Noutati

CONSTANTIN LĂTĂREȚU, CÂNTECELE NEAM(Ț)ULUI ȘI VASILICA TĂTARU ÎN STAGIUNEA FOLCLORICĂ

Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț oferă publicului iubitor de folclor două zile de sărbătoare. Astfel, sub genericul „Cu lăutarii după mine”, sâmbătă, 20 ianuarie 2024, sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț, începând cu ora 17:00, va găzdui concertul susținut de Taraful Constantin Lătărețu.

A doua zi, tot de la ora 17:00, pe scena Casei de Cultură va evolua Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, care va prezenta publicului cel mai recent album realizat de muzicienii orchestrei intitulat „Cântecele Neam(ț)ului”, eveniment la care invitat special va fi apreciata interpretă a folclorului moldovenesc Vasilica Tătaru.

Intrarea la fiecare dintre cele două concerte, care fac parte din Stagiunea folclorică 2024, se face pe baza BILETULUI (20 lei/loc/spectacol) care poate fi achiziționat de la Secretariatele Centrului și Casei de Cultură Tel. 0233/214.026 și 0233/215.278.

---

by Carmen Saeculare

PRIMUL EVENIMENT CULTURAL ARTISTIC AL ANULUI 2024: „ARMONII POETICE - ETERNUL EMINESCU”

Primul eveniment
cultural artistic al noului an este ETERNUL EMINESCU, proiect al
Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, instituție finanțată
de Consiliul Județean Neamț, proiect care a debutat în anul 2004 și care a adus
în atenția publicului vasta creație eminesciană tălmăcită de artiști consacrați
ai scenei românești, printre ei actorii: Ion Caramitru, Dorel Vișan, Maia
Morgenstern, Lamia Beligan, Draga Olteanu-Matei, Cornel Nicoară, Adrian Titieni;
și muzicienii: Eugen Doga, Aurelian Octav Popa, Sara Stroici, Adrian Stroici,
Tudor Niculescu-Mizil.

Ediția de anul
acesta a Eternului Eminescu se dovedește a fi un eveniment sincretic,
în care se îmbină poezia, muzica și arta plastică românească. Repertoriul muzical
ales de pianista Mihaela Spiridon, dintr-un spectru larg al artei sonore
internaționale, se împletește armonios cu versurile celor mai importanți poeți români
în tălmăcirea actorului Marius Bodochi, un accent special fiind pus pe creația
eminesciană.

Un rol important
în întregul spectacol îl joacă arta plastică, opera pictoriței Mariana Papară
integrându-se perfect și oferind un plus de atractivitate

Intitulat „Armonii
poetice - ETERNUL EMINESCU”,spectacolul dedicat Zilei
Culturii Naționale se va desfășura duminică, 14 ianuarie 2024, ora 17:00,
la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț.

Întregul eveniment beneficiază de prezentarea omului de
radio Sebastian Crăciun (Radio România Cultural).

Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Trinitas, Romaniapozitiva.ro, Observator cultural, Jurnalmm.ro, Calendar evenimente, Agentia de carte, roportal.ro.

Intrarea la eveniment se face pe baza invitației (20 lei/loc) care poate fi achiziționată de la sediul instituției organizatoare - strada Ștefan cel Mare, nr. 3A, Piatra-Neamț. Telefon: 0233/214.026

***

MARIUS BODOCHI

Unul dintre cei mai valoroși și iubiți actori din
România. O vedetă atât a Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București,
pe scena căruia joacă din anul 2004, cât și a filmului românesc.

A debutat în
anul 1982, pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca.

A făcut creații
interpretative memorabile în „Richard II”, „Visul unei nopți de vară”, „Regele
moare”, „Amadeus”.

A primit
numeroase premii și distinctii: Cetățean de onoare al municipiului Cluj-
Napoca, Medalia Meritul Cultural clasa I, Premiul Galei Tânărului Actor,
Premiul pentru cel mai bun actor-Fundația „Silvia Popovici”, Premiul pentru cea
mai bună interpretare masculină la Festivalul Dramaturgiei Românești de la
Timișoara.

Este Director al
Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București.

MIHAELA SPIRIDON

Născută
la Bacău, este absolventă a Conservatorului din Bucureşti, la clasa maestrului
Gabriel Amiraş. În anul 1985, susţine examenul de licenţă la care obţine nota
maximă. În urma unui concurs, obţine titularizarea în funcţia de lector
universitar, specializarea Interpretare muzicală-pian principal, la Colegiul
Universitar de Muzică Piatra-Neamţ, din cadrul Academiei Naționale de Muzică
„GheorgheDima” Cluj-Napoca.

Susţine concerte
în compania Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău şi recitaluri individuale sau
camerale, pe scene din România, Italia, Belgia, Elveţia, Slovacia, alături de
studenţi ai universităţilor de muzică din România, Grecia, Germania, Norvegia,
MareaBritanie, Franţa,  Elveţia şi
Italia.

Este director
artistic al Festivalului Internaţional „Vacanţe Muzicale la Piatra-Neamţ”,
coordonând programul acestuia în perioada 2005-2008 și din 2013 până în
prezent.

În prezent, este
conferenţiar universitar titular la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”
Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamţ, doctor în interpretare muzicală şi
colaborator permanent al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău.

MARIANA PAPARĂ

Absolventă a
Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, în 1978, artista a evoluat cu
success atât prin proiectele artistice personale cât și în cele didactice, ca
profesoară de pictură la Liceul de Artă „Victor Brauner” din Piatra-Neamț.

În anul 2000,
Mariana Papară se stabilește în Italia, la Torino, unde înființează prima
galerie de artă românească, dedicându-și timpul creației și organizării unor
expoziții importante.

Din 2006, artista este președintă a Asociației Artistice
Internaționale „ARIPA”, în cadrul căreia  promovează arta românească contemporană. Membra a Uniunii
Artiștilor Plastici din România și a Asociației Internaționale a Artiștilor
Profesioniști (AIAP), Mariana Papară a colaborat cu galerii și instituții
culturale din Europa, valorificându-și opera în peste 20 de expoziții personale
și peste 70 de participări la expoziții și simpozioane naționale și internaționale.

Lucrările sale
se află în colecții de stat și particulare în Europa, America, Asia.

Artista este, de asemenea, prezentă cu
lucrări în cele trei volume din „Enciclopedia de Artă Italiană, de la 1900 până
astăzi, Catalogul General”.

---

by Carmen Saeculare

PREZENTAREA FORMAȚIILOR PARTICIPANTE LA FESTIVALUL „STEAUA SUS RĂSARE”, EDIȚIA A 53-A

Miercuri, 27 decembrie 2023, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a 53-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare. Începând cu ora 16:00, pe traseul Teatrul Tineretului –Hotel „Ceahlău” – Muzeul de Istorie – Casa de Cultură –Teatrul Tineretului, va avea loc parada formaţiilor participante, urmată de spectacolul acestora (ora 17:00) pe scena amplasată în Piața Ștefan cel Mare.

Programul artistic al ediției curente a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare” va culmina cu spectacolul extraordinar „POVESTE DE IARNĂ. „Lupii lui Calancea”, însoțiți de „Urșii” din Asău, vor încălzi sufletul românilor într-un concert de neuitat care va aduce în inima tuturor mai multă căldură, mai multă bunătate și multitudinea de amintiri a datinilor neamului nostru. Acest eveniment excepțional este programat a începe la ora 19:00.

Scurt istoric al Festivalului

În decembrie 1969 debuta la Piatra-Neamţ o manifestare care ani de-a rândul, în perioada de dinainte de 1989, a fost cunoscută sub titulatura de Alaiul de datini şi obiceiuri. Ulterior, evenimentul, devenit unul foarte aşteptat de mii de nemţeni, avea să-şi schimbe denumirea. Astfel că din 2009 manifestarea este cunoscută ca Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare”,denumire inspirată de sărbătoarea principală a perioadei cuprinsă între sfântul Nicolae (6 decembrie) şi Sfântul Ion (7 ianuarie) – Naşterea Mântuitorului.

Este singura activitate artistică judeţeană de anvergură care pe parcursul a cinci decenii s-a desfăşurat an de an, neîntrerupt. Aşa se face că tradiţionala întâlnire a alaiurilor de datini şi obiceiuri de iarnă a atins ediţia jubiliară, a cincizecea, în anul 2018.

Pe parcursul celor peste cinci decenii, fondul manifestării a rămas mereu acelaşi, la Piatra-Neamţ, în fiecare lună decembrie se întâlnesc grupuri din judeţ, dinţară şi, în ultimii ani, şi din zonele din afară ţării locuite de români (Republica Moldova şi Ucraina), care participă la o paradă a datinilor şi obiceiurilor româneşti din timpul sărbătorilor de iarnă.

Pietrenii au avut ocazia să urmărească cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri. Cetele de colindători, urători şi mascaţi şi-au întâmpinat mereu publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.

BANDUL „LUPII LUI CALANCEA”

Este creația producătorului, compozitorului și chitaristului basarabean Alex Calancea.

După absolvirea Conservatorului din Chișinău, Alex Calancea face primele turnee, în calitate de basist, prin Europa, Asia, cu un proiect de jazz fusion. Continuă, apoi, cu un proiect pop-rock, având colaborări importante cu producători prestigioși din Los Angeles, printre care Jack Jaseph Puig.

Întors din S.U.A. în Republica Moldova, își creează propriul band care-i va purta numele și va deveni un proiect de referință a muzicii de calitate de peste Prut. Muzica sa este un tribut adus marilor artiști, prin concertele „Amintire de iubire”, „Alex Calancea și prietenii”. Este producător al filmului documentar „Bucurie de Noroc la Orizont de Plai”.

După această etapă, Alex Calancea se inspiră din folclorul autentic din Republica Moldova, urmând colaborări numeroase de succes cu Orchestra „Lăutarii” condusă de Nicolae Botgros, Orchestra Fraților Advahov, precum și cu orchestre simfonice din România.

Primul album de creație proprie îl realizează în anul 2016, axat pe instrumentul său (chitară bas), album denumit „Basul Capricios”, inspirat din locurile în care a copilărit, melodiile fiind cu influențe funk, folk, clasic și jazz.

În paralel, Alex Calncea creează proiectul pop-rock „RUPT”, muzicianul devenind și producătorul mai multor artiști basarabeni.

La sfârșitul anului 2017 se naște cel mai recent proiect al său, „Alex Calancea și Lupii”, proiect ce aduce în prim-plan motivele, baladele și poveștile haiduciei, aduse pe ritmuri contemporane, fuzionate cu folclor.

URŞII DE LA ASĂU, JUD. BACĂU

Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său, ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de datini şi obiceiuri româneşti.

ALAIUL DE DATINI
ȘI OBICEIURI DIN COMUNA CEPLENIȚA (IAȘI)

Formaţia are o istorie foarte bogată, primele manifestări având loc în perioada interbelică.
Mai aproape de zilele noastre, grupul condus Dumitru Laiu, primarul comunei Cepleniţa, a participat la mai multe festivaluri naţionale, fiind foarte apreciat pe oriunde a evoluat.
Printre locurile pe care „Cerbul” le-a colindat amintim: Muzeul Satului din Bucureşti (2005), Sighetu Maraiaţiei (2007, 2018, 2021, 2022), Vatra Dornei (2010).
A colindat. de asemenea. întreaga Moldovă - Iaşi, Botoşani, Piatra-Neamţ.

Cerbul de la
Cepleniţa”

Repertoriul trupei ieşene cuprinde colinde şi jocul „Cerbului”, care este specific zonei din care grupul provine. Dansul este unul arhaic, simbolizând viaţa, moartea şi veselia momentului reînvierii atunci când păşim în noul an.În fiecare an, între formaţiile care evoluează în perioada sărbătorilor de iarnă în comuna Cepleniţa, satul Buhalniţa, judeţul Iaşi, se remarcă ceata „Cerbului”.

Ea este formată din masca
centrală, un număr variabil de „Ursari Boieri” şi „Ursari Urâţi”. Primii nu au
mască, pe cap poartă căciuli de miel împodobite cu oglinzi şi mărgele, cu o
creasă cu canafi de lână şi pene de păun. Au flanele albe de lână, împletite
manual şi veste negre decorate cu oglinzi, mărgele şi bârneţe, iar la
pantalonii negri, din stofă groasă, au vipuşcă roşie. La picioare poartă opinci
cu nojiţe din piele sau împletite din lână neagră care cuprinde obiele cusute
cu motive decorative.

Masca Cerbului are între coarne o
bogată coroană din flori artificiale, oglinzi şi mărgele iar pe margine o ramă
rotundă din verdeaţă naturală brad, vâsc sau tuia, corpul este din blană de
iepure.

Ursarii Urâţi poartă măşti
hidoase, din blană sau din păr de cal. hainele sunt ponosite cu petice dc cârpă
sau blană.

Formaţia muzicală este compusă
din suflători - trompetă, clarinet şi tobă mare, tobă mică şi taler.

Ceata intră în curtea omului şi-i
cere învoirea de a evolua. Dacă gazda e de acord, jocul începe în sunetul
muzicii pe ritmul căreia se rotesc Ursarii Boieri în jurul Cerbului cu
strigături. Cerbul cade leşinat şi este reanimat de unul sau mai mulţi ursari
cu un descântec hazliu.

Se mai execută un joc vesel de
bucurie că a înviat cerbul şi spectacolul se termină cu darul şi plata oferite
de gazdă

Jocul
urşilor este un obicei care se practică în ajunul Anului Nou, îndeosebi în Moldova.
Constă în interpretarea unui ritual de către o ceată de urători. Ceata
urătorilor care merg cu ursul este alcătuită din urători deghizaţi în urs,
ursari, fluierari. toboşari; fiecare dintre ei interpretând un anume rol.
Uneori, în ceată, pot ti acompaniaţi de irozi sau mascaţi.

În tradiţia veche a multor
popoare, ursul era un animal sacru şi era venerat. Măştile simbolizau
întoarcerea celor morţi la mai multe popoare, iar la geto-daci, animalul era
văzut ca unul cu puteri magice, tămăduitoare.

Jocul Ursului este printre cele
mai spectaculoase jocuri cu măşti. Este întâlnit mai ales în satele bucovinene,
practicat mai mult în zonele de deal decât la câmpie.

în Jocul Ursului, în afară de cel
costumat în acest animal, un rol important îl arc cel care conduce ceata.
Ursarii sunt cei care conduc urşii printr-un lanţ legat de capătul ciomegelor
ce se prinde apoi de capul ursului. Toboşarii dau ritmul cu tobele, iar urşii
fac tumbe, se iau la trântă sau chiar mimează că atacă spectatorii.

Cetele de ursi pot fi
independente dar, de regula, ele alcătuiesc un nucleu ceremonial in cadrul
grupurilor complexe de mascaţi. Ceata urşilor este condusa de un căpitan fiind
compusa din: ursi, ursari, irozi, mascaţi si toboşari. Ursii sunt jucaţi de
persoane îmbrăcate in blana de urs împodobita cu ținte, curele si canafi mari
roşii.

Ursarii sunt cei care conduc
ursii printr-un lanţ legat de căpătui ciomegelor ce se prinde apoi de capul
ursului. Toboşarii dau ritmul jocului prin tobele prinse de trunchi pe care le
bat cu doua bete de lemn. După executarea numerelor din timpul dansului, ursii
se mişcă independent, simulând viața lor libera in mijlocul naturii, se iau la
trântă, fac tumbe, simulează chiar atacul asupra persoanelor din asistenta.

Masca este condusă de un „ursar”,
însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje
(printre care se poate afla un copil în rolul puiului de urs).

Aţâţat de ursar („Joacă bine, măi
Martine/Că-ţi dau pâine cu măsline”), în răpăitul tobelor sau pe melodia
fluierului, ţinându-şi echilibrul cu ajutorul unui ciomag, masca mormăie şi
imită paşii legănaţi şi sacadaţi ai ursului, izbind puternic pământul cu
tălpile.

Jocul trebuie să fi avut, la
origine, rolul de a purifica şi fertiliza solul în noul an. Reprezentaţia,
foarte asemănătoare cu cea pe care o dau ursarii ţigani cu un animal domesticit
în orice moment al anului, se încheie cu obişnuitele urări adresate asistenţei.

ALAIUL PLUGUȘORULUI „SUMANARII”
DIN TRIFEŞTI, JUDEŢUL NEAMŢ

Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când,
descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor
satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii
care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972,
ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor din Trifeşti i-au
impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost
invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iaşi, Constanţa,
Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din Bucureşti sau în
Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se
întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane care au peste o
sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel care, din păcate,
n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea ce face cu atât mai
preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din lână bătută şi sunt
cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului nu lipsesc dobele,
buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.

„BANDA LUI JIANU” (SAT MIRON COSTIN, COMUNA TIFEŞTI, NEAMŢ)

Apropierea sărbătorilor de iarnă găsește în fierbere totală suflarea
satului. Iminenta despărțire de Anuol Vechi și nerăbdareacu care este așteptat
să sosească Anul Nou, mobilizează tinerii din sat, sub îndrumarea lui Meșeșmit
Lehonschi, la formarea Bandei lui Jianu.Versurile sunt specifice satului Miron
Costin, fiind culese de la foști membri ai grupului, transmise din generație în
generație.

Înveșmântați în costume specifice rolurilor (provenite din Colecția
Etnografică „Lada cu zester” a preotului diac Iustin Lehonschi), membrii bandei
pornesc prin sat, din poartă în poartă, pe la casele sătenilor.

„Banda lui Jianu” a participat la festivalurile de datin și obiceiuri de
iarnă de la Piatra-Neamț, Roman și Trifești, în 2017.

ALAIUL DE DATINI „RĂZEȘII CRACĂULUI ȘI NĂVALA URȘILOR”, GIROV (NEAMȚ)

Acum câțiva ani, în preajma Sărbătorilor de iarnă, în satul Boțești erau
puțini colindători, dar totodată și mulți tineri dornici să ducă tradițiile mai
departe. Momentul înființarii grupului s-a petrecut în seara de 31 decembrie
2016, când s-au întâlnit cetele de urători în fața casei preotului satului, din
pură coincidență. A fost clipa în care s-a hotărât unirea cetelor.

De atunci, an de an, grupul a funcționat în perioada sărbătorilor de iarnă,
încercând mereu să fie din ce în ce mai buni.

Povestea tradițiilor pe care le prezentă – Jocul caprei și al cerbului,
Dansul căiuților, Urături și strigături, Năvala urșilor –, a pornit în Ajunul
Anului Nou 2020, când, umblând pe ulițele satului Boțești la urat, grupul s-a
întâlnit cu un bătrân, care a povestit întâmplări din viața lui: omul avea o
turmă de oi și capre cu care umbla prin lume. A fost atacat deseori de urși și
lupi, și-a pierdut o parte dintre animale, altele i-au murit și a rămas singur.

Pornind de la această povestire, s-a creat un scenariu cu urături și cu
obiceiurile din zona Girovului, îmbogățindu-le și creionând un moment artistic
original.

ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN COMUNA PÂNCEŞTI (NEAMŢ)

Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste
cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul
primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local
Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit «
Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona
etnofolclorică a locului.

ANSAMBLUL FOLCLORIC ,,STRĂJERII MUNTELUI”, FARCAŞA, JUDEŢUL NEAMŢ

De la poalele Munților Stânișoarei vine să colinde Ansamblul folcloric
,,Străjerii muntelui” din satul Farcașa. An de an, gospodarii și tinerii localnici,
care iubesc și păstrează credința și tradiția strămoșească, se adună, asemenea
dacilor, în costume populare și merg cu Capra, bucurând Valea Bistriței și nu
numai cu cântecele și costumele lor, unice prin frumusețe, autenticitate și
profunzimea folclorică. Prin ceea ce fac de Sărbători, an de an, fărcășenii
păstrează vie datina străbună și credința populară milenară, care îi ghidează
în viața și le oferă o identitate românească și creștină autentică,
indiscutabilă.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „COMORILE NEAMŢULUI"

A fost înfiinţat de catre
profesor-coregraf Anda Maria Acristinei în anul 2008. Aceasta, din dragoste
pentru jocul si cântecul  popular, a
strâns în jurul său tineri cu vârste cuprinse între 4 şi 30 de ani, punând astfel
bazele unui ansamblu de dansuri populare româneşti. Talentul coregrafului şi
eforturile dansatorilor au rodit apoi în numeroase reprezentaţii la nivel
local, judeţean, naţional, pentru ca ulterior ansamblul să efectueze turnee şi
să participe la concursuri şi festivaluri internaţionale în Franţa, Spania,
Turcia, Grecia.

 Intenţia Ansamblului folcloric „Comorile
Neamtului” este de a prezenta o imagine despre cultura tradiţională şi
obiceiurile judeţului Neamţ, dar şi din alte regiuni ale ţării.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „CODRII NEAMŢULUI"

Ansamblul a fost înființat în anul 2009 la inițiativa coregrafului
Sebastian Coroi și are în repertoriu suite de dansuri din judetul Neamt, dar și
din alte zone ale țării, remarcându-se de-a lungul anilor la numeroase
spectacole și festivaluri atât în țară cât și în străinătate, participând în
cadrul multor emisiuni TV. În anul 2017, a participat de doua ori la Festivalul
de Folclor din Bruxelles, reprezentând cu mândrie și profesionalism județul
Neamț.

Grupul folcloric aparține Asociaței culturale omonime, având în componența
sa un număr de zece soliști-colaboratori și o medie de cincizeci de dansatori,
de diferite vârste, cu diverse activități profesionale la bază. Din anul 2009 și
până în prezent, reușește să se autofinanțeze și să achiziționeze costume din
mai multe zone ale țării și recuzita necesară susținerii multor spectacole pe
parcursul anului.

Ansamblul colaborează, de la sfârșitul anului 2017, cu orchestra „Rapsozii
Neamțului” din Piatra-Neamț, condusă de dirijorul Daniel Iorgu-Bulai.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” AL
CENTRULUI PENTRU CULTURĂ ŞI ARTE „CARMEN SAECULARE” NEAMŢ

Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric
„Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai
importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii,
ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor,
cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se
află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga
Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de
Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec
(Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional
de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa),
Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional
„Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Parte componentă a Centrului pentru
Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte”
este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al
zonei. Astfel,
creaţii cum sunt „Balada lui Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea – Haiducul,
dramele „Bujorul” ori „Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ.

Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele
etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are
pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai
frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de
gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul
măștilor, dar și urătura de An Nou, sau semănatul.

Conducerea muzicală - Denis Samson, iar cea artistică aparține coregrafului
Dedilia Popovici.

---

by Carmen Saeculare

RECITAL DE DATINI DE IARNĂ ÎN CURTEA SPITALULUI JUDEŢEAN DE URGENŢĂ

În vremea Sfintelor Sărbători de iarnă, perioadă
din an mult așteptată, există și oameni aflați în suferință, care nu pot fi
alături de familiile lor. Astfel, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen
Saeculare” Neamţ duce Ansamblul Folcloric „Codrii
Neamţului”, participant la ediția a 53-a a Festivalului de datini și obiceiuri
de iarnă „Steaua sus răsare”, în curtea spitalului din Piatra-Neamţ, pentru a prezenta un program complex inspirat din datinile și obiceiurile
moștenite de la străbuni.

În acest mod, încercăm să aducem alinare celor
internați la Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, dar și cadrelor
medicale care își desfășoară activitatea în unitate în aceste zile,

Evenimentul va avea loc
miercuri, 27 decembrie 2023, începând cu ora 17:15.

ANSAMBLUL FOLCLORIC „CODRII NEAMŢULUI

Ansamblul a fost înființat în anul 2009 la inițiativa coregrafului
Sebastian Coroi și are în repertoriu suite de dansuri din judetul Neamt, dar și
din alte zone ale țării, remarcându-se de-a lungul anilor la numeroase
spectacole și festivaluri atât în țară cât și în străinătate, participând în
cadrul multor emisiuni TV. În anul 2017, a participat de doua ori la Festivalul
de Folclor din Bruxelles, reprezentând cu mândrie și profesionalism județul
Neamț.

Grupul folcloric aparține Asociaței culturale omonime, având în componența
sa un număr de zece soliști-colaboratori și o medie de cincizeci de dansatori,
de diferite vârste, cu diverse activități profesionale la bază. Din anul 2009
și până în prezent, reușește să se autofinanțeze și să achiziționeze costume
din mai multe zone ale țării și recuzita necesară susținerii multor spectacole
pe parcursul anului.

Ansamblul colaborează, de la sfârșitul anului 2017, cu orchestra „Rapsozii
Neamțului” din Piatra-Neamț, condusă de dirijorul Daniel Iorgu-Bulai.

---

by Carmen Saeculare

POVESTE DE IARNĂ CU „LUPII LUI CALANCEA” ȘI „URȘII” DIN ASĂU, LA FESTIVALUL „STEAUA SUS RĂSARE”

Miercuri, 27 decembrie 2023,
în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, va
avea loc a LIII-a ediţie a tradiţionalului Festival de datini şi obiceiuri de
iarnă „Steaua sus răsare.

Va fi vremea când străzile
din centrul municipiului Piatra-Neamţ vor fi luate cu asalt de colindători,
urători, mascaţi, urşi, capre, cerbi, aparţinând alaiurilor din ținutul nostru
şi din judeţele megieşe. Invitați de marcă vor fi membrii grupurilor „Lupii lui
Calancea” din Republica Moldova și „Urșii” din Asău.

Aşadar, miercuri, 27
decembrie, începând cu ora 16:00, pe traseul Teatrul Tineretului
–Hotel „Ceahlău” – Muzeul de Istorie – Casa de Cultură –Teatrul Tineretului, va
avea loc parada formaţiilor participante: Ansamblul folcloric „Floricică
de la munte”, „Urşii” de la Asău (Bacău), Alaiul de datini și obiceiuri din
Ceplenița (Iași), Alaiul Plugușorului – „Sumănarii” și „Banda lui Jianu” din
Trifeşti (Neamţ), Alaiul de datini „Răzeșii Cracăului și Năvala urșilor”de la
Girov (Neamț), Alaiul de datini și obiceiuri „Străjerii muntelui” Farcașa
(Neamţ), Alaiul de datini și obiceiuri de la Pâncești (Neamț) și Ansamblul
folcloric „Comorile Neamțului”.

Parada formaţiilor va fi
urmată de spectacolul formațiilor participante (ora 17:00) pe
scena amplasată în Piața Ștefan cel Mare.

Programul artistic al ediției curente a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare” va culmina cu spectacolul extraordinar „POVESTE DE IARNĂ. „Lupii lui Calancea”, însoțiți de „Urșii” din Asău, vor încălzi sufletul românilor într-un concert de neuitat care va aduce în inima tuturor mai multă căldură, mai multă bunătate și multitudinea de amintiri a datinilor neamului nostru. Acest eveniment excepțional este programat a începe la ora 19:00.

---

by Carmen Saeculare

MAGIA CRĂCIUNULUI ADUSĂ DE DIMACORD ȘI DIMAESTRO

Parteneriatul dintre Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, care s-a materializat prin desfășurarea Stagiunii artistice 2023-2024, aduce în fața publicului nemțean ultimul recital al anului: „Magia Crăciunului”. Protagoniști vor fi membrii grupurilor „DIMAcord” și „DIMAestro”, pregătiți muzical de lector univ. dr. Rodica Trandafir.
Evenimentul se va desfășura miercuri, 20 decembrie 2023, ora 18:00, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț. Intrarea este liberă.

---

by Carmen Saeculare