu, nr.7-9) va fi prezentată „AGHIOS” - expoziția colectivă de artă sacră, realizată în parteneriat cu Facultatea de Teologie a Universității Al.I.Cuza din Iași. Artiști precum Emilia AVĂRVĂROAEI, Vladlen BABCINEȚCHI , Emanuel CHIRIAC, Dan COVĂTARU, Simion CRISTEA, Sorin PURCARU sau Vasile TUDOR vor expune alături de artiști iconari, profesori și studenți ai Facultății de Teologie. Expoziția va fi deschisă până in luna ianuarie 2025.
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
REMEMBER MITICĂ POPESCU (2 decembrie 1936, la Bucureşti – 3 ianuarie 2023, București)
„Are o figură banală de Mitică… Zi-i Mitică şi gata.
A fost elogiat «in extenso» de însuşi Caragiale, care l-a iubit şi a crezut în el. Pentru Caragiale, toate, în afară de Mitică, erau mofturi.
Pentru noi, Mitică e Mitică, căci la noi a fost mereu Mitică, iar dacă pleacă la Bucureşti, o să fie un Popescu din marea familie mitică.
Ne va fi dor de Mitică, pentru că l-am iubit pe Mitică mai mult decât el pe noi. Drum bun! Sănătate! Şi succes! Să ne trăieşti, Mitică! (Semnat; serviciul de cadre”)
Aceste rânduri-gânduri, dedicate actorului Mitică Popescu, la plecarea acestuia din Teatrul Tineretului atunci când Capitala îl chema cu insistenţă, au fost scrise, în vara anului 1973, de Eduard Covali, Ţâcă Cojocaru, Gelu Apostol, Alexandru Lazăr, oameni de teatru care au împărţit scena cu celebrul lor coleg.
Mitică Popescu s-a născut pe 2 decembrie 1936, la Bucureşti. A absolvit Institutul de Teatru, apoi a venit la Piatra, în vara anului 1966. La Teatrul Tineretului, Mitică Popescu a strălucit în câteva capodopere teatrale, de referinţă rămânând spectacolul „Omul cel bun din Sîciuan” (1968, regia – Andrei Şerban), în care a fost distins cu Premiul pentru interpretare masculină la prima ediţie a Festivalului Spectacolelor pentru Tineret şi Copii de la Piatra-Neamţ. La fel, reprezentaţiile „Woyzeck”, din 1970, în regia lui Penciulescu, şi „Harap Alb”, din acelaşi an, cu Zoe Anghel Stanca regizor, au dat prilejul criticilor de teatru, şi nu numai, să remarce talentul marelui artist.
Până la plecarea spre Bucureşti a mai jucat în alte douăzeci şi cinci spectacole: „Afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’ ” (1966, regia – Ion Cojar), distins cu Marele Premiu pentru cel mai bun spectacol la BIENALA DE LA VENEŢIA, octombrie1968; „Răzvan şi Vidra (1967, regia – Gabriel Negri); „Război şi pace” (1967); „33 scrisori anonime” (1967, regia – Zoe Anghel Stanca); „Heidelbergul de altădată” (1968, regia – Gabriel Negri); „Noaptea încurcăturilor” (1968, regia – Andrei Şerban); „Jocul de-a vacanţa” (1968, regia – Gabriel Negri); „Gemandura” (1968, regia – Gabriel Negri); „Pe-un picior de plai” (1968, regia – Gabriel Negri); „Duelul (1968, regia – Zoe Anghel Stanca); „Ziariştii” (1968, regia – Ion Cojar); „Vrăjitorul din Oz” (1968 – regia, Ion Cojar), spectacol cu care a participat cu succes la BIENALA DE LA VENEZIA, 1968; „Paharul cu apă” (1969, regia – Gabriel Negri); „Cronica personală a lui Laonic” (1969, regia – Magda Bordeianu); „Năpasta” (1970, regia – Alexa Visarion), „Duet” (1970, regia – Gabriel Negri); „Balul hoţilor” (1970, regia – Radu Penciulescu); „Întunericul” (1971, regia – Constantin Marinescu); „Ştafeta nevăzută” (1971, regia – Emil Mandric); „Ultima oră” (1972, regia – Emil Mandric); „Peer Gynt” (1972, regia – Cătălina Buzoianu); „Mere penntru Eva” (1972, regia – Emil Mandric); „Buna noapte nechemată” (1972, regia – Moni Ghelerter); „Nastratin Hogea” (1973, regia – Zoe Anghel Stanca); „Inimă rece” (1973, regia – Sanda Manu).
Mitică Popescu a plecat pe drumul fără întoarcere în ziua de 3 ianuarie 2023. În urmă ne rămâne descrirea pământeană pe care însuși a transmis-o posterității: „Eu nu sunt artist, eu sunt actor. Eu am fost îndrăgostit de actorie. Eu nu am fost nici domn, nici tovarăş, am fost nea Mitică, am fost mai popular. N-am întârziat niciodată şi n-am obosit niciodată. Am ajuns primul la teatru şi am plecat întotdeauna ultimul.”
Sărbători populare: ZILELE SĂPTĂMÂNII: MARȚI. MARŢOLEA, PERSONIFICARE A ZILEI DE MARŢI
Din calendarul poporului român: ziua de marți
Astăzi îl luăm din nou drept călăuză pe folcloristul Ion Ghinoiu, în cel de al doilea episod dedicat semnificațiilor populare ale zilelor săptămânii în care să aflăm semnificația fiecărei zile a săptămânii, desprinsă din lucrarea „Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura Agora, București, 2008). Astfel, ziua de marți este prezentată așa:
„Marți, personificare a zilei a doua din săptămână, dedicată de romani Zeului Mars și planetei Marte, iar de români sufletelor care se vor naște, aflate în preexistență. Oamenii, influențați de mitul biblic, credeau că în ziua de marți s-ar fi urzit lumea și Pământul, că s-ar fi născut Iisus. Patronate de ciudate reprezentări feminine, numite Marțolea și Marți-seara, ziua aceasta este un timp malefic, o zi rea, fără noroc, cu «trei ceasuri rele», aducătoare de nenorociri, neprielnică începerii activităților economice importante (arat, semănat, construirea caselor sau ale fântânilor). Erau interzise nunțile, logodnele și mersul la pețit.
Marți și Sâmbătă, spre deosebire de celelalte zile-surori ale săptămânii, nu erau considerate sfinte. În Calendarul popular de peste an, mai multe zile de marți aveau statut de sărbători: «Mătcălăul», «Marțea vaselor» (sau «Spolocania«), «Marțea ciorilor», «Marțea dracului», «Marțea strâmbă», «Marțea trăsnetului», «Paparuda», «Marțea țestelor». După Paște și, uneori, și după Rusalii, urmau cicluri de trei sau șase zile de «Marți oprite» pentru unele activități economice.
Aceste «Marți oprite» se prăznuiau prin diferite interdicții de muncă, pentru sănătatea oamenilor, prosperitatea turmelor de vite, apărarea semănăturilor, viilor, livezilor de furtuni, brume, grindine și înghețuri târzii.”
Marți avea și reprezentări masculine sau feminine. Astfel, Marți-Seara era personificarea malefică masculină, sub înfățișare de țap lânos, cu cap și glas de om, coarne scurte și groase pe creștet și copite de cal. Marțolea era reprezentarea mitică feminină, care aparea ca o bătrână cu putere diavolească sau o femeie-strigoi cu locuința în codri pustii și văzduhuri.
Ambele reprezentări – Marți-Seara și Marțolea – umblau în seara de marți spre miercuri în căutarea fetelor și a femeilor tinere care lucrau, torceau în acel timp (pe firul tors atunci s-ar fi suit apoi vârcolacii de pe Pământ la Lună pentru a o mânca pe aceasta din urmă în timpul eclipselor). Se spunea că tinerele nemăritate prinse astfel se măritau greu sau nu se mai măritau deloc.
Marţolea, personificare a zilei de marţi
Marţolea este o reprezentare mitică feminină a zilei de marţi. În unele zone se numea Marţi-Seara. În imaginarul popular apare ca o bătrână cu putere diavolească sau ca o femeie-strigoi cu locuinţa în codri pustii şi în văzduhuri. Umblă prin sate în noaptea de marţi spre miercuri, din care cauză se numeşte, local, Sfânta Miercuri pentru a surprinde femeile care lucrează în seara zilei sale. Dacă nu găseşte uşa deschisă, intră în casă folosindu-se de diferite şiretlicuri. Prin contaminare cu alt personaj mitic românesc, Joimăriţa, foloseşte diferite metode pentru torturarea femeilor necredincioase în puterea ei.
Deşi a fost atestată sub denumirea de Marţolea sau Marţi-Seara, în Transilvania şi Banat, aceasta apare, sporadic, de-a lungul unor vechi drumuri pastorale frecventate de oierii ardeleni: în Muntenia (Muscel, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Brăila), în Dobrogea (Constanţa) şi Moldova (Neamţ, Tecuci, Covurlui, Botoşani).
În Calendarul popular sunt şi alte zile de marţi care adăpostesc sărbători, printer ele: Marţea Vaselor sau Spolocania, a doua zi după Lăsatul Secului de Paşte, când se spălau cu leşie vasele de dulce sau se înlocuiau cu de post; Marţea Ţestelor, când se confecţionau din lut cuptoarele preistorice de copt pâinea, ţestele; Marţea Ciocului, când murea simbolic Ciocul Căluşului.
Calendar popular: SĂPTĂMÂNĂ. ZIUA DE LUNI
Unitatea de măsurat timpul egală cu numărul nopţilor scurse între două faze consecutive ale astrului lunar se numeşte săptămână. Vechile calendare lunare aveau timpul organizat pe luni lunare, care începeau la apariţia pe cer a Lunii Noi, şi pe săptămâni de şapte zile. Într-un an solar de trei sute şaizeci şi cinci de zile sunt treisprezece luni lunare sau lunaţii şi cincizeci şi două de săptămâni sau faze lunare.
Zilele săptămânii poartă numele aştrilor vizibili cu ochiul liber de pe Pământ: Luna, Marte, Mercur, Jupiter, Venus şi Saturn.
Local, săptămânile dedicate unor năprasnice reprezentări mitice (Caii lui Sântoader, Filipii, Rusaliile) aveau opt zile, iar cei mai importanţi colaci rituali, sacrificaţi la Măcinici, redau cifra opt. Multă vreme romanii nu au cunoscut săptămâna de şapte zile. Ei aveau un ciclu deopt zile numit nundinae, iar zilele erau notate cu litere de la A la H. Orice sfârşit de perioadă calendaristică (zi, săptămână, lună, anotimp, an) avea un caracter nefast.
Ritualul sfârşitului şi începutului de săptămână cuprindea trei zile: sâmbăta, al cărei caracter nefast era evidenţiat de cele trei ceasuri rele; duminica, zi care celebra victoria binelui asupra forţelor malefice acumulate în săptămâna anterioară; lunea, care marca începutul săptămânii sub auspiciile cele mai favorabile activităţilor umane.
Timpul săptămânal născut duminica se împlineşte joia, după care îmbătrâneşte, condiţie obligatorie pentru renaşterea lui săptămânală.
Odată cu răspândirea creştinismului, prima zi a săptămânii, duminica romană, a devenit ziua Domnului, realitate păstrată de întreaga cronologie medievală. Cel care a fixat duminica început de săptămână a fost Constantin cel Mare, în anul 321 d. H.
La români şi la celelalte popoare sud-europene săptămâna începea, ca şi astăzi, în ziua de luni. (Ion Ghinoiu, „Calendarul ţăranului român. Zile şi mituri.”)
Ziua de luni
În lucrarea semnată de Ion Ghinoiu, „Mică enciclopedie de tradiții românești” (Editura Agora, București, 2008), ziua de luni este prezentată astfel:
„Personificare a primei zile a săptămânii dedicată astrului lunar. În Calendarul popular, această zi este patronată de Sfinții Petru și Pavel (Iași) sau de Arhanghelii Mihail și Gavril (Neamț).
Ca personaj mitic, Sfânta Luni era invocată pentru vindecarea animalelor, mai ales a acelora fătate în ziua de luni și botezate Lunilă sau Lunaia. Era aducătoare de noroc, favorabilă începerii activităților specifice industriei casnice, în special a celor de durată: țesutul, cusutul sau brodatul iei ori cămășii. Se interzicea, în schimb, negoțul, datul pe datorie, împrumutul bunurilor materiale, mersul la pețit.
Pentru câștigarea bunăvoinței Sfintei care poate da sănătate copiilor și prosperitate familiei, unele femei o celebrează prin post negru, mai sever ca miercurea sau vinerea (Oltenia, Maramureș, Dobrogea, Moldova).
În satele de crescători de animale din Banat, Sfânta Maică Luni era modelată de femei sub forma unei turte de mălai, coaptă în cuptor și mâncată sacramental de păstori în prima zi de luni a Postului de Paște. Procedând așa, se credea că acestea le va apăra oile de sălbăticiunile pădurii, în special de lupi.
Despre omul născut lunea se credea că este urât, dar foarte sănătos și norocos.
Luni este singura zi interzisă pentru înmormântarea oamenilor.”
ÎN DECEMBRIE, SALBĂ DE SPECTACOLE DE LA „CARMEN SAECULARE”
Așa cum o face de câțiva ani, în luna decembrie Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț oferă publicului nemțean la o salbă de spectacole, aceste întâlniri cultural-artistice fiind menite a ne pregăti să întâmpinăm cum se cuvine sărbătorile de iarnă.
Deschizători de drum vor fi elevii Școlii Populare de Artă, care, în a doua săptămână a lunii cunoscută în popor drept Undrea, vor oferi o serie de spectacole care se vor desfășura pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț.
Astfel, joi, 12 decembrie, începând cu ora 17:00, Clasa canto muzică ușoară (profesor coordonator, Paula Ghivirigă) va prezenta recitalul „Te așteptăm să vii, Crăciun”. Alături de ei vor cânta invitații evenimentului, membrii formației „Bee Patrol” (fondator, Sorin Pavlidis).
A doua zi, vineri, 13 decembrie, ora 17:30, Clasa canto tradițional și Ansamblul de cântece populare „Nemțișorul” (ambele coordonate de prof. Laurențiu Marian) anunță că „Vin colindătorii, vin!”. Totul se va petrece în recitalul folcloric care va beneficia și de aportul muzical al interpretului Laurențiu Marian și coregrafic oferit de Ansamblul „Brâul roșu”.
Sâmbătă, 14 decembrie, ora 17:30, va fi rândul elevilor Clasei de dans tradițional din cadrul Școlii Populare de Arte (coordonator: coregraf Anda Maria Acristinei) să evolueze artistic pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț, sub genericul „Colind prin suflet de copil”,. Alături de tinerii artiști vor fi, ca invitați speciali, interpreții folclorului moldovenesc Vasilica Tătaru, Ștefan Țîrdea și membrii Ansamblului „Comorile Neamțului”.
Seria spectacolelor claselor Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț se va încheia duminică, 15 decembrie, ora 16:00, când va concerta, sub genericul „Poveste de Crăciun”, grupul vocal „Floare de colț”, format din elevii Clasei de canto tradițional, grup coordonat artistic de prof. Georgiana Șerban Axinte. Invitații micilor artiști vor fi corul de copii și grupul psaltic „Evanghelismos” dirijate de Ciprian Ceai.
Cu excepția evenimentului de sâmbătă („Colind prin suflet de copil”), la care intrarea se face pe baza biletelor obținute sunând la telefon 0766.688.688, la celelalte spectacole intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
UNIUNEA ARTIȘTILOR PLASTICI DIN ROMÂNIA VĂ INVITĂ LA...
În perioada 25 noiembrie – 1 decembrie 2024, vor debuta noi evenimente vizuale, recomandate de Uniunea Artiștilor Plastici din România:
Luni, 25 noiembrie, la ora 18,30, Casa de Cultură Friedrich Schiller din București (Str. Batiștei, nr.15) va găzdui vernisajul expoziției „Feelings, All 4 Sale” a artistei Karin Kotomi. „Feelings, All 4 Sale” este o propunerea artistică inovatoare care reinterpretează complexitatea sentimentelor umane prin prisma comercializării acestora. Artista vizuală Karin Kotomi, ataşată conceptelor postmodernismului contemporan, vine în faţa publicului cu un demers provocator, operând o disecţie a advertisingului de toate zilele prin utilizarea structurilor grafice și a comunicării publicitare pentru a transforma, printr-o alchimie intelectuală, într-un athanor digital, o întreagă sumă de emoții în produse de consum. Această abordare curajoasă şi inedită ne invită pe toţi la o reflecție profundă asupra modului în care societatea contemporană percepe și valorifică trăirile umane. (Bogdan Iorga – curator al evenimentului expozițional). Karin Kotomi (Andra Acatrinei) a absolvit Universitatea de Arte Plastice în anul 2019, precum și un master de Educație prin Arte vizuale și Modulul pedagogic II în anul 2021. Din anul 2022 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România - secția multimedia.
Joi, 28 noiembrie, Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România organizează, în cadrul proiectului curatorial „Vernisajul de la fără un sfert”, realizat în parteneriat cu Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea, la ora 18,45, în foaierul teatrului, vernisajul expoziției de pictură a lui Daniel Toader, intitulată „Rădăcini”. Absolvent al Liceului „Nicolae Tonitza” și al Institului de Artă „Nicolae Grigorescu”, scenograf și membru al Filialei Scenografie București a UAP din România, Daniel Toader a colaborat de-a lungul unei cariere de trei decenii cu nume sonore, precum Dan Pița, Alexa Visarion și Sinisa Draghin. A fost nomilazat de mai multe ori la premii nationale și europene, premiul Gopo pt scenografia filmului "Daca Bobul nu moare" (regia Sinisa Draghin), fiind unul de referință. La ora 19,00 vernisajul va fi urmat de premiera piesei „Pietre în buzunar” de Marie Jones, într-o montare originală, semnată de regizorul Vlad Trifaş.
Vineri, 29 noiembrie sunt programate două manifestări plastice:
Filiala Râmnicu Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și cu Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea, organizează la Galeria Artex, de la ora 18, vernisajul expoziției anuale a membrilor săi, intitulată „SEMNE IDENTITARE”. În deschidere va concerta Corul Euphonia al Filarmonicii „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, sub bagheta dirijorului Cristi Stroe. Momentul muzical va fi urmat de lansarea volumului de povești rimate pentru copii „Anotimpul copilăriei”, al autoarei Elena Dican.
"București, un oraș numit acasa" este titlul expoziției pictoriței Vali Irina Ciobanu. Vernisajul va avea loc la ora 17.30, la Galeria Calderon Art Studio (str. Jean Louis Calderon, nr.39). Curatoare - Nicoleta Paninopol
Duminică, 1 decembrie, cu începere de la ora 16, la Galeria „Corvin" din Hunedoara va fi deschisă expoziția „Sub semnul revelației". Pe simeze vor putea fi admirate lucrări de: Dan Badea, Dalina Bădescu, Cătălin Băluț, Diana Brăescu, Sorin Ienulescu, Eugen Vasile Iovan, Elena Lupașcu, Dumitru Macovei, Iulia Mihalcea și Florin Șuțu. Curator - Pavel Șușară.
Parteneri media ai Uniunii Artiștilor Plastici din România: Radio România Cultural, Radio România Internațional, Agerpres, Amos News, CooltNeamț, Zile și Nopți, Revista Arta, Modernism.ro, Top Business, Piața de Artă, MSNews.
COLIND PRIN SUFLET DE COPIL
Pentru a intra în atmosfera caldă și luminoasă a sfintelor sărbători ale Crăciunului, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț invită publicul la un concert de colinde special. Sub genericul „Colind prin suflet de copil”, elevii clasei de dans tradițional din cadrul Școlii Populare de Arte (coordonator: coregraf Anda Maria Acristinei) vor evolua artistic pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț. Alături de tinerii artiști vor fi, ca invitați speciali, interpreții folclorului moldovenesc Vasilica Tătaru, Ștefan Țîrdea și membrii Ansamblului „Comorile Neamțului”.
Evenimentul va avea loc sâmbătă, 14 Decembrie 2024, de la ora 17:30.
Biletul de intrare, în valoare de 25 lei, poate fi achiziționat telefonând la numărul 0766.688.688.
OMAGIU ADUS MUZICOLOGULUI BAZIL ANASTASESCU
Cunoscut şi sub numele de Athanasie Anastasiu sau Vasile Anastasiu (conform muzicologului Viorel Cosma), celebrul muzicolog Bazil Anastasescu s-a născut în ziua de 21 noiembrie 1851, la Târgu Neamţ. Viitorul profesor şi compozitor şi-a început studiile la Seminarul Teologic de la Socola-Iaşi, continuând apoi, în particular, cu Teodor T. Burada şi cu Gavriil Musicescu, în vederea obţinerii Diplomei de la Conservatorul din Iaşi (1870).
Spirit nestăvilit întru cunoaștere, face un an de specializare muzicale în Franța. De acolo, se pare, a venit cu prenumele schimbat, apropiații numindu-l Bazil. În perioada comunistă, prenumele i-a fost din nou schimbat în... Barbu, autoritățile de atunci nevăzând cu ochi buni numele cu rezonanță franceză. Mărturie a acestui fapt stă și o partitură a cântecului “Zi-i Dobrine!”
În 1908, la vârsta de 57 de ani, a absolvit Facultatea de Teologie din Bucureşti, confirmând o dată în plus apetitul pentru cunoaștere.
A fost profesor la Şcoala Secundară de Fete şi la Şcoala Normală de la Galaţi, la Seminarul "Enăchiţă Văcărescu" de la Târgovişte, la Seminarul de la Mănăstirea Neamţ (1919-1922).
Câteva culegeri de folclor din Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia îi sunt datorate reputatului muzicolog. A colaborat, după anul 1910, cu Societatea corală "Carmen” şi cu Cercul artistic muzical din Bucureşti cărora le-a trimis armonizări şi prelucrări de folclor.
A fost profesor, folclorist și armonizator, prieten cu Gh. Cucu, căruia i-a armonizat multe piese muzicale folclorice.
A publicat studii, articole şi culegeri de muzică populară în "Muza răsăriteană" (Blaj), "Izvoraşul", Bistriţa-Mehedinţi ("Ciobănaşul"), "România muzicală” ("Organizarea învăţământului muzical în şcolile secundare"), "Arta muzicală" ("Despre cântece populare"), "Tribuna muzicală”, "Muza română”.
Imboldul primar pentru activitatea de culegere a folclorului pare să-i vină de la Musicescu și el descoperitorde melodii populare prelucrate în stil modal (unele chiar din zonele investigate de Anastasescu), deschizând cu cele 12 Melodii naționale, calea armonizării modale. Este măgulitor pentru creația muzicală nemțeană, faptul că Musicescu a cunoscut creația populară a zonei, în apropiere de mănăstirea Agapia descoperind melodia nemuritoarei sale bijuterii corale Răsai lună.
Activitatea de folclorist a lui Anastasescu este recunoscută în epocă. Revista lui H. Göring – Tribuna muzicală – ni-l descrie astfel:„Neobositul culegător al melodiilor populare românești, prof. B. Anastasescu, care cutreieră de câtva timp țara în lung și-n lat, a reușit să adune o mulțime de arii și cântece, care păreau pierdute poporului nostru și în curând, cu concursul Ministerului Cultelor, toate vor vedea lumina zilei și se vor răspândi în toate cercurile.
Parte din ele prof. B. Anastasescu le-a litografiat și dintre ele am primit la redacție acum de curând două bucăți: Murgulețul și Mi-aduc aminte, ambele din Târgoviște, de o frumusețe rară."
Revenirea la catedră se înregistrează simultan cu întoarcerea artistului în ținuturile natale, între 1919 și 1921 funcționând la Tg. Neamț, ca profesor de muzică la gimnaziul din orașul de pe malul stâng al Ozanei. Numai ananghia financiară îl putea determina pe bătrânul profesor, ce se apropie de vârsta de 70 de ani, să accepte să-și facă apariția din nou în clasă, în fața copiilor orașului natal. Nu s-au mai păstrat documente de epocă din care să putem reconstitui
ceea ce am numit prin titlul acestui capitol „repere ale vieții artistului”. Doar Mihail Poslușnicu îl amintește, după informațiile unui bătrân profesor, în 1912, ca organizator al unui cor școlar, în
același oraș moldav, Tg. Neamț.
Lovit de o boală necruțătoare și care-l ține imobilizat în ultimii ani de viață, inimosul culegător de melodii populare spre care și-a îndreptat și inspirația creatoare, se retrage la Doljești, la un fiu al său, unde închide ochii pentru totdeauna, la 10 iunie 1921.
Surse de documentare: prof. univ. dr. Vasile Vasile, Constantin Prangati – “Dicționarul oamenilor de seamă din județul Neamț”; Constantin Tomșa – “Personalități ale culturii din județul Neamț”; Viorel Cosma – “Muzicieni din România - Lexicon bio-bibliografic: A-C”.
Figuri marcante – AUREL DUMITRAŞCU
Cu două luni în urmă, pe 16 septembrie, întreaga comunitate culturală a Ţinutului Neamţ a comemorat trei decenii de la trecerea în eternitate a poetului Aurel Dumitraşcu, cel care a fost considerat, pe drept cuvânt, unul dintre cei mai valoroşi scriitori ai generaţiei sale. Despre el, un alt poet de marcă al literaturii contemporane, Cezar Ivănescu, spunea: „cu un rar simţ al proporţiei, cu un fin instinct muzical, deşi pare a cultiva o artă a «decompoziţiei», poetul reuşeşte să fie riguros şi armonic atât în poemele scurte cât şi în poemele ample, adesea fastidioase la mulţi dintre colegii lui de generaţie: «Florile roşii mor încet în ferestre/tu să nu spui acum că e seară/…».“
Aurel Dumitraşcu s-a născut pe 21 noiembrie 1955, la Sabasa, comuna Borca, judeţul Neamţ. A frecventat cursurile gimnaziale în satul natal, apoi pe cele ale Liceului „Mihail Sadoveanu“.
După absolvire (1974), a fost, pe rând, merceolog şi profesor suplinitor. În 1987, a devenit absolvent al Facultăţii de Filologie (română-franceză) de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Tema lucrării de licenţă a lui Aurel Dumitraşcu cuprindea poezia celor doi poeţi dispăruţi prematur şi atât de apreciaţi de dânsul: Virgil Mazilescu şi Daniel Turcea.
O perioadă scurtă (din 1988 până în 1989) a fost muzeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ, post ocupat în urma insistenţelor scriitorului Dumitru Radu Popescu (pe atunci preşedinte al Uniunii Scriitorilor), pe lângă secretarul cu propaganda al Comitetului Judeţean Neamţ al Partidului Comunist.
După 1989, vreme de câteva luni, a fost consilier la Inspectoratul pentru Cultură al Judeţului Neamţ.
A trecut în nefiinţă la Spitalul „Fundeni“ din Bucureşti, în ziua de 16 septembrie 1990, ca urmare a evoluţiei foarte rapide a unei leucemii depistate la Spitalul Judeţean din Piatra-Neamţ. A fost înmormântat în cimitirul satului natal, Sabasa.
Aşa cum consemna Laurenţiu Ulici, la câteva zile după fulgerătoarea dispariţie: „la 35 de ani neîmpliniţi, Aurel Dumitraşcu, una din cele mai originale voci lirice ale «optzeciştilor», a intrat sub orizont, lăsându-ne drept moştenire de preţ cristale din două volume de poezii: «Furtunile memoriei» (1984) şi «Biblioteca din Nord» (1986).“
Postum, datorită apropiaţilor, dintre care s-a distins poetul Adrian Alui Gheorghe, a fost recuperată şi dată publicităţii opera lui Aurel Dumitraşcu: „Mesagerul“ (1992), „Tratatul de eretică“ (1995), „Fiara melancolică“ (1999), „Carnete maro – Jurnal“, vol. I-IV (2001-2005), „Scene din viaţa poemului“ (2004), „Frig, sau cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990) (2008) “, „Prăvălia cu fete moarte“ (2012), „Concert cu păpuşa de cârpe“ (2015).
„POEM TRIST PE FOND ROŞU“ (din volumul postum„Concert cu păpuşa de cârpe“) Florile roşii mor încet în ferestre tu să nu spui acum că e seară îngrozitor de puţin trăiesc oamenii dulcea pribegie a cărnii prin aer şi atâtea propuneri pline de graţie până şi zidul rămâne cu capul întors rujul reginei pe glezna bufonului – iată aceste ţinuturi marasmul laguna convorbim împerecherea broaştelor nu-i o problemă de logică în orice poveste cineva vinde măşti mari bucăţi de jar se aud mişunând casa plânge totul păleşte în roşu – „bărbat sunt numai din întâmplare, Puteam fi nefericit ca un turn“ – Pelerin în propria-ţi casă Adică memoria se ascunde-n oglinzi Prohibito, ce-mi spuneai despre solemnitatea creierului înainte de moarte? – şi plouă – şoaptele, vezi, mult prea mult se lovesc peste ceafă ca nişte datornici. “
