De Dragobete, pe 24 februarie, ANALIA SELIS AJUNGE LA PIATRA-NEAMȚ CU TURNEUL NAȚIONAL „VOLVER”
După succesul incontestabil al Turneului Național „Argentinissimo, rădăcini”, desfășurat în luna februarie 2025, artista Analia Selis revine pe scenele din România, cu un nou proiect cultural de amploare: Turneul Național „VOLVER”, un proiect muzical și social despre întoarcere, echilibru și solidaritate.
Evenimentul din Piatra-Neamț, realizat în parteneriat cu Centrul pentru Cultură și Arte Carmen Saeculare Neamț, va avea loc marți, 24 februarie 2026, chiar în ziua în care celebrăm Sărbătoarea Dragobetelui, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț, ora 18:00. Concertul este parte integrantă din turneul national care se va desfășura în perioada 2 februarie - 8 martie 2026.
Intrarea va fi liberă, în limita locurilor disponibile.
Repertoriul ales de artista de Analia Selis, care va fi însoțită de chitaristul Julio Santillán și pianistul Mariano Castro, cuprinde piese de tango și din folclorul latino-american, încărcate de emoție, rafinament și inspirație, cu texte puternice și mesaje esențiale, menite să atingă sufletul și să celebreze forța, grația și autenticitatea. O experiență artistică în care muzica, povestea și sensibilitatea se împletesc pentru a transmite mesaje despre echilibru, frumusețe interioară și armonia, în acord cu sărbătorile lunilor februarie și martie: Ziua Îndrăgostiților, Dragobete, Mărțișorul și Ziua Femeii.
„Ideea titlului mi-a venit pornind de la una dintre piesele incluse în repertoriu, cu care deschidem concertul: vechiul tango “Volver”, devenit cunoscut în întreaga lume ca piesă emblematică a filmului „Volver”, realizat de regizorul de Pedro Almodóvar. Piesa vorbește despre reîntoarcerea acasă după 20 de ani, însă pentru mine a căpătat, pe parcursul pregătirii acestui turneu, o altă semnificație, una care mă reprezintă profund în acest moment: „Volver” este rezultatul unei idei care s-a născut, a crescut și s-a dezvoltat fără presiune, fără chin, dar cu multă muncă, forță și încredere. „Volver” înseamnă „a reveni” și este inspirat de femeile luptătoare care revin în forță. Este un turneu dedicat iubirii, forței interioare feminine și voinței de a trece peste greutăți. Publicul va trăi o experiență muzicală și emoțională unică.” (Analia Selis)
Turneul „VOLVER” integrează o importantă dimensiune socială, în holul sălii de spectacol vor fi amplasate (de partenerii de la Asociația Umanitară „Speranța pentru România”) urne pentru donații, publicul fiind invitat să contribuie, prin gesturi mici, la susținerea cazurilor medicale și sociale din întreaga țară.
Evenimentul din 24 februarie este organizat de Centrul pentru Cultură și Arte Carmen Saeculare Neamț și Asociaţia Culturală „Analia Selis”.
Partenerii turneului sunt Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) – cofinanțatori; Kaufland; Air France; Klass Wagen; OMV; Asociația Umanitară „Speranța pentru România”; mediaTRUST România
Parteneri media sunt: Radio România Actualități, Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio România, București FM, Radio România Regional (Timișoara, Cluj, Iași, Craiova), Radio România Internațional, TVR, Adevărul, Evenimentul Zilei, Cariere, eFemeia, HAPP.ro, LIFE.ro, Palindrom.eu, Ringier România (Avantaje, Libertatea, Elle, Unica, Viva), Observator Cultural, Psychologies România, Cărturești, BIZ.
Pentru mai multe detalii despre turneul naţional „Volver”, consultaţi site-ul www.analiaselis.com.
ANALIA SELIS
Analia Selis s-a născut la Tucumán, Argentina, în 1977. În 1998, a absolvit cursurile de pedagogie muzicală ale Universității de Muzică „San Miguel de Tucumán”, iar în 2002 cursurile de interpretare vocală din cadrul „Longy School of Music” din Boston (SUA). În 2003, s-a stabilit la București.
În 2004, a obținut Premiul III al Festivalului Internațional „Cerbul de Aur ”(Brașov), unde a reprezentat Argentina. Între 2005 și 2014, a repurtat multe succese în cariera sa de cântăreață de pop latino-american, devenind foarte cunoscută în România, unde a interpretat pe cele mai prestigioase scene, fiind invitată a celor mai importante posturi de televiziune și de radio.
În 2014, a început să cânte tango, desfășurând turneul național Vă place Tango? Între 2015 și 2019, a lansat trei mari proiecte de succes: Tango Simfonic (prima ediție), Tango Simfonic „Milonga de mis amores” (ediția a doua) și ArgEnTango. În acest timp a colaborat cu toate orchestrele din România și cu mari orchestre din Elveția (Biel Solothurn Symphony Orchestra), Cehia (Hradec Králové Philharmonic Orchestra), Lituania (Klaipėda Symphony Orchestra), Argentina (National University of Tucumán Symphony Orchestra), cântând sub bagheta unor mari dirijori, precum József Horváth, Tiberiu Soare, Radu Popa, Cristian Oroșanu, Kaspar Zehnder.
De asemenea, a mai cântat alături de marii muzicieni, precum Omar Massa (bandoneon), Julián Caeiro (pian), Mariano Castro (pian), Rafael Butaru (vioară), Julio Santillán (chitară), Răzvan Suma (violoncel). A fost invitată să cânte alături de diferite ansambluri: „Kamerata Kronstadt”, „Gaudeamus Quartet”, „Contempo Quartet”, precum și în cadrul unor importante festivaluri muzicale: Festivalul Internațional „George Enescu”, „Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț” (România), „Radio Song Festival” (Beijing, China), „Kammermusiktage Barth Festival” (Germania), „Das Einzigartige Crossover Festival” (Elveția), Festivalul și Concursul Internațional de Violoncel de la Klaipėda (Lituania), „Concentus Moraviae Festival” (Cehia).
În 2021, a lansat un proiect intitulat Symphonic Piazzolla, pentru a celebra centenarul nașterii lui Astor Piazzolla, și pentru a dezvălui astfel publicului o fațetă necunoscută a maestrului tango-ului, interpretându-i muzica în cea mai autentică manieră cu putință.
În 2022, a lansat un proiect de tango românesc numit Interbelic Simfonic, dedicat publicului său din România, ca rezultatul al multor ani de dragoste și respect față de acesta.
Tot în 2022, Comitetul Interministerial Argentinian i-a acordat distincția de „Country Brand Ambassador”, ca rezultat al contribuției sale la construirea identității naționale argentiniene în străinătate prin talentul ei impresionant.
În prezent, continuă să promoveze tango-ul tradițional argentinian și muzica lui Astor Piazzolla atât în România, cât și în Europa.
JULIO SANTILLÁN
Compozitor şi chitarist, născut în Tucuman, Argentina, Julio A. Santillán a studiat şi a lucrat în SUA în perioada 1998-2008. În anul 2009, s-a stabilit în Barcelona, Spania.
A studiat chitara la Conservatorul din Tucuman, Argentina, cu profesorul Pablo Gonzales Jasey. Pentru a-şi şlefui talentul, şi-a continuat studiile în SUA, la „Berklee College of Music” din Boston, unde a absolvit cu calificativul „Magna cum Laude” departamentul „Classical Composition y Contemporary Writing and Production” (Compoziţia clasică, scrierea şi producţia contemporană). A studiat şi improvizaţia cu Mick Goodrick.
A fost profesor universitar la „Manhattan College” din New York (2004-2009) şi la „Escola de Musica Diesi” din Barcelona (2009-2012).
Remarcat pentru talentul şi activitatea sa, a obținut următoarele premii: „Kunstgegen Foundation 2007 Music for Modern Dance Performance”, „Meet the Composer/Van Lier Fellowship”, „Louis Armstrong Jazz Award”, „Arif Mardin Award”, „Ascaplus Award”, „Contemporary Writing and Production Achievement Award y la beca BEST” (Berklee).
Ca orchestrator şi compozitor, a creat muzică pentru teatru, film, înregistrări şi concerte live ale multor artişti din toată lumea. Virtuozul chitarist argentinian Victor Villadangos a înregistrat în ultimul său album, „Guitar music from Argentina”, vol.II (Naxos) studii din cartea lui Julio Santillan - „Cinco estudios Criollos” („Cinci studii folclorice”). Compozitiile sale îmbină elementele muzicii tradiţionale din Argentina cu elemente din jazz şi muzica clasică.
Chitaristul Julio Santillan a fost invitat să cânte şi să susţină masterclass-uri în Argentina, Columbia, Finlanda, Grecia, Canada, Spania, Italia, România, Germania, Belgia, Franța, Cehia şi în peste cincizeci de oraşe din SUA.
Până în momentul de față a înregistrat peste 40 de compact discuri cu muzicieni din diferite ţări ale lumii. A împărțit scena cu artişti importanţi, precum Mercedes Sosa, John Mayer, Pablo Ziegler, Paquito D'Rivera, Bonnie Raitt, Tania Libertad, Diana Krall şi Leon Gieco.
Pe lângă apariţiile solo, chitaristul Julio Santillan cântă cu diferite ansambluri, fiind prezent împreuna cu ansamblurile pe care le conduce la diferite festivaluri de prestigiu, printre care se numără și „Blue Note Jazz Club” New York, „Festival Guitarras del mundo” Argentina, Festival Internaţional „George Enescu” Bucureşti.
Cele patru compact discuri, care conțin lucrări semnate de Julio Santillan, sunt: „Desde el Norte”, „Anit Negra”, „Nann” şi „El Bosque de la Memoria”, apărute la casa de discuri „BigSur Records”.
MARIANO CASTRO
Muzician complex, pianist, chitarist, compozitor, orchestrator, solist și membru în diferite formaţii, Mariano José Castro, argentinian din Buenos Aires, s-a stabilit în anul 2013 în România. A adus cu el vasta sa cultură muzicală, un statut recunoscut la nivel mondial şi o mare bucurie de a cânta.
În cariera sa de interpret la pian sau chitară, abordează diferite stiluri muzicale, cântând ca solist sau în formaţii de tango, jazz, rock şi muzică clasică. Are la activ peste 40 de turnee internaționale efectuate în diferite orașe din Statele Unite, Canada, Brazilia, Ecuador, Italia, Elvetia, Germania, România, Franța, Rusia, Portugali, Polonia, Spania, Danemarca, Suedia, Bulgaria, Olanda, Cehia si Lituania.
Din anul 2008, face parte din grupul „Narcotango”, care realizează o fuziune între tango, jazz şi muzică electronică. Împreună cu „Narcotango”, Mariano Castro, în triplă calitate de interpret, compozitor și orchestrator, a fost nominalizat de două ori la „Latin Grammy Awards” (2009 şi 2010), la categoria „Cel mai bun album de tango”. În decembrie 2013, Congresul din Buenos Aires îl declara pe Mariano Castro, împreuna cu ceilalţi membrii ai trupei „Narcotango”, „Personalitate marcantă a Culturii din Buenos Aires pentru întreaga sa traiectorie artistică şi pentru contribuția artistică în promovarea culturii argentiniene”.
Cu sprijinul „Academiei Naţionale de Tango”, al Ambasadei Argentinei în România, al Secretariatului Naţional de Cultură al Argentinei, al Guvernului din Buenos Aires şi al Ministerului de Relaţii Externe, Mariano Castro a realizat workshopuri despre istoria şi evoluţia tangoului, fiind prezent în universităţi, şcoli, asociaţii culturale din SUA, Spania, Brazilia, Columbia, Italia şi România.
Mariano Castro şi-a început pregătirea muzicală la vârsta de 10 ani, când a început să studieze pianul şi chitara. La 18 ani (1993) a fost admis la Conservatorul Muzical Melani din Buenos Aires, unde a studiat în paralel cele două instrumente. S-a perfecţionat cu Vera Anosova (Rusia), Rubén Ferrero (Argentina), Norman Simmons (SUA) și Nicolás Ledesma (Argentina). După încheierea studiilor, a fost profesor de pian și de chitară la Conservatorul Muzical Melani din Buenos Aires și a predat cursuri de master despre interpretarea tangoului, atât în Argentina, cât și în alte țări.
La un an după stabilirea sa în România (2014), a fost solicitat să scrie aranjamentele pentru programul turneului „Duelul Viorilor”, cu participarea violoniştilor Liviu Prunariu şi Gabriel Croitoru. Cu acest prilej a realizat aranjamentul într-o versiune originală a lucrării „Anotimpurile porteños”, de Astor Piazzolla, variantă foarte apreciată de publicul român.
În 2015, începe colaborarea cu cvartetul „Passione”, alături de care asigură susţinerea muzicală în spectacolele de tango argentinian Luna Tango, precum şi în concertele cu muzică de tango argentinian intitulate LunaTango Concert, în săli precum ArtCub (Bucureşti), Opera Română şi Filarmonica Oltenia, ambele dinCraiova.
Tot în 2015, apare ca pianist solist alături de diferite orchestre filarmonice din Romania, precum Orchestra de Camera Radio (Bucureşti), „Kamerata Kronstadt” (Braşov), Filarmonica Târgu Mureș, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești și în concertele intitulate Tango Simfonic, împreună cu cântăreaţa argentiniană Analia Selis, aranjamentele muzicale fiind realizate integral de către Mariano Castro. În perioada 2025-2020, susține peste 30 de concerte cu Orchestre ale Filarmonicilor din Romania, Elveția, Cehia ți Lituania.
În 2016, devine membru al ansamblului „ArgEnTango”, în calitate de pianist, alături de Răzvan Suma (violoncel), Rafael Butaru (vioară), Omar Massa (bandoneon) şi Analia Selis (voce), realizând un turneu naţional cu lucrări de Astor Piazzolla, pentru care scrie, şi de această dată, toate aranjamentele muzicale necesare acestui proiect.
În 2017, începe două proiecte simfonice noi, în ambele cânta la pian și scrie aranjamentele orchestrale. Primul proiect se numește Fits canta Piaf, cântând alături de Alexandra Fits (voce) și dirijorul Cristian Oroșanu în diferite Filarmonici din țară precum cele din Brașov („Kamerata Kronstadt”), Pitești, Râmnicu Vâlcea, Ploiești și. Al doilea proiect este Tanase Fits Piaf, a cărui premieră a avut loc la Opera din Brașov, în octombrie 2017, și care a fost prezentat în februarie 2018 și la Ateneul Român din București, împreună cu Orchestra „Camerata Regală”.
În 2017, împreună cu Carlos Libedinsky (fondatorul trupei „Narcotango”), face un turneu în Europa, cântând 15 concerte în orașe din Germania, Spania, Italia și Danemarca.
În februarie 2018, proiectul simfonic Tanase Fits Piaf, în care participă în dublă calitate - de pianist și orchestrator -, este prezentat la Ateneul Român din București, una dintre cele mai importante săli de concerte din țară, în care cântă alături de Alexandra Fits (voce) și de „Camerata Regală”, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu.
Tot în 2018, susține concertul de deschidere al prestigiosului Festival „C’Art Fest”, din Cristian (România), prezentând proiectul simfonic omagial Maria Tănase, ocazie cu care realizează aranjamentele orchestrale pentru (18) cântece din repertoriul vast și divers al Marii Doamne a cântecului românesc.
În același an, cântă, alături de „ArgEnTango”, la Festivalul Kammermusiktage 2018, în Barth, Germania, și prezintă în Elveția, în orașele Biel și Solothum, proiectul Tango Simfonic, tot în calitate de pianist și orchestrator. În noiembrie 2018, realizează orchestrațiile pentru concertul rock simfonic Simfonia 20, al trupei românești de rock „Bere Gratis”, care a avut loc la Sala Palatului din București (o sală cu o capacitate de 5000 locuri). Încheie anul 2018, așa cum l-a început, cu un alt concert la Ateneul Român din București, alături de violonistul Rafael Butaru, cântând în duet opere și transcrieri muzicale după compozițiile lui Astor Piazzolla.
În ianuarie 2019, susține un concert și un atelier (workshop) de muzicalitate și creativitate în Philadelphia, Statele Unite ale Americii (SUA). În același an, prezintă un nou proiect simfonic, tot în dublă calitate - de pianist și orchestrator -, numit Tribut Nat King Cole, cu ocazia împlinirii a 100 ani de la nașterea marelui artist american. Susține în premieră acest concert, alături de binecunoscuta solista de jazz din România, Luiza Zan, la Castelul Bran (miticul Castel al lui Dracula), apoi la Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, și, în 2020, la Filarmonica din Brașov, în cadrul festival TAMTAM.
În aprilie 2019, susține concerte în Italia (Napoli, Roma, Modena), în duet cu Carlos Libedinsky, iar în luna mai, alături de „ArgEnTango”, prezintă noul compact disc al grupului în orașul Klaipeda, din Lituania. Sub bagheta dirijorului Kaspar Zehnder, susține, în același an, concertul Tango Simfonic, în Riggisberg, Elveția, alături de „Klaipeda Chamber Orchestra” (Lituania), și în Republica Cehă, împreuna cu Filarmonica „Hradec Kralove”, (unde cântă în trei concerte la final de an).
Tot în 2019, realizează pentru trupa „Taxi” 24 de aranjamente muzicale pentru orchestră, pe care le prezintă în concertul aniversar al formației pop-rock românești, susținut alături de ea și de Orchestra Simfonică București, la Sala Palatului. În acest proiect de excepție participă nu doar în calitate de orchestrator, ci și ca dirijor.
Începe anul 2020 susținând trei concerte cu proiectul Tango Simfonic, alături de Orquesta Filarmónica Hradec Kralove, în Republica Cehă, două în orașul Hradec Kralove și unul în Jablonec nad Nisou, toate cu ocazia festivităților de Anul Nou. Tot la începutul lui 2020, susține în Klaipeda, în calitate de pianist și dirijor, concertul Classic meets Tango, alături de Klaipeda Chamber Orchestra.
În 2021, revine cu această orchestra și cu proiectul Piazzolla 2021, celebrând centenarul nașterii scompozitorului argentinian, proiect pe care l-a prezentat în 2021 în diferite orașe cu diferite orchestre din România, precum Orchestra Filarmonică „Dinu Lipatti” (Satu Mare), Orchestra Filarmonică „Ion Dumitrescu” (Râmnicu Vâlcea), Orchestra Filarmonică „Oltenia” (Craiova), Orchestra Filarmonică Pitești, Orchestra Filarmonică Târgu Mureș, Filarmonica Sibiu, Filarmonica „Banatul” Timișoara, Filarmonica „Paul Constantinescu” Ploiești, Filarmonica Sibiu, Filarmonica „Mihai Jora” Bacău. În acest proiect, a prezentat un program vocal și instrumental integral Piazzolla, soliști fiind Analia Selis (voce) și Mariano Castro (pian și aranjamente orchestrale).
A fost invitat la numeroase festivaluri internaționale, dintre care amintim aici Fesitvalul internațional „Vacanțe Muzicale la Piatra-Neamț”.
DOR ȘI DRAG DE DRAGOBETE
De ani buni, Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” a instituit o tradiţie în a celebra Ziua de Dragobete, sărbătoarea dragostei la români. Năvalnicul, altă denumire atribuită Dragobetelui, va fi anul și acesta sărbătorit de cursanții Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț. Astfel, în organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, duminică, 22 februarie, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț (ora 16:00), va avea loc spectacolul „Dor și drag de Dragobete”, în care protagoniști vor fi membrii Grupului vocal „Floare de colț”, compus din elevii clasei Canto tradițional, coordonată de prof. Georgiana Șerban Axinte.
Intrarea la eveniment va fi liberă, în limita locurilor disponibile.
Zeul dragostei şi bunei dispoziţii pe plaiurile româneşti, denumit şi Cap de Primăvară, Dragobetele, fiul babei Dochia, este identificat în tradiţia strămoşească cu zeul dragostei în mitologia romană, Cupidon, sau cu Eros, omologul din mitologia greacă. Numit pe alocuri şi Năvalnicul, Dragobete, feciorul frumos care ia minţile fetelor şi femeilor tinere, se crede că a fost transformat de Maica Domnului în floare, cea care portă numele de năvalnic.
De Dragobete, dacă e timp frumos, fetele şi feciorii ies în poieni, hăulind şi chiuind, pentru a culege primele flori de primăvară. Din zăpada netopită, fetele şi femeile tinere îşi fac rezerve de apă pentru spălare în timpul sărbătorilor de peste an.
Desfăşurarea tradiţiilor, a ceremonialelor şi a actelor rituale legate de sărbătoarea iubirii la români este atestată de generaţiile vârstnice, de la care s-a preluat, printre altele, şi zicala „Dragobete sărută fete!”.
„DU-MĂ, DORULE, LA MAMA” EVENIMENT SPECIAL AL ELEVILOR ȘCOLII POPULARE
Clasa de canto popular din cadrul Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț, coordonată de prof. Laurențiu Marian, omagiază, în avans, ziua de 8 Martie printr-un concert extraordinar. Sub genericul „Du-mă, dorule, la mama”, Ansamblul de cântece populare „Nemțișorul” va evolua pe scena sălii „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț, joi, 5 martie, ora 17:00.
Intrarea la acest eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile.
ZÂMBET DE MAMĂ
Luna în care fiecare dintre noi sărbătorește cea mai scumpă dintre ființe, MAMA, luna lui mărțișor debutează artistic prin organizarea de către Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a concertului folcloric intitulat „Zâmbet de mamă”, în care vor evolua cursanții Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț și elevii claselor externe ale acesteia, cu toții coordonați coregrafic de prof. Anda Maria Acristinei. Invitați în cadrul concertului vor fi interpreta cântului moldovenesc Angelica Flutur și Ansamblul folcloric „Comorile Neamțului”.
Concertul va avea loc duminică, 1 martie 2026, la Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț, ora 16:00. Prezintă: Andra Bican și Bogdan Bodescu.
Accesul la sală se face pe baza invitației (45 lei/loc) care poate fi procurată apelând la telefon: 0766.688.688.
„FLORICICĂ DE LA MUNTE” CELEBREAZĂ UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
În cadrul evenimentului intitulat „Sărbătorirea Unirii”, dedicat împlinirii a 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, Ansamblul Folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț va celebra istoricul eveniment petrecut la 24 ianuarie 1859, jucând tradițională HORĂ A UNIRII împreună cu elevii și cadrele didactice de la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Piatra-Neamţ.
Este de remarcat faptul că de mai bine de zece ani elevii, cadrele didactice de la prestigioasainstituție de învățământ nemțeană și membrii Ansamblului folcloric „Floricică de la Munte” se prind în HORA UNIRII. Acesta este un proiect cultural pe care cele două instituții îl realizează în parteneriat, mergându-se pe ideea centrală conținută în versurile lui Vasile Alecsandri: „Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română!”.
Simbioza artelor la Piatra-Neamț, de Ziua Culturii Naționale „ETERNUL EMINESCU” CELEBRAT DE ACTRIȚA IOANA CALOTĂ, PIANISTA MARIA-LOUISA VAN STADEN ȘI ARTISTUL VIZUAL ANDREEA TOMA
De Ziua Culturii Naționale poezia, muzica și artele vizuale se împletesc din nou pentru a deschide seria de evenimente organizate în anul 2026 de Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț. În parteneriat cu Asociația Culturală „Pro Valores” și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima" Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, va avea loc recitalul de poezie și muzică desfășurat în cadrul proiectului „Etenul Eminescu”. Pe scenă vor urca două artiste de primă mărime: actrița Ioana Calotă, de la Teatrul „Nottara” din Capitală, și pianista Maria-Louisa van Staden, născută la București. Acestora li se alătură, pentru a completa simbioza artelor, Andreea Toma, artist vizual, originară din Piatra-Neamț, care vine în fața publicului nemțean cu o expoziție a celor mai valoroase lucrări ale sale.
Evenimentul, care beneficiază de finanțarea Consiliului Județean Neamț, se va desfășura joi, 15 Ianuarie 2026, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț, ora 17:00.
Intrarea la eveniment este liberă, în limita locurilor disponibile..
***
Ioana Calotă este actriță la Teatrul „Nottara” din București. În anul 2003 a absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, București, Secția Actorie, la clasa profesorilor Mircea Albulescu, Sanda Manu și Ion Cojar, iar în anul 2008 a obținut și diploma de Master în actorie, la clasa prof. Gelu Colceag.
De-a lungul carierei a obținut numeroase premii: Premiul pentru cea mai bună actriță de comedie acordat de juriul publicului pentru rolul Suzanne din „Figaro”, regia: Mihai Lungeanu – Festivalul Internațional de Teatru „Fest(in) pe Bulevard”, 2019; Premiul pentru cea mai bună interpretare feminină și pentru cel mai bun spectacol: „Mă cheamă Isbjorg. Sunt o leoaică”, de Havar Sigurjonsson, regia: Gianina Cărbunariu, 2003; Premiul special al juriului la Festivalul „Sică Alexandrescu”, pentru rolul Elena Ivanovna Popova și Premiul pentru cel mai bun spectacol, „Ursul”, de A.P. Cehov – Gala Tânărului Actor, 2003; Premiul „CINEMAIUBIT” pentru cea mai bună interpretare feminină pentru rolul Cristinei din filmul „Camera 13 cu vedere la stradă”, regia: Didona Pantazi, 2002; nominalizare la Gala Premiilor UNITER 2024, la categoria Cea mai bună actriță în rol principal pentru rolul din „Decameron 135666”, de Alexander Hausvater, Teatrul Dramaturgilor Români București.
A jucat în zeci de spcetacole de teatru, cea mai recentă premieră fiind rolul Corneliei Dumitriu-Rodriguez din „Patimile sexului frumos în Epoca de Aur (așa cum le vedem la televizor)”, de Selma Dragoș, regie și dramaturgie: Elena Morar, 2025. De asemenea, a colaborat cu regizori importanți, printre care Cristi Puiu.
Ioana Calotă este o artistă care vrea să aducă energie, viață, liniște, adevăr, lumină, iubire oriunde apare.
Maria-Louisa van Staden, născută la București, pe 26 noiembrie 2007, a cântat pe unele dintre cele mai importante scene europene. Debutul internațional a avut loc la Londra, la „Royal Albert Hall”, când avea opt ani, după câștigarea Premiului întâi la un prestigios concurs internațional. Au urmat recitaluri pe scene din: Viena - „Musikverein”, Salzburg - „Wiener Saal Mozarteum”, Hamburg - „ElbPhilarmonie”, Berlin, Bruxelles, Amsterdam, Roma, Paris, Varșovia.
Debutul cu orchestra l-a avut la vârsta de treisprezece ani, fiind invitată să cânte Concertul nr. 3 de Ludwig van Beethoven, cu Orchestra de Cameră din Tarnow, sub bagheta maestrului Masahi Katayama. Un an mai târziu, este din nou invitată să cânte cu Orchestra din Tarnow, Concertul nr.2 de Frederic Chopin.
Maria-Louisa van Staden are peste o sută de premii naționale și internaționale, dintre care peste cincizeci sunt premii întâi și trofee. În 2025, a obținut la Viena, în cadrul ediției a VII-a a „Vienna New Year’s Concert International Music Competition”, premiul „Wiener Klassik” pentru cea mai bună interpretare a unui concert clasic vienez - Concertului nr. 3 de Beethoven.
ATOMA (Andreea Toma) s-a născut în 1995 la Piatra Neamț. Este artist vizual care lucrează din București, dar lucrările ei pot fi văzute în multe orașe din țară. A studiat pictura la Facultatea de Arte din București și arta murală în cadrul Facultății de Arte Decorative din București.
Arta creată de ATOMA abordează și critică frontal impactul pe care tehnologia și social/mass-media îl au asupra societății și asupra fiecărui individ în parte. Impactul media și al social-media riscă să deturneze și să subordoneze relațiile sociale, falsificând realitatea (prin idealizarea ei în cheie comercială și prin nivelarea „glossy” a acesteia), (social/mass)-media infiltrându-se între individ și context, erijându-se abuziv în postura de mediator „necesar”, dar, în fapt, deseori manipulator.
Consumerismul, izolarea determinată de comunicarea tot mai mult virtuală, refugierea în video-game-uri, dependența de „suplimente alimentare” și de smartphone sunt tot atâtea subiecte pe care ATOMA le abordează fără compromis, prin lucrări murale, pictură în ulei, fotografie și instalație, deconspirând natura lor în esență subversivă și invazivă. Artista apelează la pastile ca obiecte fizice pe care le integrează în lucrări pentru a crea texturi, ca simbol evident al dependenței.
O altă marcă în lucrările din această serie sunt ochelarii VR, a căror reprezentare, uneori schematică, alteori figurativă, este un element care simbolizează simultan tehnologia și dependența noastră de ea; și devin ei centrul de interes al lucrării.
ATOMA a avut mai multe expoziții personale și a participat la mai multe de expoziții de grup. Muralele ei pot fi văzute în mai multe orașe din Romania, București, Târgu Jiu, Bacău, Sibiu, Satu Mare, Petroșani, Râmnicu Vâlcea și Galați.
SĂRBĂTORI POPULARE ROMÂNEŞTI – BOBOTEAZA
Începând numărătoarea zilelor de la Anul Nou, 6 ianuarie este creaţia biblică a omului. Pornind de la acest mit biblic al creaţiei omului de către Dumnezeu, Părinţii Bisericii creştine au fixat dubla naştere a Pruncului Iisus: fizică şi spirituală (Botezul). Comasarea celor două mari evenimente creştine într-o singură zi, logică din punctul de vedere al noii credinţe, a devenit, cu timpul, sursă de neînţelegere şi confuzie pentru credincioşi. În această situaţie, teologii au găsit o soluţie de compromis: au păstrat data de 6 ianuarie pentru Botezul Domnului Iisus şi au devansat naşterea fizică cu două săptămâni, pe 25 decembrie, unde se celebra, pe atunci, moartea şi naşterea zeului iranian Mithra şi a celui carpato-dunărean Crăciun.
Translaţia datei Naşterii Domnului peste Anul Nou roman, prăznuit la Calendele lui Ianuarie (1 ianuarie) şi suprapunerea acestui eveniment creştin peste ziua de celebrare a zeilor amintiţi avea să producă un amestec greu de descifrat astăzi al sărbătorilor şi obiceiurilor creştine cu cele precreştine.
În Calendarul popular, ziua de Bobotează cuprinde elemente specifice sărbătorilor de Crăciun şi Anul Nou: local, se colindă; se fac şi se prind farmecele şi descântecele; se află ursitul; se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an; se crede că se deschide Cerul şi vorbesc animalele, ard comorile.
O pondere deosebită o deţin însă actele rituale şi practicile magice de profilaxie şi purificare. La riturile creştine de sfinţire a apei (agheasma), la umblatul cu botezul şi aruncarea crucii în apă de către preoţi, poporul a adăugat altele noi: spălatul sau scufundarea rituală a oamenilor în apa râurilor sau lacurilor; împuşcături, strigături (Chiraleisa în nord-vestul Transilvaniei) şi producere de zgomote; aprinderea focurilor (Ardeasca în Bucovina); împrăştierea substanţelor urât mirositoare; afumarea oamenilor, vitelor şi anexelor gospodăreşti; încuratul cailor.
La această teribilă ofensivă împotriva spiritelor rele sar în ajutorul oamenilor lupii, singurele vietăţi care văd diavolii, îi aleargă şi îi sfâşie cu dinţii. De frica lupilor, dracii săreau în ape şi, după ei, bărbaţii curajoşi. Preoţii sfinţeau apele cu agheasmă şi aruncau crucea.
O practică interesantă de purificare şi alungare a spiritelor malefice este alergatul sau încuratul cailor. O dată pe an, la Bobotează, cei doi rivali calendaristici, lupul şi calul, primul stăpân peste iarnă, al doilea peste vară, luptă pentru o cauză comună: izgonirea diavolului.
Alimentele rituale specifice zilei de Bobotează sunt piftia şi grâul fiert. (Ion Ghinoiu)
DIN CREDINŢELE ŞI DATINILE POPORULUI ROMÂN AJUN DE BOBOTEAZĂ
Azi e ajunul Bobotezei, zi în care, aşa cum ne transmite peste timp părintele Verşescu, „fetele mari, cam cu ruşine, cam cu obrajii roşii de sfială, ca să se poată mărita, roagă părintele să le îngăduie puţin să-şi ia câteva fire de busuioc din fiştocul noduros de gheaţă cu care el stropeşte casele şi pe credincioşi”.
Tot astăzi, în ajun de Bobotează, se cântă pentru ultima oară, în acest ciclu de sărbători de iarnă, colinde. Iată una:
“Pe cărarea şerpuită,
Cu argint împietruită,
Au pornit de sărbători
Cete de colindători.
Busuioc verde pe masă
Dă-ne, gazdă, drumu-n casă,
Că umblăm cântând de-aseară,
La fereşti de geruială,C-aşa-i datina la noi:
Colindăm de sărbători,
Pe la oameni gospodari
Cu flăcăi şi fete mari!”
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (IV)
Zilele de sărbători în comuna Tarcău
Preotul Gheorghe Verşescu istoriseşte atmosfera din Ajun de Crăciun din casele ţăranilor, dar şi obiceiurile de Anul Nou
Pe 24 decembrie, în dimineaţa de Ajun deci, „preotul şi cu dascălii, de pe la patru dimineaţa, umblă cu icoana Naşterii Domnului Iisus Hristos din casă în casă, începând cu [satul, notă personală] Cazacii şi sfârşind cu [satul, n.p.] Măciucaşii pe la ora opt sau nouă seara” ne informează preotul Gheorghe Verşescu în a sa lucrare „Monografia comunei Tarcău” a cărei primă editare a văzut lumina tiparului în 1942. Şi domnia sa continuă: „băieţii se ţin droae după preot şi vestesc pe credincioşi cu străvechiul Chiraleisa – pe greceşte, Chirie eleison – iar la ajunul Bobotezei mai strigă Onihoho. Gazda primeşte preotul cu lumânarea aprinsă, preotul cu ai lui cântă troparul şi condacul praznicului Naşterii Domnului, cei de casă sărută icoana şi mâna preotului, cel care felicitează la mulţi ani, îi mai întreabă de sănătate, de ale gospodăriei necazuri şi greutăţi şi pleacă la alţi enoriaşi.
Toate gospodinele au grijă să primească pe preot cu casa văruită. Ori măcar lipită proaspăt pe jos. Altele ţin obiceiul din vechime să omenească pe preot cu masa plină de bucate de post, gătite cu ceapă prăjită în untdelemn, boambe fierte, pere, mere, cireşe uscate, fierte şi aburind de clocotit, cu farfurii pline de julfă – un fel de turte cu sămânţă de cânepă, cu «pelincile Maicii Domnului», nişte pospaiuri de aluat cu zahăr şi miere de albine şi cu nucă pisată pe ele, cu străchini pline cu nuci, cu mere pentru băeţi, farfurii cu piftele de cartofi sau orez cu zahăr, cu câte un pumn de zahăr cubic, câte o farfurie, două cu sarmale de orez. Toate bunătăţile pentru părintele care se osteneşte până la casele lor. Şi pentru ca Sfinţia Sa să blagoslovească masa, blagoslovenie din care au a gusta şi cei din casă şi pentru ca tot anul ce va să vie să fie masa încărcată.
Dar mâncarea fără băutură nu merge pe gât, iar voia bună ar tânji fără oleacă de udeală. Un rachiuaş cald fiert cu mirodenii merge uns pe gât. Un pahar, două, trei, cât îl ţin balamele pe bietul părinte.
La alte case se serveşte vin fiert cu cuişoare, scorţişoară şi aburind în pahare. Ca să se mai încălzească părintele de atâta ger cât îndură. Şi «să iai Părinte, să goleşti paharul, că mă supăr» stăruie gospodarul. Ici un rachiu, colo un vinişor, închipuiască-şi oricine ce se alege de preot, dacă se potriveşte credinciosului!
Alte gospodine stărue să se aşeze preotul puţin pe laiţă, ca să le stea cloştile pe ouă, sau, cele cu fete mari, ca să se mărite fetele. (…)
În tot satul bucurie şi voe bună pentru sosirea sărbătorilor Crăciunului. Unii o iau cu păhărelul din ajun şi, cât ţine Crăciunul nu se mai opresc.
În noaptea de Crăciun, copiii umblă cu colinda.
Spre Anul Nou, tot satul e în fierbere. Mai dinainte cu câteva zile, flăcăii se pregătesc de uniforme ofiţereşti, cu hârtie colorată, cu chipie reformate, cu săbii ruginite. Împodobesc o capră, tocmesc un taraf de lăutari şi toată noaptea umblă din casă în casă cu hora şi felicitările.
Atâta-i şi a lor la vremea asta!
Toată lumea primeşte capra. Aceasta-i cinstea tineretului din satul nostru.
Copiii nu se lasă nici ei mai prejos. Pregătiri înfrigurate pe capul lor! Fluer dela oi, să răsune bine. Biciul lung, de cânepă, să pocnească tare. Buhai, dobă, clopoţel, toate sunt puse la contribuţie, după ce mai înainte s-a făcut repetiţie, ca să iasă bine în noaptea atât de mult aşteptată.
Buhaiul este o putinică de brad cu fundul de piele tăbăcită de oaie, prin care trece un şmoc gros de păr de cal, tras prin sacâz. Băetul trage mereu de şmocul de păr scoţându-se nişte sunete groase, asemănătoare cu mugetul de buhai, de unde şi numele.
Doba este o sită de cernut făina căreia i s-a scos pânza de păr şi i s-a aplicat un burduf de piele de oaie.
Urături peste urături. Chiote, râsete ce înveselesc pe toată lumea.
«Aho! Aho! Copii şi fraţi
Staţi puţin şi nu mânaţi…»
Şi tot cam aşa înainte după străvechile versuri.
Dacă nu găsesc piele pentru dobă ori buhai, gurile rele spun cum pieile câinilor vagabonzi răspund acestor neapărate trebuinţe.
Şolticii de băeţi prind de pe drum câinii cu arcanul, îi omoară, îi jupuiesc, le tăbăcesc pieile şi le aplică pe veşca viitoarei dobe.
Dimineaţa de Anul Nou, copiii umblă cu sămănatul din casă în casă.
«Să trăiţi, să înfloriţi
Ca merii, ca perii…»
Li se dă un gologan, doi, alţii le oferă covrigi.
Că în noaptea Anului Nou se mai bat copii, că cei mari prind pe cei mici sau mai slabi şi le iau din gologani, acestea sunt lucruri obişnuite şi trecătoare. Că şi unele copile umblă cu uratul decusara un ceas, două, parcă poţi să le opreşti? Că şi unii oameni mari, maturi, vârstnici umblă cu uratul, ce să le faci?
O isbucnire de fericire, care cuprinde pe toată lumea n-o poţi zăgăzui cu morala, cum nu poţi opri puhoiul cu toate iezăturile. Lumea să se bucure. O zi pe an are şi ea, când uită de toate necazurile. Şi mic şi mare. Şi tânăr şi bătrân.”
Vremuri de demult. Dar nu depinde decât de noi să le reînviem și să le retrăim.
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ALE ROMÂNILOR DE ALTĂDATĂ Povestea obiceiurilor şi datinilor moştenite din moşi strămoşi (III)
MOŞ AJUN
Ziua de ajun a Ajunului;
asemănările lui Moş Ajun cu Moş Crăciun
Pătrunşi deja în cadrul zilei de ajun a Naşterii Domnului, merită subliniat faptul că această zi este patronată de Moş Ajun, cel care, sub influenţa creştinismului, cu timpul, a decăzut ca importanţă o dată cu apariţia lui Moş Crăciun. Cu toate astea, şi Moş Ajun îşi are importanţa sa bine fixată în credinţele populare. Dispunând de bogăţiile specifice mediului agricol, el este cel care îi dăruieşte pe copii cu funcţia de colindători, dar şi pe cei mari, prin intermediul practicilor simbolice ale Semănatului.
Tot legat de Moş Ajun, cel care în imaginaţia poporul român îi este precum un frate geamăn lui Moş Crăciun, căci, amândoi sunt bătrâni, bătrâni, din vremuri de demult uitate, sunt de când lumea şi lumina, cu bărbi albe, ca de zăpadă, amândoi buni şi darnici, amândoi răspândind veselia în jurul lor, Moş Ajun, spuneam, dăruieşte copiilor nuci, mere, colăcei, spre deosebire de Moş Crăciun, cel care aduce haine, jucării, cârnaţi şi şorici de purcel.
Conform tradiţiei, în această zi de Ajun, pe Maica Domnului o apucaseră durerile facerii. Ea îi cere adăpost lui Moş Ajun, cel care o refuză şi o îndrumă spre fratele său mai mare şi mai bogat, Moş Crăciun, care era şi stăpânul unui staul, loc în care au tras Iosif şi Maria. După naşterea lui Iisus, Moş Ajun, cel care tot timpul stătuse prin preajma staulului gata oricând să ajute la nevoie, a aşezat Pruncul sub un măr din apropiere şi, ca semn de dărnicie, sentiment izvorât din bucuria ce-l cuprinsese la Naşterea Domnului, s-a apucat să arunce copiilor ce treceau pe acolo merele din copac.
Revenind la ziua de Ajun, în vechime, aceasta era ziua tăierii porcilor. Animale care nu erau sacrificate în decursul postului pentru „a nu spurca vasele şi pe cei din casă cu mâncare de frupt”, aşa cum aflăm de la Tudor Pamfile în lucrarea sa „Sărbătorile la români”.
În dimineaţa de Ajun de Crăciun toţi creştinii se pregătesc să întâmpine, în a lor gospodărie, preotul. Acesta vine să le vestească apropiata sărbătoare, Naşterea Domnului, sfinţindu-le, totodată, bucatele cele pregătite deja, de cu noaptea, de gospodinele casei. Există credinţa că odată ospătate, bucatele – neapărat de post! – aduc noroc şi bogăţie în tot anul ce vine.
Legat de acest moment al intrării în case a preotului cu Ajunul, din popor se spune că e bine ca acesta „să şadă pe pat pentru a sta, mai apoi, cloştile pe ouă şi pentru a scoate pui mulţi; iar sub aşternutul pe care stă popa să se puie nişte boabe de grăunţe, acelea care mai apoi vor fi date cloştilor ca să nu înăduşe puii la clocit.” Sunt aspecte pe care ni le dezvăluie Artur Gorovei în a sa carte „Credinţe şi superstiţii ale poporului român”.
Iar de la Tudor Pamfile aflăm că „în noaptea de Ajun nimănui nu-i este îngăduit a dormi în fân sau pe paie în grajd, căci aceasta este noaptea când boii, cei ce l-au încălzit pe Prunc cu răsuflarea lor, dar împreună cu boii şi toate vitele, vorbesc între ele, destăinuind, între altele, şi locurile unde se află comori ascunse în pământ, comori care în această noapte ard.” Pe cei ce nu ascultă de acest sfat îi paşte, în scurt timp, mari primejdii.
La miezul nopţii dintre ziua de Ajun şi cea de Crăciun, se crede că cerurile se deschid. Dar această minune nu poate fi văzută decât de cei fără de păcate. Cei care pot auzi glasurile îngerilor. Tot în acest moment, al miezului nopţii dintre cele două sfinte zile, se spune că apa se preface în vin, semn al începerii sărbătorii. De altfel, se spune că în întreaga zi de Ajun nu se pune rachiu pe masă, deoarece această băutură este inventată de Diavol, cel care se distrează pe seama celui ce bea din băutură în zi de post.