DEJUGĂTORILE – POPASURILE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ
Astăzi li se zice parcări sau popasuri
şi sunt foarte căutate de cei aflaţi în automobile în lungile lor peregrinări
pe şosele lumii. Însă, odinioară, călătorii de pe drumurile vechi, circulate
numai de care cu boi şi căruţe cu cai, aveau, din loc în loc, popasuri numite dejugători,
locuri de dejugare a boilor. Acestea erau
amplasate la marginea localităţilor, în locuri adăpostite de vânturi şi cu o
sursă de apă în apropiere. Distanţa dintre dejugători era hotărâtă de
rezistenţa animalelor de tracţiune. Seara, orice călăreţ, căruţaş sau simplu
călător pedestru trebuia să facă acolo popas, să cineze şi să-şi refacă,
împreună cu animalele înjugate, înhămate sau călărite, puterile pentru a doua
zi. La roata căruţei sau pe crăcanele de lemn, călătorii fierbeau mămăliga, îşi
pregăteau hrana, culegeau informaţii de la localnici despre starea drumurilor
şi distanţele dintre sate.
Dejugătorile erau mici nuclee de viaţă social care grupau interesele
cărăuşilor cu cele ale localnicilor. Acolo se făceau schimburi de produse, de
idei, de elemente de civilizaţie şi cultură. Drumurile-văi şi drumurile-ape
şi-au împlinit menirea de culoare de circulaţie ale civilizaţiei şi culturii
mai ales în punctele lor de răscruce de întretăiere a drumurilor, la vadurile
apelor curgătoare şi în zona trecătorilor carpatice. Aici, unde popasurile erau
mai lungi, s-a înfiripat o viaţă comercială prosperă, dejugătorile devenind,
treptat, târguri şi oraşe prospere.
DIN VIAŢA ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ - TROCUL
Vorbeam în materialul anterior că la locul dejugătorilor se făceau schimburi de produse. Aici, unde popasurile erau
mai lungi, s-a înfiripat o viaţă comercială prosperă, dejugătorile devenind,
treptat, târguri şi oraşe prospere.
Acest schimb în natură, numit de popor troc, era o tocmeală, un contract
nescris între două părţi care îşi dau una alteia un lucru pentru alt lucru. Ca
manifestare umană, trocul este strămoşul comerţului mijlocit astăzi de bani şi
de cele mai moderne instrumente electronice. La începutul secolului al XX-lea,
majoritatea localităţilor carpatice şi subcarpatice îşi schimbau lemnul şi
obiectele meşteşugăreşti din lemn, animalele şi produsele animaliere, fructele,
ţuica şi alte produse care le prisoseau pe cereale (grâu, porumb, orz, ovăz,
secară) provenite din ţinuturile de câmpii şi podişuri joase. Practicanţii
obişnuiţi ai trocului erau meşteşugarii şi pomicultorii din zonele de deal şi
munte care îşi schimbau surplusul de produse pe bani, în târgurile şi pieţele
organizate prin oraşe, şi pe cereale, prin satele de câmpie.
În satul tradiţional, orice bun şi orice activitate umană se putea plăti în
natură, fără să fie nevoie de monedă de schimb.
Spre exemplu, în a doua jumătate a sec.
XIX şi în prima jumătate a sec. XX membrii familiei Poienaru, zugravi din Laz,
jud. Alba duceau prin sate icoane pictate pe sticlă şi primeau
pe ele bucate (grâu, porumb). Dacă pe acolo pictau câte o troiţă primeau, în
schimb, tot bucate.
DESCHIDEREA STAGIUNII ARTISTICE 2023-2024: „MUSICAL PAINTINGS. INTERLUDES OF ARTISTIC FREEDOM” CU PIANISTA GRACE JEE EUN OH ȘI INVITAȚII SĂI
Centrul pentru Cultură și Arte
„Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca,
Extensia Piatra-Neamț, invită melomanii nemțeni la recitalul de pian susținut
de Grace Jee Eun Oh (Norvegia/Coreea de Sud) și invitații săi.
Sub generosul auspiciu „Musical
Paintings. Interludes of Artistic Freedom”, evenimentul va deschide
Stagiunea artistică 2023-2024, organizată în parteneriat de cele două
instituții, și va prilejui un spectacol de muzică și culoare în
care vor fi protagoniști, alături de pianista Grace Jee Eun Oh, alți doi muzicieni – pianistul
Dragoș Cantea(Norvegia/Coreea
de Sud) și violonistul Bogdan Onofrei (România).
În cadrul acestui spectacol,
sonoritățile muzicale se vor împleti armonios cu arta plastică, pictorii Radu
Cristian Macavei și Cristian Bistriceanu, membri ai U. A. P., având
o substanțială contribuție la crearea unei seri artistice de înaltă ținută.
Evenimentul va avea loc joi, 5
octombrie, de la ora 19:00, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului
Județean Neamț. Intrarea se face pe baza invitației emisă de.Centrul pentru
Cultură și Arte „Carmen Saeculare”. Relații la secretariatul instituției,
strada Ștefan cel Mare nr. 3A, Piatra-Neamț, sau la telefon 0233/214026.
Recitalul
de pian și vioară, care alătură și artă vizuală, este parte dintr-o rezidență
artistică a pianistei GraceJeeEun Oh în România, intitulată „Musical Paintings.
Interludes of Artistic Freedom”. Aceasta prevede mai multe vizite de lucru și
de cercetare cu reprezentanți din România în vederea stabilirii unor trăsături
de analiză dramaturgică între muzică și arte vizuale. Rezultatul acestor
cercetări este și recitalul din această seară, unul de natură
interdisciplinară, în care programul este ales și în baza relației bilaterale
dintre România și Norvegia.
Vom
descoperi, într-un cadru evolutiv, opusuri definitorii din patrimoniul muzical
românesc și norvegian, de la nume mari, precum Enescu sau Grieg, la noi
descoperiri, precum Agathe BackerGrøndahl, GeirrTveitt sau Achim Stoia.
„Musical Paintings. Interludes of
Artistic Freedom” se va desfășura și datorită unei initiative bilaterale
finanțată prin Granturile SEE 2014-2021, în cadrul Programului RO-Cultura.Granturile
SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului
Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic
European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare
din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare
sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește
statele membre U.E. și Islanda, Liechtenstein șiNorvegia, ca parteneri egali pe
piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între
1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014 - 2021.
Programul
RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii din România, prin Unitatea
de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării
economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și
managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34
milioane de euro.
***
GRACE
JEE EUN OH
Pianista
GraceJeeEun Oh, de origine sud-coreeană, și-a dezvoltat drumul muzical în
Regatul Unit, mai întâi ca parte a Școlii Catedralei Wells, apoi a trecut la
studiile de licență la Academia Regală de Muzică din Londra, finalizându-și
Diploma de Master la „GuildhallSchool of Music and Drama”. Din 2018, locuiește
în Scandinavia, după ce și-a șlefuit perfecționat studiile la prestigioasa
Academie Norvegiană de Muzică din Oslo, cu HåvardGimse și MariannaShirinyan.
GraceJeeEun
Oh este beneficiară a unor burse semnificative, precum Mary Barnes și
Leverhulme Trust din 2015 și a fost invitată să susțină recitaluri în locații
prestigioase precum St. Martin-in-the-Fields, Milton Court și Barbican Center
în Londra, și în festivaluri precum Bloomsbury Festival, Cheltenham Festival,
Oslo Kammermusikkfestivalen. În această perioadă, Grace este implicată activ
într-o cercetare artistică solo intitulată BorderlessEnds of theEastandthe
West.
BOGDAN
ONOFREI
Este
în prezent profesor de vioară la Colegiul Național de Arte „Octav Băncilă” din
Iași și asistent în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din
Iași. A studiat de-a lungul anilor cu prof. Cătălin Șobachi la Botoșani, iar
apoi în perioada universitară și-a definitivat studiile la clasa prof. univ.
dr. Elena Pîrvu-Ovănescu și ulterior, la nivel doctoral, sub îndrumarea prof.
univ. dr. Laura Otilia Vasiliu, obținând titlul de doctor în muzică în 2021.
Desfășoară
o bogată activitate pedagogică și concertistică, susținând și turnee alături de
Orchestra de Cameră „Sonos Alumni” a Universității Naționale de Arte „George
Enescu” din Iași sau alături de alte ansambluri, în Italia, Franța, Spania,
Elveția sau China.
DRAGOȘ
ANDREI CANTEA
Pianistul
Dragoș Andrei Cantea este, de asemenea, un invitat special în cadrul acestui
program. El este un produs artistic al școlii ieșene de muzică, fiind timp de
18 ani sub îndrumarea Ioanei Stănescu, absolvind și studiile doctorale la
Universitatea Națională de Muzică „George Enescu” din Iași, sub conducerea
maestrului VOCES, violoncelistul Dan Prelipcean.
Este
alumni al Academiei Norvegiene de Muzică din Oslo, după ce și-a desăvârșit
studiile timp de 6 ani la clasele pianiștilor HåvardGimse și KathrynStott. Este
manager al DAC Music Performance din 2017, co-fondator și director artistic al
Classix Festival din 2020 și susține o impresionantă activitate concertistică
în Scandinavia, S.U.A., Canada, Regatul Unit și România, fiind invitat al
principalelor orchestre simfonice din țară.
CRISTIAN BISTRICEANU
Spirit
liber și visător, Cristian Bistriceanu este absolvent al Universității „Al. I.
Cuza“ din Iași, Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Dumitru Stăniloaie“, Secția
pictură religioasă și restaurare. Din 2013 este membru al U.N.A.P.R, filiala
Neamț.
În
perioada 2006-2008 a fost profesor suplinitor la catedra de artă plastică, în
cadrul Seminarului Teologic ,,Veniamin Costachi“ de la Mănăstirea Neamț, iar
din 2016 coordonează clasa de pictură și artă decorativă, în calitate de
profesor colaborator, la Școala Populară de Artă Piatra-Neamț, din cadrul
Centrului pentru Cultură.
Deși
specializarea lui este restaurarea și a pictat mii de icoane, inclusiv în
biserici, ca artist, Cristian Bistriceanu a fost mereu într-o căutare
interioară permanentă. A căutat să se autodepășească și s-a orientat cu succes
și spre portrete în manieră realistică dar și spre tehnica cuțitului.
Cursul
pe care-l predă la Școala Populară de Artă are drept scop modelarea
abilităţilor artistice și creative atât pentru copii, adolescenţi, tineri, cât
și pentru persoane mature. De-a lungul anilor, Cristian Bistriceanu a lucrat cu
copii începând cu vârsta de 7 ani, până la adulți de peste 70 de ani. Pe toți
i-a îndrumat cu pasiune în primii pași pe tărâmul picturii și ai artei
decorative, iar rezultatele nu au întârziat să apară.
RADU
CRISTIAN MACAVEI
S-a
născut în anul 1965, la Iaşi. A început studiul artelor frumoase la vârsta de
zece ani, la Liceul de Artă „Octav Băncilă” Iaşi, continuând apoi la Academia
de Arte „George Enescu” din Iaşi, pe
care a absolvit-o în anul 1989, la clasa maestrului Dan Hatmanu.
Este
membru al Uniunii Artiştilor Plastici Profesionişti din România, având
numeroase participări la expoziţiişi tabere de creaţie din ţarăşi din
străinătate. Lucrările sale se află în
colecţii publice şi particulare în România, Grecia, Cipru, Franţa, Italia,
S.U.A., Belgia şi Marea Britanie.
Din
anul 2011, s-a alăturat echipei Şcolii Populare de Artă Piatra-Neamţ, a cărei
activitate o coordonează în prezent, în cadrul Centrului pentru Cultură şi Arte
“Carmen Saeculare”. Pe parcursul acestei perioade, cursanţii pe care îi îndrumă
în cadrul cursurilor de pictură şi grafică, au obţinut importante premii la
concursurile naţionale de arte plastice.
Figuri marcante ale ținutului Neamț CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU - DIPLOMAT, PREOT ȘI SCRIITOR, CEL CARE A DAT LUMII "ORA 25", ROMANUL TRANSFORMAT ÎN FILMUL OMONIM, CU ANTHONY QUINN PROTAGONIST
Unul dintre scriitorii importanți ai Europei veacului
XX este nemțean. S-a născut la Valea Albă - Războieni, a făcut studii
universitare la București, a fost diplomat în Croația, reprezentând interesele
României la Zagreb, apoi, după Al Doilea Război Mondial și după sovietizarea
României, în 1948, a luat calea exilului, stabilindu-se la Paris. Acolo avea să
scrie, în 1950, capodopera „Ora 25”, roman considerat, alături de „Minunata
lume nouă” a lui Aldous Huxley, „Procesul” lui Franz Kafka și „1984” creat de
George Orwell, una dintre cărțile de primă mărime ale secolului al XX-lea.
„Ora 25” a avut un așa mare succes încât s-a ajuns
și la ecranizarea sa. Regizorul filmului omonim, Henri Verneuil, l-a ales
pentru rolul principal pe celebrul actor Anthony Quinn, cel care avea să îi dea
viață țăranului român Johan, considerat evreu și ajuns, în timpul celei de a
doua conflagrații mondiale, prizonier la nemți, apoi la ruși și, în cele din
urmă, la americani.
Însuși Mircea Eliade aprecia acest roman,
adresându-i-se autorului: : „N-am citit nimic, în nici o literatură, care să se
apropie, cât de departe, de teroarea istoriei pe care o îndură personajele
Dumitale. Consider «Ora 25» una dintre cele mai mari cărți ale generației
noastre, din toate țările.”
Constantin Virgil Gheorghiu (căci despre el este
vorba) s-a născut la 15 septembrie 1916 (alte surse dau ca zi de naștere data
de 9 septembrie), ca fiu și nepot al preoților care slujeau în comunitatea
satelor comunei Războieni. A absolvit Liceul Militar „Regele Ferdinand” din
Chișinău, apoi a urmat studii universitare în Litere și Filosofie, la
București, și în Teologie, la Heidelberg (Germania).
A debutat cu versuri în revista lui Tudor Arghezi,
„Bilete de papagal”, apoi, editorial, în 1937, cu „Viața de toate zilele”
(Editura Cartea Românească, București).
Parcursul scriitoricesc de tinerețe cuprinde
lucrările: „Caligrafie pe zăpadă” (pentru care a primit Premiul Fundației
Regale) și „Armand Călinescu” (Editura Socec, București, 1940), „Ard malurile
Nistrului: mare reportaj de război din teritoriile desrobite” (Editura
Națională „Gheorghe Mecu”, București, 1940), „Cu submarinul la asediul
Sevastopolului” (Editura Națională, București, 1942), „Am luptat în Crimeea”
(Editura Națională, București, 1942), „Ceasul de rugăciune”, poezie (Editura
Națională, București, 1942), „Ultima oră” (Editura Națională, București, 1943).
În 1943, a fost numit atașat de presă al Ambasadei
românești din Croația. Atunci a început lungul drum al pribegiei sale, trecând,
prin Austria, în Germania, unde s-a refugiat 1944, pentru ca în 1948 să se
stabilească în Franța. Experiența aceasta este prezentată pe larg în „Ispita
libertății”, cartea în care doi apatrizi (autorul și soția sa) străbat, în
mijlocul valului de refugiați, Croația, Austria și Germania, întâmpinând
primejdii fără seamăn.
În cei patruzeci și nouă de ani pe care i-a trăit
departe de pământul țării, Constantin Virgil Gheorghiu a fost mereu cu gândul
la locurile natale. Așa se explică că o parte din creația sa din perioada
franceză (patruzeci de titluri) se referă la locurile ținutului Neamț:
„Nemuritorii de la Agapia, „Casa de la Petrodava”, „Poporul nemuritorilor” și
„Tatăl meu, preotul care s-a urcat la Cer”.
Un alt titlu de succes al lui Constantin Virgil
Gheorghiu este romanul „Cravașa” (1960), scris sub influența filosofiei
absurdului, dominantă în Franța anilor ’50-’60. El transferă în paginile cărții
o serie de motive de reflexie din gândirea filosofului Albert Camus, pe care
l-a cunoscut în 1949 și făță de care a nutrit o mare admirație. Personajele din
„Cravașa” se lovesc de sentimentul absurdității. Este pusă în discuție dilema
dacă nedreptatea făcută omului vine dintr-o greșeală (păcat) a(l) comunității
în care trăiește sau se datorează istoriei, care se prăvălește uneori cu furie
oarbă, irațională asupra sa.
În 1963 a fost hirotonit ca preot al Bisericii
Ortodoxe Române din Paris.
Dintre toate cărțile scrise de Constantin Virgil
Gheorghiu după momentul hirotoniei, „Spioana” rămâne, în viziunea criticii
literare franceze, romanul cel mai izbutit.
Activând deja ca preot la Biserica „Sfinții
Arhangheli” din Paris, în 1971 primește rangul de iconom stavrofor, aflându-se
sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol.
Până la trecerea sa în veșnicie, petrecută la 22
iunie 1992, la Paris, Constantin Virgil Gheorghiu a continuat să scrie,
trimițând mereu gândul său asupra țării de origine.
După moartea scriitorului, familia a donat
Bibliotecii Academiei Române arhiva lui în limba franceză. Referindu-se la
această donație, ca și la opera în întregime a lui Constantin Virgil Gheorghiu,
academicianul Eugen Simion, reputat critic literar, consideră că „merită cu
prisosință a fi cercetată.”
SĂRBĂTORI POPULARE – ZIUA CRUCII
Sărbătoarea din Calendarul popular care
a preluat data şi numele unei importante zile din Calendarul ortodox, Înălţarea
Sfintei Cruci (14 septembrie), este dedicată culegerii ultimelor plante de
leac: boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic, iarba de năjit.
Local, sărbătoarea se numeşte Cârstovul
Viilor sau Ziua Şarpelui. Pământul,
care s-a deschis pentru plante, insecte şi reptile la Alexii (17 martie), se
închide, după şase luni, la Ziua Crucii. Cele două sărbători plasate în preajma
echinocţiului de primăvară (Alexii) şi echinocţiului de toamnă (Ziua Crucii)
împărţeau Calendarul popular în două anotimpuri: vara (17 martie - 14
septembrie) şi iarna (14 septembrie - 17 martie).
Se spune că la Ziua Crucii florile se
plâng una alteia că se usucă şi mor, iar cele care înfloresc după această dată,
în special brânduşa de toamnă şi fragii, sunt necurate, flori ale morţilor.
În această zi şerpii, înainte de a se
târî în adăposturile hibernale, s-ar aduna în alunişuri unde se încolăcesc unii
cu alţii pentru a plămădi din spuma care îi acoperă piatra nestemată. Din
această zi oamenilor le era interzisă omorârea şerpilor care le ieşeau
întâmplător în drum, conform zicalei: „Omoară şarpele ce-ţi iese în cale!” Dacă
găseşti şarpe după Ziua Crucii, spune o tradiţie populară, n-ai voie să-l
omori. Sunt însă şi tradiţii care îndeamnă să-l omori: „La Ziua Crucii intră
dihăniile în pământ, iar şarpele care a muşcat pe cineva, om sau vită, nu-1
primeşte pământul să intre înapoi, şi umblă rătăcind în toate părţile, iese la
drum să-l omoare omul”.
De Ziua Crucii se
efectuau diferite practici apotropaice şi fertilizatoare în grădini şi livezi,
se pomeneau morţii şi li se împărţeau alimente şi vase de ceramică (Moldova,
Bucovina). În Oltenia, la Ziua Crucii, numită Cârstovul Viilor, se
începea culesul viilor şi bătutul nucilor. (Ion Ghinoiu)
CONCERT ANIVERSAR AL GRUPULUI PSALTIC „EVANGHELISMOS”
Joi,
21 septembrie 2023, la sala
„Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț,
începând cu ora 18:00, grupul psaltic „Evanghelismos” invită publicul nemțean la concertul aniversar prin care
sunt sărbătoriți cincisprezece ani în slujba melosului bizantin, în anul
comemorativ al imnografilor și psalților în Patriarhia Română.
Invitații de onoare sunt: arhid. Mihail
Bucă (fondatorul și dirijorul grupului
psaltic „Tronos” al Patriarhiei Române), pr. compozitor Cristian
Alexandru , prof. psalt Vasile
Toader Ceai , teologul psalt Ioan
Cornițescu (membri ai grupului psaltic
„Tronos”) și interpreta folclorului moldovenesc Viorica
Macovei. În cadrul concertului aniversar
vor evolua și grupul vocal „Sânzienele nemțene”, Gabriel Diaconu și corul de copii „Evanghelismos” compus din elevi ai Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț,
coordonatoare: Georgiana Șerban-Axinte.
Prezentarea întregului eveniment va fi realizată de jurnalista
Irina
Păcurariu.
Organizatorii concertului aniversar „Evanghelismos” sunt,
în parteneriat, Consiliul Județean Neamț, Centrul pentru Cultură și Arte
„Carmen Saeculare”, Arhiepiscopia Iașilor, Protopopiatul Piatra-Neamț, Parohia
„Nașterea Maicii
Domnului” Piatra-Neamț, Parohia Frumoasa – Bacău.
Intrarea publicului este liberă, în limita locurilor
disponibile.
***
Grupul
psaltic „Evanghelismos” (în
limba greacă, „Buna Vestire”) a luat fiinţă în anul 2009, fiind
cel de-al treilea cor al Parohiei „Nașterea Maicii Domnului”, (1
Mai) din Piatra-Neamţ. Este organizat, la momentul înființării, de tânărul
student teolog, Ceai Ciprian. Numele corului a fost dat unul dintre ucenicii de chilie ai părintelui
Cleopa, Ilie, astăzi vieţuitor în sfântul munte Athos.
La început, „Evanghelismos” a
fost doar un cor al acestei parohii. În timp, din dorința de a se perfecţiona în
tainele cântării îngereşti, au fost atrași unii protopsalţi, psalţi și
lampadari de la bisericile din oraș şi din împrejurimi, devenind astfel un cor
misionar, membrii săi participând la diferite evenimente importante din viaţa
bisericii.
Grupul psaltic „Evanghelismos” este
format din elevi seminarişti, studenţi şi masteranzi de teologie şi conservator,
precum şi din studenţi ai altor facultăţi (Matematică, Medicină, Filosofic, Psihologie
şi Istorie). Deşi este un cor care acordă o atenţie deosebită muzicii de
tradiţie bizantină, abordează un repertoriu divers (muzică corală şi muzică
tradiţională românească).
Unii membrii ai grupului
psaltic „Evanghelismos” participă an de an la diferite
simpozioane şi cursuri de măiestrie, cum este cel de Ia laşi organizat de
Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Universitatea dc Arte „George Enescu” şi
Asociaţia Culturală „Byzantion”, reprezentată de protopsaltul Adrian Sârbu.
ÎNSCRIERI LA ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ
Şcoala Populară de Artă Piatra-Neamţ, parte
componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, anunţă
începerea înscrierilor pentru anul şcolar 2023- 2024. Oferta de cursuri este
următoarea:
- pian, canto religios – prof. Daniela Iacob;
- actorie – prof. Maria Hibovski;
- canto muzică uşoară – prof. Paula Ghivirigă ;
- canto popular – prof. Georgiana Şerban Axinte;
- canto popular – prof. Laurenţiu Marian;
- dansuri populare – prof. Claudiu Luchian, prof. Ioan Luchian;
- chitară clasică – prof. Florentin Blănaru;
- pictură, grafică, desen – prof. Radu Macavei;
- pictură, artă decorativă – prof. Cristian Bistriceanu.
Cursantii trebuie să aibă vârsta de minimum 8
ani, pentru disciplinele canto muzică uşoară şi populară, iar pentru
celelalte – vârsta de minimum 9 ani. Elevii vor fi admişi în urma unei
selecţii făcută de fiecare profesor de curs, luându-se în considerare numărul
de locuri disponibile la fiecare disciplină.
În noul an școlar instituția organizează o clasă
de dans popular destinat persoanelor de peste 16 ani. Acest curs, la
care nu se percepe taxă, se dorește a fi unul care să descopere și să
pregătească dansatori talentați și cu dragoste pentru dansul tradițional din
zona etnografică Neamț, care să devină în viitor membri ai Ansamblului
folcloric „Floricică de la munte”. Coordonatorii acestui curs sunt coregrafii
Ion Luchian și Claudiu Luchian.
Înscrierile se fac la secretariatul instituţiei, strada Ştefan cel Mare, nr. 3A, Piatra-Neamţ, telefon 0233/214026, de luni până vineri, între orele 8:00 – 16:00.
Serie de lansări de carte ale Editurii Nona, la LIBRIS 2023: DE LA DEBUTUL LITERAR AL TEODOREI TOPLICEANU LA CELE MAI RECENTE VOLUME ALE POEȚILOR MIHAI HANGANU ȘI MIHAI COȘERARIU
Și anul acesta, Editura Nona
a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț va fi prezentă în
cadrul Târgului de carte LIBRIS, eveniment care va avea loc în perioada 14-17
septembrie 2023. Pentru întâlnirea cu publicul cititor, editura a pregătit un
program de lansări de carte, care se întinde pe parcursul a două zile.
Astfel, în prima zi, joi, 14 septembrie, ora 14:30, doi dintre poeții cunoscuți ai ținutului Neamț – Mihai Hanganu și Mihai Coșerariu – își vor prezenta cele mai recente apariții editoriale. Cele două cărți, „Sensul vieții”, respectiv „Rătăciri”, vor beneficia de referințe critice din partea unor reputați specialiști ai domeniului: Cristian Livescu (critic literar), Lucian Strochi (critic de artă), Ionel Simota, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov, Gheorghe Filip și Cezar Haiura, membri ai Cenaclului „Nichita Stănescu” al M.A.I. Evenimentul Editurii Nona din prima zi a LIBRI-ului 2023 se va încheia cu un moment muzical creat de Grupul folk „Eu cred” al Asociației culturale „Eu cred” Tașca., grup coordonat artistic de Mihai Coșerariu.
A doua zi, vineri, 15 septembrie 2023, începând cu ora 17:00, Editura Nona va consemna, în cadrul Târgului de carte LIBRIS, debutul unei tinere poete. Teodora Topliceanu, elevă în clasa a XII-a a Colegiului Național de Informatică din Piatra-Neamț, va prezenta public primul său volum de poezie, pe care l-a intitulat „Refugiu”. Va fi și prima sa confruntare cu critica literară și de artă, la eveniment fiind invitați să participe Cristian Livescu și Lucian Strochi, reputați oameni ai literelor.
***
PROGRAM EDITURA NONA LA LIBRIS 2023:
Joi, 14 septembrie 2023, ora 14:30
Zilele Editurii NONA (I)
Lansări carte:
„Sensul vieții”, autor Mihai Hanganu
„Rătăciri”, autor Mihai Coșerariu
Invitați, dr. Cristian Livescu (critic literar), dr. Lucian Strochi (critic de artă), Ionel Simota, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Brașov, Gheorghe Filip, Cezar Haiura, membri ai Cenaclului „Nichita Stănescu” al M.A.I.
Moment muzical: Grupul folk „Eu cred” al Asociației culturale „Eu cred” Tașca.
Vineri, 15 septembrie 2023, ora 17:00
Zilele Editurii NONA (II)
Lansare de carte:
„Refugiu”, autoare Teodora Topliceanu – debut
Invitați, dr. Cristian Livescu (critic literar), dr. Lucian Strochi (critic de artă)
NEAMT ART FESTIVAL ADUCE CONCERTE, LANSĂRI DE CARTE, EXPOZIȚII, ATELIERE ȘI DEMONSTRAȚII ARTISTICE ȘI SPORTIVE
În organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț,
se va desfășura, între 1 și 3 septembrie 2023, ediția a IV-a a Neamț Art
Festival.
Proiect demarat în 2020, Neamt Art Festival este un spațiu deschis
culturii și activităților social creative. Prin intermediul acestui amplu
eveniment vor fi aduse în centrul istoric al urbei ateliere de
caligrafie
(coordonator, Gabriela Zamă), de împletituri din sfoară (coordonator,
Elena Ciocârlan), de pictură decorativă pe lemn (coordonatori, artiștii
plastici Radu Macavei și Cristian Bistriceanu), de
modelaj lut
(coordonator, meșterul popular Ionela Lungu). Cu excepția atelierului de
caligrafie, care va avea loc doar pe 1 septembrie (ora 16), toate celelalte
ateliere se vor desfășura în fiecare dintre cele trei zile ale Neamț Art
Festival, începând cu ora 17, în spații special amenajate pe platoul Curții
Domnești.
Participarea la oricare dintre ateliere
este gratuită, în limita locurilor disponibile stabilite de coordonatori.
În programul Neamț Art Festival, ediția a IV-a, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” a
programat și o serie de demonstrații artistice și sportive. Vineri, 1
septembrie, programul
demonstrativ
va fi coordonat de coregrafa Anda Maria Acristinei, cea care va invita publicul
prezent la Curtea Domnească să danseze pe ritmuri de vals și de dans tradițional
grecesc. Sâmbătă, 2 septembrie, nemțenii vor avea parte de programe
demonstrative de zumba, cu Bazil (ora 17.00) și de tango,
cu „Tango Conect Piatra-Neamț” (ora 18). Programul demonstratiilor
va fi încheiat duminică, 3 septembrie, de Asociația „Club Sportiv «Musashi
Ju Jitsu»” Piatra-Neamț (ora 18).
În tradiția evenimentelor proiectului Neamț Art Festival, serile sunt
dedicate evenimentelor artistice. Prima seară a ediției a patra va aparține
celor de la Proiect Dacika. Concertul artistului Mihai Toma,
inițiatorul și promotorul Proiectului Dacika, va fi deschis, de la ora 19 cu Gala
Bijuteriilor, eveniment realizat în colaborare cu Loja Pasionaților de
Mărgele. Seara se va încheia cu spectacolul „Eclipsis Solis”, o
producție originală de teatru și foc, pusă în scenă de trupa „Amor Flammis”.
Sâmbătă, 2 septembrie 2023, va avea loc la Curtea Domnească, de la ora16:00, vernisajul expoziţiei
de pictură a artiştilor basarabeni, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici
din Republica Moldova
Concertul serii va fi susținut de Orchestra
Municipală „Camerata Chişinău”, avându-i solişti pe Natalia Tanasiiciuc,
Igor Ţurcanu, Igor Podgoreanu.
A
treia zi a Neamț Art Festival 2023 va fi deschisă pe 3 septembrie, la Muzeul de
Artă Piatra-Neamţ (ora 11:00), de Şezătoarea Basarabiei, eveniment care
cuprinde expoziţia „Cămaşa cu altiţă din Republica Moldova”, autor Olesea
Enache. Va urma, în același loc, de la ora 12:00, evenimentul lansării cărţilor
„Retorica vestimentară, cămaşa cu altiţă” și „Creatori, purtători şi admiratori
ai costumului tradiţional din secolul al XX-lea”, ambele avându-le drept autoare
pe Varvara Buzilă.
Concertul ultimei seri de la Neamț Art Festival va aparține celebrei trupe din Basarabia, Lupii lui Calancea (ora 19:00, platoul Curții Domnești).
Program NEAMȚ ART FESTIVAL, ediția a IV-a,
1-3 septembrie 2023, Curtea Domnească Piatra-Neamț
Vineri, 1 septembrie 2023
Ateliere creative:
16.00 -19.00 Atelier de caligrafie, coordonator: Gabriela Zamă
17.00 -19.00 Atelier de împletituri sfoară, coordonator: Elena Ciocârlan
17.00 -19.00 Atelier de pictură decorativă pe lemn, coordonatori: artiștii plastici Radu Macavei și Cristian Bistriceanu
17.00 -19.00 Atelier de modelaj lut, coordinator: meșter popular Ionela Lungu
Demonstrații artistice
17.00 -19.00 Atelierul de vals și dans traditional grecesc, coordinator: Anda Maria Acristinei
19.00 Proiect Dacika
Gala Bijuteriilor proiect realizat în colaborare cu Loja Pasionaților de Mărgele
Concert Mihai Toma
Spectacol „Eclipsis Solis”, o producție originală de teatru și foc, pusă în scenă de trupa „Amor Flammis”
Sâmbătă, 2 septembrie 2023
16:00 Expoziţie de pictură a artiştilor basarabeni, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova (Curtea Domnească Piatra-Neamţ)
Ateliere creative:
17.00 -19.00 Atelier de împletituri sfoară, coordinator: meșter popular Elena Ciocârlan
17.00 -19.00 Atelier de pictură decorativă pe lemn, coordonatori: artiștii plastici Radu Macavei și Cristian Bistriceanu
17.00 -19.00 Atelier de modelaj lut, coordinator: meșter popular Ionela Lungu
Demonstrații artistice și sportive
17.00 -18.00 Zumba cu Bazil
18.00 -19.00 Tango Conect Piatra-Neamț
Concert
19:00 Orchestra Municipală „Camerata Chişinău"
Solişti: Natalia Tanasiiciuc, Igor Ţurcanu, Igor Podgoreanu
Duminică, 3 septembrie 2023
11:00 Şezătoarea Basarabiei. Expoziţie „Cămaşa cu altiţă din Republica Moldova”, autor Olesea Enache (Muzeul de Artă Piatra-Neamţ)
12:00 Lansarea cărţilor: „Retorica vestimentară, cămaşa cu altiţă”, „Creatori, purtători şi admiratori ai costumului tradiţional din secolul al XX-lea”, autor: Varvara Buzilă.
Locaţia: Muzeul de Artă Piatra Neamţ / Complexul Muzeal Naţional Neamţ
Ateliere creative:
17.00 -19.00 Atelier de împletituri sfoară, coordinator: meșter popular Elena Ciocârlan
17.00 -19.00 Atelier de pictură decorativă pe lemn, coordonatori: artiștii plastici Radu Macavei și Cristian Bistriceanu.
17.00 -19.00 Atelier de modelaj lut, coordinator: meșter popular Ionela Lungu
Demonstrații sportive:
18.00 -19.00 Asociația „Club Sportiv «Musashi Ju Jitsu»” Piatra-Neamț
Concert
19:00 Lupii lui Calancea
Semnal editorial MIHAI HANGANU - "SENSUL VIEȚII", CEA MAI RECENTĂ CARTE EDITATĂ LA NONA
Proaspătă scoasă din tipografie, placheta de versuri intitulată "Sensul vieții" este cea mai recentă carte apărută sub auspiciul Editurii Nona.
Autorul, Mihai Hanganu, este recunoscut de publicul nemțean drept unul prieten cu versul. Are la activ peste douăzeci de volume de poezie și proză.
Despre "Sensul vieții", criticul de artă Lucian Strochi spune: "Apertura tematică a poeziei lui Mihai Hanganu este maximă: de la sensibilitatea exacerbată a copilului care descoperă lumea până la protestul vehement al adultului în fața nedreptăților (sociale, ontologice, gnoseologice), Mihai Hanganu are curajul de a scrie o poezie evenimențială, ocazională (în sens goethean), ceea ce îl face un cronicar fidel al timpului său și al nostru, un seismograf extrem de sensibil, reacționând la cele mai mici seisme, sociale și/sau sufletești. Noutatea volumului de față este eul liric transpus în două ipostaze: cea a poetului matur, Mihai Hanganu și cea a copilului Mihai Hanganu, ce devine un personaj purtând numele nepotului său Tudor Constantin. Prin acest transfer, totul e posibil."
Despre autor, am selectat părerea scriitorului și profesorului universitar Constantin Dram: "Originar din tara de sus, tara fagilor de odinioară, Mihai Hanganu este fascinat de forța și puritatea naturii, de lumea satului, de ciclul sacru al anotimpurilor, de cutumele neștirbite, de logosul inițial, de bucuria vieții de zi cu zi, de sentimentul apartenenței etnice, de dragostea pentru adevărații înaintași ai neamului, de nepătrunsurile metafizicului și de fiorul discret al credinței strămoșești, de tot ceea ce simte și receptează altfel decât mulți dintre congenerii săi, el fiind tributar izvoarelor de la care a băut apa dintâi, prispei pe care s-a odihnit, porții țărănești pe care a ieșit spre sat, plaiului din care a primit germenii culturii fundamentale, frumoasei Bucovine, munților de care se apropie odată cu vârsta, oamenilor și lumii pe care o descoperă pas cu pas, sensibilității sufletului pe care începe să și-l afle, pentru totdeauna.”
