În Stagiunea muzicală 2025-2026 RECITAL DE PIAN SUSȚINUT DE ANA ANTONIA TUDOSE
Foarte bogată în evenimente artistice, Stagiunea muzicală 2025-2026 programează la finalul lunii lui Mărțișor recitalul de pian susținut de tânăra și talentata muziciană Ana Antonia Tudose. Pentru melomanii nemțeni, ea a pregătit un atractiv program în care sunt cuprinse piese compuse de Ludvig van Beethoven, Frederic Chopin, Franz Liszt, George Enescu și Paul Constantinescu.
Program artistic va fi completat de un recital al Grupului vocal „Floare de colț” (coordonatoare: Georgiana Șerban Axinte).
Evenimentul va avea loc duminică, 29 martie 2026, ora 17:00, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
***
ANA ANTONIA TUDOSE
S-a născut la 5 iunie 2001, în Ploiești. În anul 2020, a absolvit, ca șefă de promoție, Colegiul de Artă ,,Carmen Sylva” din orașul natal, desluşind an de an tainele pianului sub îndrumarea unor pianiști și profesori de renume, precum Daniel Goiți și Vlad Dimulescu.
În vara anului 2020, a fost admisa ca studentă la Conservatorul Regal din Bruxelles, la clasa reputatului profesor și pianist Aleksandr Madzar, pentru ca în 2025 să absolve Masterul Cum Laude la clasa profesorului Boyan Vodenitcharov.
Din septembrie 2025, urmează cursuri postuniversitare la IMEP Namur, clasa profesor Philippe Raskin și la Conservatorul Regal din Luxembourg, clasa profesor Yannick van de Velde.
Se remarcă, din primii ani de studiu, fiind laureată a numeroase concursuri naţionale și internaționale desfășurate în țară. Confirmări ale valorii sale au fost, îndeosebi, obținerea Marelui Trofeu al Concursului naţional de interpretare instrumentală ,,Margareta Sterian”, Buzău, ediția 2014, a Trofeului Concursului ,,Ionel Perlea”, Slobozia, ediția 2014, a Marelui Premiu al concursului ,,Dan Cumpătă” București 2018, a Trofeului categoriei la concursul internațional ,,Propiano” București 2019, dar și a Marelui Premiu al concursului Piano Art Ploiești 2014.
Anul 2015, marchează câștigarea de către Antonia a primului său premiu internațional, respectiv a Premiului I la „Concours Musicale de France”, la categoria Artistique Superieur. În anii care au urmat, a obținut Premiul al-II-lea la concursul internațional „Mozart” - ediția 2016, Roma, Premiul al III-lea la concursul internațional „PianoTalents” – editia 2018, Milano, Premiul al II-lea la Concursul „Music Academy Forte International Competition”, în 2025.
În prezent, este membru permanent al Fundațiilor ,,Remember Enescu” și ,,ProPiano Romania”, fiind invitată frecvent să cânte în evenimentele acestora, la Ateneul Român și în alte renumite locații din țară.
Unul dintre cele mai importante proiecte de până acum ale pianistei este derularea unui program de recitaluri, în colaborare cu Institutul Cultural Român, în scopul promovării muzicii românești și a valorii școlii de pian din România
În recomandarea acordată tinerei pianiste în vederea obținerii unei burse, reputatul pianist Viniciu Moroianu spunea despre Ana Antonia, ,,ca pianistă de performanță, s-a remarcat drept un vârf al generației sale. I-am urmărit evoluția artistică, în anii din urmă, în competiții naționale de profil, unde s-a distins prin eficiență pe scenă și stăpânire de sine, în repertorii dintre cele mai pretențioase. Este o tânără artistă cu potențial prețios, cu voință și putere de muncă asiduă și ordonată. În plus, posedă acea atât de importantă dorință de perfecționare, de autodepășire, de diversificare a caracterelor muzicale. A acumulat experiență și un palmares deja important în competiții, concerte cu orchestra și recitaluri. Pentru toate acestea, consider că Antonia merită să fie sprijinită în cariera pe care și-a ales-o, îndreptățind speranțe îndrăznețe”.
Cu acelați prilej, renumitul pianist român Daniel Goiți, câștigător, printre altele, al Concursului Internațional ,,George Enescu.”- ediția 1991, o caracteriza pe Antonia ca fiind ,,o fire ambițioasă, tenace, dorind în permanență să se perfecționeze(...)deși de structură mignonă, are o extraordinară agilitate și un simț al claviatuii care-i permit o extraordinară abilitate pe repertorii atipice, pentru o mână atât de mică (...) scena și publicul îi hrănesc energia și forța interioară, creând un magnetism aparte.”
GABRIEL CHIFU, LAUREATUL PREMIULUI NAȚIONAL PENTRU PROZĂ „ION CREANGĂ”
În perioada 26 februarie – 1 martie 2026, La Piatra-Neamț și Humulești – Târgu Neamț, are loc cea de-a IX-a ediție a Premiului național pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate literaturii române contemporane, proiect cultural omolog Premiului național pentru poezie „Mihai Eminescu”, de la Ipotești – Botoșani.
Lista scriitorilor nominalizați anul acesta a cuprins o pleadă de prozatori consacrați – Ioana Pârvulescu, Florina Ilis, Doina Ruști, Gabriel Chifu, Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Dumitru Țepeneag.
Juriul naţional format în vederea desemnării laureatului a avut următoarea componență: prof. univ. dr. Angelo Mitchievici (președintele juriului), prof. univ. dr. Mihai Zamfir, prof. univ. dr. Nicolae Oprea, Adrian Alui Gheorghe, prof. univ. dr. Vasile Spiridon, Adrian Lesenciuc și Ioan Holban.
Finalmente, cei șapte membri au decis ca laureatul ediției a IX-a Premiului național pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, să fie scriitorul Gabriel Chifu.
Gabriel Chifu, laureatul ediției a IX-a
Poet şi prozator, Gabriel Chifu s-a născut la 22 martie 1954, în oraşul Calafat. A absolvit Colegiul „Carol I” din Craiova (clasa specială de matematică), în 1973, şi Facultatea de Electrotehnică, Secţia Automatizări şi Calculatoare, din acelaşi oraş, în 1979.
Conform „România literară”, între anii 1985 şi 2009 a lucrat la revista „Ramuri” din Craiova, ca redactor, până în 1991, şi apoi ca redactor-şef, până în 2009 inclusiv.
Este membru al U.S.R. din 1980. Între 2005 şi 2009, a fost Secretar al Uniunii Scriitorilor din România şi membru în Comitetul Director, apoi vicepreședinte al aceluiași for literar.
Actualmente, este Secretar General al Uniunii Scriitorilor din România și director executiv la revista „România literară”.
Conform aceleiași surse, a publicat în majoritatea revistelor literare din ţară. Scrierile sale au apărut în antologii şi reviste din Anglia, Franţa, China, Italia, Serbia, Grecia, Statele Unite, Haiti, Belgia, Cehia, Israel.
Proza lui Gabriel Chifu mai cuprinde titlurile: „Unde se odihnesc vulturii”, Editura Eminescu, Bucureşti, 1987), „Valul şi stânca”, Editura Scrisul Românesc (Craiova, 1989), „Maratonul învinşilor” (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997), „Cartograful puterii” (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2000), „Povestirile lui Cesar Leofu” (Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2002), „Visul copilului care păşeşte pe zăpadă fără să lase urme sau Invizibilul, descriere amănunţită”, Editura Polirom, 2004), „Relatare despre moartea mea sau Eseu despre singurătate” (Editura Polirom, 2007), „Fragmente din năstruşnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită şi tot de el povestită” (Editura Ramuri, 2009), „Punct şi de la capăt” (Editura Polirom, Bucureşti, 2014), „Ploaia de trei sute de zile” Editura Cartea Românească, 2017).
A primit de mai multe ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România: pentru debut („Sălaş în inimă”, în 1976); pentru roman („Maratonul învinşilor”, în 1997) şi pentru poezie în două rânduri („La marginea lui Dumnezeu”, în 1998 şi „Însemnări din ţinutul misterios”, în 2011). Acest volum a fost distins şi cu Premiul „Cartea anului 2011” de către ARIEL (Asociația Revistelor, Imprimeriilor și Editurilor Literare).
Este cetăţean de onoare al municipiilor Calafat, Botoșani și Petroșani. Este distins cu titlul Meritul Cultural în grad de comandor.
VA FI DESEMNAT LAUREATUL PREMIULUI NAȚIONAL PENTRU PROZĂ „ION CREANGĂ”, OPERA OMNIA, EDIȚIA A IX-A
În perioada 26 februarie – 1 martie 2026, va avea loc cea de-a IX-a ediție a Premiului Național pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate literaturii române contemporane.
Astfel, vineri, 27 februarie, ora 18:00, în cadrul evenimentului public care se va desfășura în sala mare a Teatrului Tineretului, va fi făcut cunoscut numele laureatului ediției curente a Premiului care poartă numele scriitorului humuleștean.
Juriul Naţional format în vederea desemnării laureatului are următoarea componență: prof. univ. dr. Mihai Zamfir, prof. univ. dr. Angelo Mitchievici, prof. univ. dr. Nicolae Oprea, Adrian Alui Gheorghe, prof. univ. dr. Vasile Spiridon, Adrian Lesenciuc și Ioan Holban.
Lista scriitorilor nominalizați îi cuprinde pe Gabriel Chifu, Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Ioana Pârvulescu, Florina Ilis, Doina Ruști, Dumitru Țepeneag.
Ediția anului 2026 a Premiului Național pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, va fi una complexă. Astfel, în coordonarea Consiliului Județean Neamț, fiecare dintre instituțiile de cultură din municipiul Piatra-Neamț urmează desfășoare activități specifice care să se integreze în acest amplu și prestigios proiect cultural aflat acum la cea de a IX-a ediția, fiind debutat în primăvara anului 2017.
Pe toată perioada amintită, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț are deschisă la sediul său expoziția de publicații din Colecțiile speciale ale bibliotecii. Cei care vor trece pragul Bibliotecii vor putea vedea: ediții bibliofile ale scrierilor lui Ion Creangă; publicații periodice („Convorbiri literare”, 1875–1881) în care au apărut în foileton „Poveștileˮ și fragmente din „Amintiri din copilărieˮ; manuale școlare și volume din biblioteca personală a scriitorului, cu însemnări manuscrise, clasate în Patrimoniul Cultural Național; publicații care reproduc manuscrise ale lui Ion Creangă; reviste dedicate operei și personalității scriitorului (revista „Ion Creangă”, 1908–1921).
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț va pregăti Festivitatea de acordare a Premiului Național pentru Proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediția a IX-a, eveniment care urmează a se desfășura vineri, 27 februarie, pe scena Teatrului Tineretului, în prezența oficialităților județene și locale și a unei pleiade de scriitori consacrați, invitați de onoare ai întregii manifestări, dintre care nu va lipsi laureatul ediției precedente, Mircea Cărtărescu, cel căruia, în aceeași zi, de la ora 15:30, Casa Memorială „Ion Creangăˮ de la Humulești, i se va decerna Titlul de Cetățean de Onoare al orașului de pe malurile Ozanei, moment care va fi marcat cu un program artistic prezentat de elevi de la școlile din Târgu Neamț.
Fiind una dintre cele mai prestigioase instituții ale țării, din toate timpurile, Teatrul Tineretului, prin artiștii pe care-i cuprinde, va susține pentru publicul larg, două reprezentații, după cum urmează: la sediu, spectacolul de teatru - „Fragmente din povestea noastră”, regia: Bogdan Zamfir. (vineri, 27 februarie, ora 19:00, după ceremonia de acordare a Premiului noului laureat/e); respectiv spectacolul „Poveste fără început”, de Adriana Ștefan; regia: Vlad Bălan, producție a Teatrului Tineretului Piatra-Neamț (duminică, 1 martie, pe scena Casei Culturii „Ion Creangă”, Târgu Neamț, ora 18:00).
În dimineața zilei de vineri, 27 februarie, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean, organizatorii au în vedere o întâlnire a scriitorilor invitați cu elevii Colegiilor Naționale „Petru Rareș” și „Calistrat Hogaș” din Piatra-Neamț, și ai Colegiului Tehnic „Ion Creangă” din Târgu Neamț, tema propusă spre dezbatere fiind „De ce (mai) avem nevoie de literatura română, astăzi?ˮ
În perioada desfășurării proiectului, pentru înalții oaspeți ai ținutului Neamț va fi organizată vizitarea unor obiective culturale de interes național: Cetatea Neamț, Mănăstirile Văratec și Agapia (din zona Târgu Neamț) și Curtea Domnească, Biserica Sfântul Ioan Domnesc, Muzeul de Artă Eneolitică „Cucuteniˮ (din Piatra-Neamț), precum și un moment festiv de depunere de coroane la statuia lui Ion Creangă, din Piatra-Neamț, operă din 1983 a sculptorului Ion Vlasiu.
Publicul este invitat să participe la toate manifestările incluse în programul Premiului Național pentru Proză „Ion Creangă”, Opera omnia – ediția a IX-a, un eveniment care celebrează literatura română, memoria uneia dintre figurile sale fundamentale și dialogul viu dintre scriitori, instituții culturale și comunitate.
Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Întreaga manifestare este organizată, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, de Consiliului Județean Neamț, prin Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, Complexul Muzeal Național Neamț, Teatrul Tineretului Piatra-Neamț, Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu” Neamț, Primăria orașului Târgu Neamț, Primăria Municipiului Piatra-Neamț, Casa Culturii „Ion Creangă” Târgu Neamț și Inspectoratul Școlar Județean Neamț.
SCURT ISTORIC AL CONCURSULUI NAȚIONAL PENTRU PROZĂ „ION CREANGĂ”
Proiect cultural important pe agenda de manifestări culturale a Centrului, Premiul national pentru „Ion Creangă”, Opera Omnia, este finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ, fiind iniţiat în anul 2017 de criticul literar Cristian Livescu.
În acel an se împlineau o sută optzeci de ani de la naşterea lui Ion Creangă, marele clasic al literaturii române. Plecând de la acest eveniment, Consiliul Judeţean Neamţ şi Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” au iniţiat un proiect cultural de anvergură naţională –Premiul Naţional pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia.
Proiectul amplu a programat acordarea anuală a acestui premiu pentru întreaga operă în genul prozei de ficţiune a unui autor român, care s-a impus conştiinţei publice româneşti sau pe plan internaţional, cu lucrări de certă valoare şi ţinută artistică, unanim apreciate de critica literară şi de marele public. De aceea, premiul se și subintitulează „Opera Omnia”. De-a lungul edițiilor desfășurate până anul trecut, proiectul a cuprins și o întreagă serie de simpozioane cu teme diverse care l-au avut în centrul atenției pe marele povestitor, „un homerid în povestea fără de sfârşit a lumii”, simpozioane la care au fost invitaţi să participe, pe lângă elevi şi profesori de la şcolile şi liceele din judeţ şi o serie de personalităţi ale lumii literare din România - academicienii Nicolae Manolescu, Dr. R. Popescu, Nicolae Breban fiind doar câteva nume de referință din lista invitaților.
Povestitorul humuleştean, comparat cu François Rabelais, Laurence Sterne, Charles Perrault sau Anatole France, a fost, astfel, readus în atenţia publicului prin intermediul Premiului national pentru „Ion Creangă”, Opera Omnia – o manifestare complexă, care are potenţial să devină un reper cultural identitar al judeţului Neamț. Se urmăreşte, de asemenea, prin acest proiect sporirea imaginii judeţului pe plan naţional şi internaţional, atrăgând atenţia asupra locului de obârşie a marelui povestitor, al cărui geniu literar a îmbogăţit sufleteşte şi delectat generaţii întregi de cititori de toate vârstele.
Prin Regulament, în cadrul proiectului Premiul naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, este prevăzută editarea unor antologii sau a unor opere integrale din creaţia laureaţilor, constituindu-se astfel Seria „Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză «Ion Creangă»”. Până acum au apărut volumele „Ivan Turbincă şi Iapa Troiană” (D. R. Popescu), „Amintiri ale celui ce pare că am fost” (Nicolae Breban), „Viaţa altora” (Eugen Uricaru), „Scvadra ruptă” (Dan Stanca), „Trădarea” (Gheorghe Schwartz), „Crescând între doi nostalgici”(Gabriela Adameșteanu) și „Amintiri uitate, amintiri deghizate” (Petru Cimpoeșu).
Reamintim lista laureaţilor ediţiilor precedente: Dumitru Radu Popescu (2017), Nicolae Breban (2018), Eugen Uricaru (2019), Dan Stanca (2020), Gabriela Adameşteanu (2021), Gheorghe Schwartz (2022), Petru Cimpoeșu (2023), Mircea Cărtărescu (2025).
***
LAUREAŢI AI PREMIULUI DESPRE ION CREANGĂ
Dumitru Radu Popescu (laureat al Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, ediţia I, Piatra-Neamţ, 2017): „Pe Ion Creangă l-am citit când încă nu ştiam să citesc. Părinţii mei erau învăţători şi aveau o mică bibliotecă. Din când în când, îmi citeau sau îmi povesteau din ele. Aşa că lui Ion Creangă, fără să ştiu să citesc literele, îi ştiam cam toate… scrierile. Eram, s-ar putea zice azi, un om cult, fiind total analfabet.” (extras din interviul acordat criticului Cristian Livescu, pasaj publicat în cartea „Ivan Turbincă şi Iapa Troiană”, Piatra-Neamţ, 2017)
Gabriela Adameşteanu (laureată a Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, ediţia a V-a, Piatra-Neamţ, 2021): „Am crescut cu poveștile lui Creangă, citite la început de tatăl meu, un mare admirator al lui, pe vremea când «Harap Alb» mi se părea o poveste foarte lungă, dar pe care o ascultam cu sufletul la gură. Am avut o memorie foarte bună și-i știam pe dinafară și pe Creangă, și pe Eminescu, autorii care mi-au «legănat» copilăria. Au urmat apoi cărțile lui Călinescu despre ei, când încercam să ajung la misterul vieților unor autori dragi.
Creangă nu trebuie cantonat la vârsta copilăriei, el se cuvine studiat în anii mari, citit la maturitate, ca depozitar al unei culturi esențiale. Cărțile noi despre el demonstrează că poate fi și trebuie mereu redescoperit, ca un contemporan al nostru, arta lui având valențe multiple”. (Cristian Livescu – „Cred că scriitorul trebuie să aibă neutralitate faţă de spectacolul lumii”, Revista „Antiteze”, nr. 58/59/60, Seria a III/a, anul XX/XXI, 2020-2021, p.27)
SĂRBĂTORI POPULARE – DRAGOBETE, ZEU AL DRAGOSTEI
Dragostea curată a tinerilor este asociată de români cu ciripitul şi împerecherea păsărilor de pădure care au ca patron o îndrăgită reprezentare mitică, Dragobetele, sau Cap de Primăvară, sărbătorit în Calendarul popular în ziua de 24 februarie. Dragobetele, deschizătorul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile carpatice, este identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, şi cu Năvalnicul, personificare a dragostei pătimaşe în mitologia romaneasca.
Conform tradiţiei populare, la Dragobete păsările se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile în care îşi vor creşte puii. Din acest motiv, ziua se numeşte, în unele aşezări din nordul Olteniei, Logodna sau însoţitul Păsărilor. Se spune că păsările neînsoţite în această zi rămân stinghere şi fără pui până în ziua de Dragobete a anului viitor.
Fetele şi băieţii trebuie să se întâlnească şi ei, să facă Dragobetele. Unora le era suficient să atingă cu mâna un barbat, iar altora să-l calce uşor pe picior pentru a deveni îndrăgite şi iubite de-a lungul întregului an.
În această zi, fetele şi feciorii ies la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii, ghioceii şi brânduşele de primăvară. Pretutindeni se strigă: „Dragobetele sărută fetele!” Asemănător păsărilor, fetele se zburătoresc, fugă rituală care se încheie cu prinsul şi sărutatul lor de către băieţi. Se zburătoresc păsările de pădure, dar şi cele de curte (găinile, raţele, gâştele) care, înainte de împerechere, sunt cuprinse de o stare de nelinişte: zboară, se agita, se alearga, se lovesc cu aripile.
La Dragobete se făceau leagăne atârnate de crengile copacilor pentru fete, tinerii căutau să-şi spună cuvinte frumoase, sa se picure, adică să se ciupească, să se sărute, să-şi facă legăminte de diagoste. Dragobeţi sunt numiţi feciorii cuprinşi de fiorii dragostei, dar şi mugurii culeşi de fete de pe crengile copacilor şi puşi la ureche precum cireşele în luna mai. Fericiţi, dragobeţii se întreceau să-şi învârtă fetele în braţe.
În unele sate, bătrânele scoteau acum din pământ rădăcina de spânz folosită în practicile de medicină populară, iar fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă din zăpada netopită cu care se spălau în anumite zile ale anului pentru prospeţimea tenului.
De frică să nu ciricăie precum păsările toată viaţa, nimeni nu lucrau în ziua de Dragobete.
SĂRBĂTORI ŞI PRACTICI POPULARE – SĂPTĂMÂNA NEBUNILOR
Săptămâna Albă sau a Brânzei din Calendarul creştin ortodox era numită în Calendarul popular şi Săptămâna Nebunilor. După un important sezon de nunţi început imediat după Bobotează şi încheiat la Lăsatul Secului de Paşti, românii mai acordau o săptămână căsătoriei celor cu şanse mai mici la selecţia marital: handicapaţi, văduvi, fete cu copii din flori şi alţii. Cete de barbaţi se îmbrăcau în Săptămâna Brânzei cu haine femeieşti şi mergeau prin şezători unde luau fetele şi nevestele la joc, improvizând, spre buna dispoziţie a celor prezenţi, diferite dansuri. Ziua cutreierau satul pentru a face alte „nerozii, nebunii şi glume”, aşa cum afirmă folcloristul Simion Florea Marian.
O nuntă parodie a acestor nefericiţi se desfăşura în ziua Lăsatului Secului de Clisă prin satele bănăţene. După ce se mascau mireasă, mire, popă, dascăl, naşi, nuntaşi de rând, porneau pe uliţele satului cu govia (mireasa) şi mirele în frunte. Pe drum ţucau (sărutau) fetele şi nevestele tinere, se repezeau după copii, speriindu-i. Cununia se desfăşura la un pom în care se anina un clopot. De la pomul cununiei, cortegiul se îndrepta spre râu, unde însurăţeii se spălau pe mâini cu apa turnată dintr-o vadră. Mascaţii mergeau apoi pe la casele oamenilor, unde erau cinstiţi cu rachiu, ca la ospeţele adevărate.
SĂPTĂMÂNA ALBĂ
În Săptămâna albă femeile nu torc de frică „ca să nu să facă peste an din puzderia ceea viermi în frupt”. În multe locuri este cunoscută prescripţia ca în aceste zile să se mănânce urzici, cu precizarea că „îţi iartă Dumnezeu păcatele; e ca şi cum ai plăti un sălindari”... E posibil ca recomandarea aceasta să aibă legătură directă cu puricii, căci mulţi oameni chiar credeau că pot scăpa de aceştia dacă mâncau toată săptămâna urzici. În timp ce urzicile sunt opărite, trebuia să iei din zeama lor şi să zici de trei ori: „Eu în casă, purecii afară”. Cert este că poporul a înnobilat urzica, socotind că „e buruiană de primejdie; ea e de toate bună: şi de leacuri, şi de scăldat, şi de spălat oalele, pentru mana laptelui etc.”
O recomandare specială îi privea pe cei care nu voiau să aibă mătreaţă sau să le albească părul. Aceştia nu trebuiau să se spele pe în Săptămâna albă, altfel li se făcea părul alb ca... brânza şi aveau mătreaţă din belşug.
Aşadar, datorită identificării simbolice a brânzei cu culoarea albă, sunt active numeroase practici apotropaice de evitare a albului malefic (viermi, mătreaţă, albitul părului ş.a.) peste an. În afară de miercuri, toate zilele acestei săptămâni sunt considerate sărbători.
LUNEA ALBĂ
Fără să fie marcată de ritualuri specifice, Lunea albă sau burdufului este în fapt o sinteză a întregii săptămâni, aflată sub incidenţa albului malefic (îmbătrânire - albire a părului, mătreață, albeaţă la ochi - orbire, viermi etc.). Acum se declanşau bătăile rituale, ale celor necăsătoriţi şi, uneori, ale câinilor, în scopul stimulării fertilităţii.
MARŢEA ALBĂ nu este supusă în special interdicţiilor albului. Face parte dintr-un ciclu mai amplu (de nouă marţi după Crăciun) de alte interdicţii.
(etnograf Marcel Lutic, „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată”, ediția a III-a, Editura Vasiliana ’98, Iași, 2022)
LA ORIZONT, FESTIVALUL CONCURS „FLORILE CEAHLĂULUI”, EDIȚIA A XXXVI-A
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” pregătește organizarea celei de a XXXVI-a ediţii a Festivalului-concurs naţional de muzică populară pentru copii şi tineri „Florile Ceahlăului”, eveniment finanțat de Consiliul Județean Neamț.
A fost demarată prima fază, aceea a înscrierilor în concurs, data limită fiind ziua de 22 februarie 2026, viitorii concurenți trebuind să acceseze linkul https://florileceahlaului.ro/inscrie-te/ și să urmeze toți pașii prevăzuți. Pagina web a Festivalului cuprinde și Regulamentul competiției, un instrument de ghidare pentru concurenți: https://florileceahlaului.ro/regulament/.
Concursul, care se va desfăşura în două etape – preselecţia naţională (23-27 februarie 2026) şi etapa finală (20, 21, 22 martie 2026) –, cuprinde două secţiuni: Secţiunea canto (cu trei categorii de vârstă: 10-14 ani, 15-19 ani şi 20-25 ani), respectiv Secţiunea instrumente (categoriile de vârstă: 10-14 ani, 15-19 ani și 20-25 ani).
După preselecția națională, anunțarea finaliștilor se va face pe data de 28 februarie 2026, pe toate canalele oficiale de comunicare cu publicul: www.florileceahlaului.ro, www.culturaneamt.ro, www.facebook.com/CulturaNeamt/.
Duminică, 22 martie 2026, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț (locul de desfășurare a întregului concurs) va avea loc Concertul de gală, în care vor evolua premianții acestei ediții.
Acompaniamentul concurenților pe întreg parcursul concursului va fi asigurat de orchestra Ansamblului „Floricică de la munte”.
Laureaţii ediţiilor desfășurate după 2009 sunt: Ana Dragu (Târgu Neamţ – Neamţ) – 2009; Sorina Asofroniei (Pechea – Galaţi) – 2010; Gabriel Marinel Dumitru (Piteşti – Argeş) – 2011; Georgiana Păduraru (Buhuşi – Bacău) – 2012; Ioana Maria Unguraş (Jibou – Sălaj) – 2013; Larisa Vasilica Uţă (Baia Mare – Maramureş) – 2014; Alex Daniel Bulai (Piatra-Neamţ) – 2015; Ioana Ştefan (Suceava) – 2016; Ionuţ Cocoş (Slobozia – Ialomiţa) – 2017; Florin Mihalache (Bucureşti) – 2018; Alexandra Diana Dan (Putna, Suceava) – 2019; Gabriel Treteag (Suceava) – 2023, Alexandra Georgiana Pițu (Valea Dragului, Giurgiu) – 2024.
În 2025, concursul nu a mai avut loc, ediția a XXXV-a fiind sărbătorită prin Concertul extraordinar Gala laureaților
Istoricul Festivalului
Acum aproape 60 de ani în urmă, în vara anului 1968, debuta prima ediţie a Festivalului-concurs „Florile Ceahlăului“. Istoria sa a fost una destul de sinuoasă, concursul cunoscând şi perioade de întrerupere.
Ediția inaugurală a avut caracter județean, iar următoarele au devenit naționale.
Iniţial, competiţia a fost destinată tinerilor interpreţi de muzică uşoară. În acest fel manifestarea şi-a consumat primele 12 ediţii, 1968 – 1980 (în anul 1978 nu s-a desfăşurat).
După un alt an de pauză (1981), festivalul se reia în 1982, acum competiţia fiind destinată tinerilor interpreţi de muzică populară. În noua formă sunt organizate opt ediţii, până în 1989.
Urmează o nouă întrerupere a manifestării, de data aceasta mai lungă. Festivalul-concurs „Florile Ceahlăului”, devenit proiect cultural-artistic al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, renaşte după 20 de ani, în anul 2009.
La reluarea sa, festivalul îşi propunea perpetuarea unei competiţii de tradiţie a cântecului popular românesc, valorificând muzica instrumentală şi vocală, autenticitatea cântecului şi a portului tradiţional. Astfel, manifestarea se adresează copiilor şi tinerilor cu vârste între 8 şi 25 de ani şi cuprinde două secţiuni: canto tradiţional românesc şi instrumente populare tradiţionale (vioară, acordeon, ţambal, clarinet, trompetă, fluier, cobză, nai).
La „Florile Ceahlăului” a cântat pentru prima dată regretata Angela Ciochină, pe când avea doar 16 ani, fiind răsplătită cu Trofeul „Floarea de argint”.
Valoarea interpretativă, originalitate și repertoriu erau principalele criterii de la care juriul, alcătuit din cele mai mari personalități muzicale ale vremii – Sile Dinicu, Radu Șerban, George Grigoriu, D.D. Botez, George Sbârcea, Vasile Veselovschi, Temistocle Popa, Gherase Dendrino – nu s-a abătut deloc, primii trei fiind nelipsiți de la primele ediții.
Arm ai fi de reţinut că în perioada de dinainte de 1989, în competiţia folclorică au participat interpreţi valoroşi, laureaţii fiind tinere talente care au devenit ulterior nume consacrate ale folclorului naţional, precum Matilda Pascal-Cojocăriţa, Liviu Vasilică, Elena Peşte, Nelu Gabor, Nelu Şopterean sau regretatul Ioan Hongu.
După anul 2009, festivalul a devenit un important punct de reper în carierele unor tineri solişti din ţară, care au cucerit trofeele sau premiile competiţiei.