FESTIVALUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ „STEAUA SUS RĂSARE”, EDIȚIA 52
Marți, 27 decembrie 2022, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte
„Carmen Saeculare” Neamţ, va avea loc a LII-a ediţie a tradiţionalului Festival
de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare.
Aşa cum se întâmplă de mulţi ani, străzile din centrul municipiului
Piatra-Neamţ vor fi luate cu asalt de colindători, urători, mascaţi, urşi,
capre, cerbi, aparţinând alaiurilor din toate colţurile judeţului şi din
judeţele megieşe: Vaslui, Iași şi Bacău. Invitat de onoare va fi grupul invitat
din Republica Moldova, „Crenguță de iederă” din Chișinău.
Aşadar, marți, începând cu ora 16:00, pe traseul devenit tradiţional
(Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău” –
Teatrul Tineretului) va avea loc parada formaţiilor participante: Ansamblul
folcloric „Floricică de la munte”, „Urşii” de la Asău (Bacău), Ansamblul folcloric „Florile și codrii Stănișoarei”
(Borca, Neamț), Alaiul de datini şi obiceiuri de la Răuceşti
(Neamţ), Alaiul de datini şi obiceiuri de
la Urecheni (Neamţ), „Alaiul Plugușorului - Sumănarii” și „Banda
lui Jianu” (ambele din Trifeşti, Neamţ),
„Urșii giroveni” și Alaiul de datini de la Girov (Neamț),
„Cerbul de la Zebreni” (Cotnari, Iași), Alaiul de datini şi
obiceiuri de iarnă de la Timişeşti (Neamţ), Alaiul căiuţilor din
Mărgineni (Neamţ), Alaiul de datini și obiceiuri de la Farcașa
(Neamţ), Ansamblul „Crenguță de iederă” din
Chișinău (Republica Moldova), Alaiul de datini din Muntenii de Jos
(Vaslui) și Alaiul de datini și obiceiuri de la Pâncești (Neamț)
Parada formaţiilor va fi urmată de un spectacol maraton (ora 17:00), la
scena mobilă din fața Palatului Telefoanelor urmând să poposească fiecare alai,
care să prezinte momentele reprezentative zonei din care provine.
***

ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA
MUNTE”
Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen
Saeculare” Neamţ, organizatorul Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă
„Steaua Sus Răsare”, va fi reprezentată în festival de Ansamblul „Floricică de
la munte”.
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică
de la munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi
păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul
nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a
costumelor populare româneşti. În palmaresul ansamblului se află distincţii
obţinute la manifestări prestigioase din întreaga Europă: Festivalul
Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la
Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul
de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la
Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu
Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internaţional „Olympus” (Katerini, Grecia)
sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a instituţiei,
Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul
literar şi coregrafic al zonei.
Astfel, creaţii cum sunt „Balada lui
Pantelimon” sau cea a lui Mihai Florea – Haiducul, dramele „Bujorul” ori
„Arnăuţii”, au o largă circulaţie în Neamţ.
„URŞII DE LA ASĂU” (BACĂU)
Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60,
Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată
bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni
din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând
unică şi reprezentativă. Gavrilă Nicodim a strâns pentru prima dată mai multe
piei de urs – opt – şi a avut ideea jocului ursului pe par, joc moştenit şi azi
de asăuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel
Nicodim, încearcă să ducă mai departe tradiţia moştenită de la tatăl său,
ajungând să strângă un număr impresionant de oameni – 60. Ceata
urşilor de la Asău participă acum la fiecare festival important de
datini şi obiceiuri româneşti.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra din Farcaşa»,
coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste şaizeci de membri
şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri organizate în judeţ.
ANSAMBLUL „FLORILE ȘI CODRII STĂNIȘOAREI” (BORCA, NEAMȚ)
Ansamblul folcloric „Florile și codrii Stănișoarei”, din Borca, este
coordonat artistic de Dumitrela Petrescu și Marcela Bondar. Grupul a obținut Trofeul secțiunii
formațiilor de dansuri populare și Premiul I (secțiunea grup folcloric) la
Concursul „Vacanțe artistice”, Premiul I la concorsul „Multitalent Show”, Premioul II la competiția „Ritmuri de toamnă”, Locul II la competiția de la Durău, „Tânăr și liber”.
De asemenea, a mai participat la „Festivalul Haiducilor” de la
Grințieș, la Sărbătoarea teritoriului GAL, de la Ceahlău, la Târgul „Tradiții
și gastronomie” Farcașa.
Grupul a fost invitat de diverse televiziuni să participle la înregistrări
alături de interpreți consacrați ai folclorului românesc.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN
COMUNA RĂUCEŞTI (NEAMŢ)
Datinile şi obiceiurile cu caracter
ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate
prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obiceiuri din satul
Oglinzi, dovedesc o vechime care se pierde în primele manifestări rituale
caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.
Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică
definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire
şi buna conservare a materialului folcloric. Acest
lucru dovedeşte că fenomenul de creaţie a funcţionat şi probabil funcţionează
şi în prezent. Aşa se poate explica existenţa diverselor tipuri de capră –
capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual iniţial rămâne acelaşi,
schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou
comportă anumite particularităţi: Capra bătrână din Oglinzi este formată din
tineri cu măşti de moşnegi, care strigă la capră. Originalitatea momentului
este dată de folosirea cârjelor contorsionate.
Formaţia
din Răuceşti este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.
ALAIUL
DE DATINI ŞI OBICEIURI DE LA URECHENI (NEAMŢ)
Este
o formaţie cu o tradiţie de peste un secol. Arnăuţii sunt mercenari albanezi
aflaţi în slujba domnitorilor din cele două ţări române – Moldova şi Ţara
Românească –, ca gardă domnească sau în slujba boierilor, ca gardă personală,
mai ales în perioada domniilor fanariote.
Arnăuţii
prezenţi în grupul de la Urecheni sunt îmbrăcaţi în costume populare şi au
peste cămaşă o năframă din borangic sau un şervet pe care sunt prinse mărgele.
Deasupra se poartă o flanelă roşie. Pe cap, membrii grupului poartă căciulă, şi
ea înpodobită cu mărgele, dar şi cu bucăţele de oglindă. Arnăuţii care vor juca
dansul specific poartă fuste cu zdrenţe, ce cele mai multe ori de culoare roşie
sau albastră. Sunt îmbrăcaţi cu iţari albi. În picioare au opinci cu zurgălăi.
În mână poartă câte un buzdugan şi acesta împodobit.
Arnăuţii
sunt recunoscuţi pentru vitejia lor şi pentru loialitate. Arnăuţii albanezi
angajaţi se deosebeau în mod esenţial de mercenarii feudali europeni prin
faptul că îşi dădeau viaţa pentru a apăra persoanele care-i angajau şi bunurile
încredinţate lor.
„ALAIUL
PLUGUȘORULUI - SUMĂNARII” DIN TRIFEŞTI (NEAMŢ)
Formaţia
“Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind
frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul
Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte
comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de
Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ. Autenticitatea şi frumuseţea costumelor
din Trifeşti i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde
„Sumanarii” au fost invitaţi în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la
Iaşi, Constanţa, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Ţăranului” din
Bucureşti sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători
de vârste care se întind pe parcursul a trei generaţii. Aceştia poartă sumane
care au peste o sută de ani vechime, confecţionate de meşterul Habagiu, cel
care, din păcate, n-a lăsat nimănui moştenire secretul meşteşugului său, ceea
ce face cu atât mai preţioasă costumaţia urătorilor. Sumanele sunt ţesute din
lână bătută şi sunt cusute manual cu şnur tot din lână. Din recuzita grupului
coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele,
zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, şi cornul de vânătoare.
„BANDA
LUI JIANU” (SAT MIRON COSTIN, COMUNA TRIFEŞTI, NEAMŢ)
Apropierea
sărbătorilor de iarnă găsește în fierbere totală suflarea satului. Iminenta
despărțire de Anuol Vechi și nerăbdareacu care este așteptat să sosească Anul
Nou, mobilizează tinerii din sat, sub îndrumarea lui Meșeșmit Lehonschi, la
formarea Bandei lui Jianu.Versurile sunt specifice satului Miron Costin,
fiind culese de la foști membri ai grupului, transmise din generație în generație.
Înveșmântați
în costume specifice rolurilor (provenite din Colecția Etnografică „Lada cu
zester” a preotului
diac Iustin Lehonschi), membrii bandei pornesc prin sat, din poartă în poartă,
pe la casele sătenilor.
„Banda
lui Jianu” a participat la festivalurile de datin și obiceiuri de iarnă de la
Piatra-Neamț, Roman și Trifești, în 2017.
„URȘII
GIROVENI” (GIROV, NEAMȚ)
Formaţia
„URŞII GIROVENI” a fost înfiinţată, ca ansamblu de teatru folcloric, în
octombrie 2001, de către directorul de atunci al Căminului Cultural Girov,
Constantin – Bucur Olariu.
Acesta, în calitatea sa de instructor al formaţiei, ne-a declarat: „având în
vedere răspândirea şi tradiţia sa în localitate, s-a considerat dansul ursului
reprezentativ pentru comuna Girov. Membrii formaţiei au fost selectaţi, pentru
început, în special din rândul elevilor şcolii din comună Girov, un rol
important în selecţie avându-l doamna profesor Marineta Olariu. Urşii Giroveni
valorifică în fapt o veche tradiţie locală, mergând în timp până la un ritual
cu semnificaţie magică, de sorginte geto-dacică, după opinia cercetătorilor
etnografi, cei care studiază acest tip de obiceiuri. Formaţia are în componenţă
un număr variabil (de la doisprezece la douăzeci şi patru) de „urşi”, o
„baba vrăjitoare” şi un ursar.”
Încă
din primul an de la înfiinţare, „Urşii Giroveni” au avut un succes deosebit,
astfel încât în anul 2002 formaţia a participat la renumitul Festival Naţional
de Datini şi Obiceiuri de la Braşov, reprezentaţia de acolo fiind foarte
apreciată. Participarea braşoveană n-a fost singulară. Constantin – Bucur
Olariu completează: „în perioada 2001-2011, urşii din Girov au participat la
alte festivaluri judeţene sau naţionale, precum Sibiu, Făgăraş, Bucureşti,
Bacău, Iaşi, Roman, Roznov, Hanu Ancuţei, Piatra-Neamţ, obţinând numeroase
premii.”
ALAIUL
CĂIUŢILOR DE LA MĂRGINENI (NEAMŢ)
Venind
din vechime şi păstrat de generaţii întregi, care i-au conservat originalitatea
până astăzi. jocul căiuţilor reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor
de Anul Nou.
Din
suita de obiceiuri strămoşeşti, specifice răspântiei dintre ani, acesta se
detaşează prin ţinută etnofolclorică şi originalitate. Formaţia de căiuţi are
în componenţa tineri cu vârstă cuprinsă între 15 şi 20 ani. Cel mai adesea,
jucătorii de căiuţi sunt echipaţi cu capete de cal lucrate din lemn şi
îmbrăcate cu pânză roşie, la care sunt adăugate şi alte elemente ornamentale
(oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului,
capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material
de lână (ţol de macat) şi îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.
Tinerii
care joacă căiuţii se desfăşoară liniar, faţă în faţă, conduşi de un căpitan.
Jocul căiuţilor din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Muguraşii Mărginenilor”.
În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la
Covasna, acolo unde a obţinut locul I. Remarcabile au fost şi prestaţiile din
cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov,
Ceahlău (decembrie 2012).
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DIN FARCAŞA (NEAMŢ)
Comuna Farcaşa este renumită pentru
bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra,
bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil,
datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale,
tradiţiile au reînviat ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila
iniţiativă şi s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măşti
populare, tobe din piele, precum şi a altor accesorii, amintim doar câţiva:
Ionel Bezim, Vasile Ştefănescu, Cristian Gheorghiu, Ion Lupu.
Formaţia de obiceiuri populare «Capra
din Farcaşa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste
şaizeci de membri şi a participat la festivaluri de datini şi obiceiuri
organizate în judeţ.
De
la poalele Munților Stânișoarei vine grupul folcloric "Capra de la
Farcașa".
An de an, gospodarii și tinerii din
Farcașa, care iubesc și păstrează credința și tradiția strămoșească, se aduna,
asemenea dacilor, in costume populare și merg cu Capra, bucurand Valea
Bistriței și nu numai cu cântecele și costumele lor, unice, prin frumusețe,
autenticitate și profunzimea folclorică. Prin ceea ce fac de Sărbători, an de
an, fărcășenii păstrează vie datina străbună și credința populară milenară,
care îi ghidează în viața și le oferă o identitate românească și creștină
autentică, indiscutabilă.
ALAIUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE
LA PÂNCEȘTI
(NEAMȚ)
Formaţia, care cuprinde un număr de patruzeci de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 40 de ani, îşi desfăşoară activitatea artistică şi cu sprijinul primarului Augustin Holmanu. Ansamblul este coordonat de consilierul local Vasilică Olaru. În repertoriul grupului se află Jocul caprei, jocul denumit « Lada », Jocul « Harapilor », precum şi o suită de dansuri care provin din zona etnofolclorică a locului.
ALAIUL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ DE LA TIMIŞEŞTI (NEAMŢ)
Coordonat de meșterul popular Ion Albu, cel care anul trecut a fost distins de Ministerul Culturii cu titlul de Tezaur Uman Viu, grupul de la Timișeti este unul valoros și cu o lungă tradiție.
Cu peste o sută de membri, Ansamblul de Obiceiuri Populare „Aşa-i datina la noi” de la Timișești caută să perpetueze în conştiinţa viitoarelor generaţii datinile strămoșești din această perioadă a Sărbătorilor de iarnă. Una dintre mărturii o constituie prestația acestui ansamblul, care, an de an, evoluează în cadrul Festivalului Tradițiilor și Obiceiurilor de Anul Nou, desfășurat la Târgu Neamț (pe 2 ianuarie).
Format în anul 1978 și condus de atunci de către Ion Albu, ansamblul de la Timișești are un repertoriu extrem de bogat și cuprinde mascați (moșnegi) și urători, jocul urșilor, al caprei și dansul arnăuților, devenind, de asemenea, o prezenţă mult aşteptată de publicul Festivalului de datini şi obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare” de la Piatra-Neamţ, dar şi în alte localităţi ale Moldovei.
ALAIUL DE DATINI DE LA GIROV (NEAMȚ)
Acum câțiva ani, în preajma Sărbătorilor de iarnă, în satul Boțești erau
puțini colindători, dar totodată și mulți tineri dornici să ducă tradițiile mai
departe. Momentul înființarii grupului s-a petrecut în seara de 31 decembrie
2016, când s-au întâlnit cetele de urători în fața casei preotului satului, din
pură coincidență. A fost clipa în care s-a hotărât unirea cetelor.
De atunci, an de an, grupul a funcționat în perioada sărbătorilor de iarnă,
încercând mereu să fie din ce în ce mai buni.
Povestea tradițiilor pe care le prezentă – Jocul caprei și al cerbului,
Dansul căiuților, Urături și strigătur, Năvala urșilor –, a pornit în Ajunul
Anului Nou 2020, când, umblând pe ulițele satului Boțești la urat, grupul s-a
întâlnit cu un bătrân, care a povestit întâmplări din viața lui: omul avea o
turmă de oi și capre cu care umbla prin lume. A fost atacat deseori de urși și
lupi, și-a pierdut o parte dintre animale, altele i-au murit și a rămas singur.
Pornind de la această povestire, s-a creat un scenariu cu urături și cu obiceiurile
din zona Girovului, îmbogățindu-le și creionând un moment artistic original.
ANSAMBLUL „RÂNDURILEˮ DIN MUNTENII DE JOS (VASLUI)
Fiind o mărturie a unei instituții fundamentale a satului tradițional, ansamblul vasluian „Rândurileˮ
reprezintă zona podișului central moldovenesc, subzona Valea Vasluiului.
Grupul, coordonat de Raluca Radu, a participat la o serie întreagă de
spectacole și festivaluri de profil, aducând în prim-plan istoria satului
Muntenii de Jos, prin dansuri și obiceiuri moiștenite din moși strămoși.
CONCERT EXTRAORDINAR DE COLINDE AL CORALEI BĂRBĂTEȘTI „ARMONIA”

În pragul Sfintelor Sărbători ale Crăciunului, Centrul
pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” invită publicul nemțean la Concertul extraordinar de colinde
susținut de membrii apreciatei corale bărbătești „ARMONIA“.
Evenimentul va avea loc joi, 22 decembrie 2022, ora
17:00, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamț.
Prețul biletelor este: 50 lei, zona A; 40 lei, zona
B; 30 lei, zona C.
Amănunte pot fi obținute apelând la telefon
0233.214.026.
***
Corala bărbătească „ARMONIA” a fost înființată în
anul 2001 la inițiativa Arhid. Asist. Univ. Drd. Ion-Iulian Dumitru, în
cadrul Seminarului Teologic Ortodox din Tulcea.
În prezent, Corala „Armonia” este compusă din douăzeci și cinci de membri (clerici, studenţi
și masteranzi ai Facultăţilor de Teologie și Arte ale Universității „Ovidius” din Constanța). Repertoriul acesteia este foarte diversificat,
fiind compus din piese religioase polifonice și monodice (psaltice), folclor
românesc, colinde tradiţionale românești şi străine, cât şi piese din
repertoriul clasic universal.
Corala și-a pus în valoare personalitatea muzicală
imprimând mai multe compact discuri și dvd-uri: „Canonul Sfântului Andrei Criteanul”, „Folclorul românesc în
interpretare corală”, „Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur”.
În iulie 2014, la Riga (Letonia), Corala „Armonia” a participat la „World Choir Games”, unde a fost laureată cu Medalie de Aur la secțiunea „Artă Sacră” și cu Medalie de Aur și Marele Premiu la sectiunea „Cor Bărbătesc de Cameră”.
DE CRĂCIUN, DE ANUL NOU: DIMACORD ȘI DIMAESTRO
Parteneriatul dintre Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, care s-a materializat prin desfășurarea Stagiunii artistice 2022-2023, aduce în fața publicului nemțean ultimul recital al anului 2022: „De Crăciun, de Anul Nou”. Protagoniști vor fi membrii grupurilor „DIMAcord” și „DIMAestro”, pregătiți muzical de lector univ. dr. Rodica Trandafir.
Evenimentul se va desfășura miercuri, 21 decembrie 2022, ora 18:00, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț. Intrarea este liberă.
IOANA MIHAELA BALABAN – TALENTATA POETĂ CU DESTIN TRAGIC
La sfârșitul anilor ’80, în cadrul
cenaclului literar din Piatra-Neamț impresiona o
adolescentă. Născută la 15 Decembrie 1972, elevă a Școlii Generale nr. 3 și,
ulterior, ale Liceelor Industrial nr. 1 (treapta întâi) și „Calistrat Hogaș” (treapta a
doua), Ioana Mihaela Balaban se dovedea o fire sensibilă și o foarte talentată
poetă. Doar că destinul nu avea să îi fie aliat. În prima zi a lui Făurar din anul 1991, pe
când se pregătea de examenulde Bacalaureat, adolescent poetă trecea în
Eternitate. Au rămas în urmă-i poezii pe care le-a simțit, gândit și scris. La
opt ani de la dispariție, mama sa a tipărit, la Editua Nona, placheta
intitulată „Semne de întrebare”.
La momentul lansării, în Februarie 1999,
omul de cultură Lucian Strochi avea să menționeze: „Ce se poate scrie despre o
poetă care, atinsă de aripa eternităţii, va avea mereu doar optsprezece ani?
Urmele ei pe zăpada timpului sunt propriile sale poezii, uneori scurte,
dramatice, profunde, alteori mai ample. Volumul iese din tiparele unui graţios
şi intim volum de familie, reuşind să-şi fie suficient sieşi, aşa cum un semn
de întrebare pune în paranteză un întreg univers.”
Mai apoi, Ioana Mihaela Balaban avea să fie inclusă, de regretatul profesor
Emil Bucureșteanu, în antologia „Poeți nemțeni”.
AICI
În această clipă
Vreau să mă lăsați în pace.
Timpul cu a lui aripă
Trecea pe deasupra mea
Fără să mă atingă.
Eu stau AICI.
Într-un prezent nedefinit.
Nesfârșit.
Dacă îmi spuneți un singur cuvânt
Intru în timpul vostru,
Părăsesc acest Aici nesfârșit
Și merg mai departe
Pe aripa care trece deocamdată pe
Deasupra mea
Fără să mă atingă.
Poate că ajung în viitor
Ceea ce nu-mi va conveni.
Nici mie, nici vouă.
(12 iunie 1987)
ÎN STAGIUNE, CONCERT DE COLINDE

Parteneriatul dintre Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț și Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, care s-a materializat prin desfășurarea Stagiunii artistice 2022-2023, aduce în fața publicului nemțean tradiționalul Concert de colinde. Protagoniști vor fi mambrii Ansamblului de Muzică Tradițională „Icoane Moldave”, pregătit muzical de conf. univ. dr. Delia Stoian-Irimie și de cca. drd. Ioana Alexandra Munteanu.
Evenimentul se va desfășura miercuri, 14 decembrie 2022, ora 18:00, la sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului Județean Neamț. Intrarea este liberă.
„CARMEN SAECULARE” PROPUNE PUBLICULUI NEMȚEAN UN MĂNUNCHI DE EVENIMENTE ARTISTICE ÎN DECEMBRIE 2022 ȘI IANUARIE 2023
Pentru finalul anului 2022 și începutul celui viitor, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a pregătit un mănunchi de zece spectacole dedicate publicului din județ.
Astfel, sâmbătă, 10 Decembrie 2022, la Sala Unirii
din cadrul Muzeului de Istorie din Roman (ora 17:00), în organizarea de Centrul
pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, a Asociației Cultural-Științifice
„Urbana” din Roman și Complexului Muzeal Național Neamț, se va desfășura RECITALUL CAFÉ-CONCERT susținut de
membrii cvartetului de coarde „Allegria”, din Iași.
***
Miercuri,14 Decembrie 2022, ora 17:00, Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț va găzdui concertul POVESTE DE CRĂCIUN, al cărui protagoniști vor fi grupurile vocale ale clasei de canto tradițional de la Școala Populară de Artă Piatra-Neamț (prof. Georgiana Șerban Axinte) - „Floare de colț”, „Mugurașii din Ghindăoani” și „Sânzienele” (intrare liberă).
***
În organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculareˮ Neamț,
joi, 15 Decembrie 2022, la sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor
din Piatra-Neamț, începând cu ora 17:00, va avea loc
spectacolul „Fluturi iernatici cu praf
de colindeˮ. Participă Clasa Canto – muzică ușoară din cadrul Școlii
Populare de Artă Piatra-Neamț, Grupul „Happy Kidsˮ (ambele coordonate de prof.
Paula Ghivirigă), Clasa de actorie a Școlii Populare de Arte Piatra-Neamț
(coordonator, actrița Maria Hibovski) și, ca invitați speciali, membrii
Clubului „Ray’s Danceˮ.
Intrarea este liberă.
***
Duminică, 18 Decembrie 2022, începând cu ora 17:30, la Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț se va desfășura spectacolul COLIND PRIN SUFLET DE COPIL. Pe scenă va urca îndrăgitul interpret Grigore Gherman, alături de Clasa de dans popular a Școlii Populare de Artă Piatra-Neamț și Ansamblul folcloric „Comorile Neamțului” (intrare liberă).
***

Luni, 19 Decembrie 2022, ora 18:00, pietrenii sunt invitați la un eveniment aparte - CRĂCIUN MULTIETNIC. La Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț vor performa Ansamblurile „Niki” al Comunității Elene Piatra-Neamț, „Steluțe vesele” al Comunității Lipovenilor Ruși, „Comorile Neamțului” și „Brâul roșu” din Piatra-Neamț (relații la Secretariatul Casei de Cultură a Sindicatelor, telefon: 0233.215.278);
***

Marți, 20 Decembrie, 2022, ora 17:00, la sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț, va avea loc concertul Ansamblului „Nemțișorul” (coordonat de Laurențiu Marian) și Ansamblului folcloric „Brâul roșu” (coregraf, Cătălina Dumitrachi), sub genericul SCOLI, MĂTUȘĂ, DIN PĂ’CEL. Intrarea este liberă.
***
Miercuri, 21 Decembrie 2022, ora 17:00, Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț va fi gazda spectacolului DESCHIDE-NE, GAZDĂ, POARTA! În fața publicului vor evolua Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” și Ansamblul Etnofolcloric „Ștefan Vodă”, din localitatea Căpriana, Republica Moldova (preț bilet: 20 lei, la Secretariatul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, telefon: 0233.2114.026).
***
A doua zi, joi, 22 Decembrie 2022, de la ora 17:00, la sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț va avea loc CONCERTUL EXTRAORDINAR DE COLINDE. Protagoniști: membrii Coralei bărbătești „Armonia” (preț bilet: 30 - Zona C, 40 - Zona B, Zona A - 50 lei; relații la Secretariatul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, telefon: 0233.2114.026).
Marți, 27 Decembrie 2022, publicul va putea urmări evoluția invitaților la FESTIVALUL DE DATINI ȘI OBICEIURI DE IARNĂ
„STEAUA SUS RĂSARE”. De la ora 16:00, va avea loc Parada Alaiurilor (pe
bulevardele din centrul municipiului Piatra-Neamț). Spectacolul care cuprinde
demonstrațiile grupurilor participante va începe la ora 17:00, în Piața Ștefan
cel Mare din municipiul Piatra-Neamț.
Odată intrați în anul 2023, pe 15 Ianuarie, vă invităm la sala de
spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor Piatra-Neamț, la evenimentul ETERNUL
EMINESCU. Publicul va putea asista la recitalul poetic susținut de
actrița Lamia Beligan (relații la
Secretariatul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, telefon:
0233.2114.026).
***
Pe de altă parte, suntem foarte bucuroși să anunțăm că pe adresa Ansamblului folcloric „Floricică de la munte” a sosit invitația de a participa, duminică, 18 Decembrie, în Piața Constituției din București, la Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Cetatea lui Bucur”, un amplu eveniment cultural artistic care are invitați de pe întreg cuprinsul României și artiști români din Republica Moldova și Ucraina.
LA MULȚI ANI, PAUL CHIRIBUȚĂ! PIETREANUL ACTOR ȘI PROFESOR APRECIAT ÎN ÎNTREAGA EUROPĂ
S-a născut pe 6 decembrie 1949, la Buhuși. A absolvit Liceul „Petru Rareș”
din Piatra-Neamț, iar apoi, în 1972, I. A. T. C., ca șef de promoție, magistru
fiindu-i Ion Cojar.
A fost angajat imediat de Teatrului Tineretului. Aici, debutează… în
străinătate: „«Harap-Alb» era în turneul în Danemarca. Eu am intrat
doar pentru că unul dintre colegii mei n-a primit viză și am plecat eu în locul
lui. Jucam
ursul și cerbul, două roluri mici.”
Pe scena T. T. a jucat pentru prima oară
în rolul Karandaşov din „Valentin și Valentina”, un spectacol pus în scenă de
Gabriel Negri pentru tinerii absolvenți. „Aveam cinci premiere pe stagiune și
acest fapt a reprezentat una din marile noastre șanse, să poți să joci imediat
după ce termini facultatea, pentru că în școală nu apuci să așezi totul.”
Vreme de aproape două decenii avea să
facă performanță artistică la Piatra-Neamț, împărțind scândura scenei cu actori
precum Mitică Popescu, Valentin Uritescu, Ana Ciontea, Gelu Nițu, Mariana
Buruiană, Cornel Nicoară, Corneliu-Dan Borcia, Rozina Cambos, Ion Muscă,
Constantin Ghenescu, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Claudiu Istodor, Virginia
Rogin, Alexandru Lazăr, Raluca Zamfirescu, Boris Petroff, Constantin Cojocaru,
Eugen Apostol, Eugenia Balaure, Nina Zăinescu, Dragoș Pâslaru, Răzvan Ionescu.
A creat o sumedenie de „măști” în
spectacole precum: „Nastratin Hogea”, de Mircea Florian (regia, Zoe Anghel
Stanca), „Inimă rece”, de Eduard Covali, (regia, Sanda Manu), „Ziger zager”, de
Peter Terson (regia, Cornel Todea), „Romeo și Julieta”, de Shakespeare (regia,
Silviu Purcărete), „Matca”, de Marin Sorescu, care semna și regia,
„Tinerețe fără bătrânețe” (regia, Cătălina Buzoianu), „Slugă la doi străpâni”,
de Goldoni (regia, Iulian Vișa), „Răfuiala”, de Philip Massinger (regia,
Alexandru Dabija), „Muntele”, de D. R. Popescu (regia, Emil Mandric),
„Nevestele vesele din Windsor”, de Shakespeare (regia, Alexandru
Tocilescu), „Trei surori”, de Cehov (regia, Emil Mandric), „Mihai
Viteazu”, de Emil Mandric și Paul Findrihan (regia, Alexandru Dabija),
„Îmblânzirea scorpiei”, de Shakespeare (regia, Iulian Vișa).
După 1990, Paul Chiribuță desfășoară o
bogată activitate în domeniul pedagogiei artei teatrale. Astfel, între 1997 și
2008, activează în Franța ca Profesor și Director pedagogic la Academie de
Théâtre du Limousin. În țară, este asistent, apoi lector universitar la I.
A. T. C., iar între 2012 și 2015, Conferențiar la Catedra actorului.
Este membru UNITER. În 2008, a dobândit
titlul de Doctor în Arta actorului, la UNATC, instituție de învățământ superior
la care, o vreme, a fost Decan.
În Franța i-a fost decernat titlul de Chevalier
de l’Ordre des Arts et des Lettres.
Actualmente, este angajat al Teatrului „Toma Caragiu” din Ploiești.
Prezent la Piatra-Neamț, în septembrie 2022, ca invitat special (alături de
actrița Coca Bloos) la Ziua Editurii Nona în cadrul ediției a XII-a a Târgului
de carte „Libris”, Paul Chiribuță s-a referit la volumul proaspăt lansat, „Festivalul de Teatru Piatra-Neamț, 1969-2019”.
În același timp, aflându-se în fața unui public care, acum câteva decenii, era
prezent la fiecare spectacol al Teatrului Tineretului, actorul a făcut
mărturisiri de suflet, rememorând anii de glorie ai instituției teatrale
pietrene. „Piatra-Neamț este orașul meu, în care am
crescut și m-am format. Cartea este importantă pentru acest peisaj cultural din
Piatra, care a fost întotdeauna alimentat de oameni care au știu să creeze un
climat propice performanței, pentru că performanță este ceea ce s-a întâmplat
la Teatrul Tineretului în acei ani. Vreme de douăzeci și cinci de ani, Teatrul Tineretului a
fost o locomotivă a teatrului românesc. Cu Teatrul Tineretului am fost prezenți
la marile festivaluri europene care se desfășurau la vremea aceea. Dar, mai
ales, am fost și organizatori ai acestui Festival de teatru care a fost cel mai
important festival care se desfășura în România. Piatra era un oraș mai departe
de București și, deci, mai departe de ochiul vigilent al cenzurii, fapt care a
făcut posibil ca aici și nu în altă parte să se întâmple debutul lui Andrei
Șerban, spectacole ale lui Penciulescu sau Andrei Șerban. Cartea reușește să
aducă mărturie clară despre această epocă formidabilă pe care T.T. a traversat-o.
(…) Mi-aduc aminte cu mare plăcere de vremea evocată și de colega Bloos, de
barul «La șase sași», din subsolul teatrului, loc considerat drept spiritul viu
al teatrului, în care puteai rămâne doar atâta vreme cât îi puteai pronunța
corect numele. Era locul în care se întâmpla ca pe la unu noaptea să ne
întrerupem și să urcăm pe scenă pentru a relua unele fragmente ale
spectacolelor pe care le pregăteam. Cartea, mărturie a unei epoci minunate,
vine să demonstreze ceea ce Penciulescu numea «soliditatea efemerului». Rămânem
în memoria oamenilor chiar dacă nu existăm decât în acea clipă, pe scenă. (…)
Vă doresc să apucați vremurile în care actuala formă a Festivalului să devină
la fel de importantă cum a fost cea prezentată în această carte.”
La
finalul prezentării monografiei „Festivalul
de Teatru Piatra-Neamț, 1969-2019”, Centrul pentru Cultură și Arte
„Carmen Saeculare“ Neamț, printr-un scurt moment aniversar, l-a omagiat pe
actorul Paul Chiribuță la împlinirea a cinci decenii de activitate teatrală.
-

Coca Bloos și Paul Chiribuță, în spectacolul MUȘTELE, la Teatrul Tineretului. -

Maria Teslaru, Simona Măicănescu, Paul Chiribuță și Constantin Ghenescu, în BABA HÂRCA. -

Paul Chiribuță și Ana Ciontea, în PESCĂRUȘUL
Surse foto: Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț,
Teatrul Tineretului și publicațiile Dor de Neamț, Revista Apostolul.
LA ROMAN, NOU PROIECT CULTURAL AL CENTRULUI PENTRU CULTURĂ ȘI ARTE „CARMEN SAECULARE” NEAMȚ

În organizarea de Centrul pentru Cultură și Arte
„Carmen Saeculare” Neamț, a Asociației Cultural-Științifice „Urbana” din Roman
și Complexului Muzeal Național Neamț, la sfârșitul acestei săptămâni se va
desfășura în municipiul de pe malurile Moldovei Recitalul Café-Concert susținut de membrii cvartetului de coarde
„Allegria”.
Acesta este primul dintr-o serie de evenimente
muzicale care fac parte din Proiectul
cultural „Tineri muzicieni romașcani” propus de prof. dr. Ovidiu Trifan, președinte al Asociației
Cultural-Științifice „Urbana” din Roman, proiect care se bucură de sprijinul Consiliului
Județean Neamț, al Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț,
precum și al Complexului Muzeal Național Neamț.
Proiectul își propune să ofere publicului romașcan
recitaluri și concerte de muzică clasică, ușoară și populară, ai căror
protagoniști sunt foști absolvenți ai Școlii de Artă „Sergiu Celibidache” din
Roman, astăzi artiști consacrați, cunoscuți și apreciați pe plan național și
internațional.
Cvartetul de coarde „Allegria” este coordonat de Mădălina Lohan-Buciumaș (vioara întâi)și îi mai cuprinde pe Loredana Radu (vioara a doua), Manuela
Prodanciuc (violă) și Florin Sandu (violoncel).
Primul recital va avea loc sâmbătă, 10 decembrie
2022, ora 17:00, la Sala „Unirii” de la Muzeul de Istorie din Roman, strada
Cuza-Vodă nr. 36 (lângă Școala Gimnazială nr. 5).
În program, lucrări de Michael McLean, Fritz
Kreisler, Nino Rota, Alberto Dominguez, Carlos Gardel, Jules Massenet, Roman
Sokruta, Scott Joplin, Rinaldo di Capua, Dmitri Șostakovici, Grigoraș Dinicu,
Jascha Heifetz, Ionuț Coșarcă.
Invitațiile pot fi procurate de la instituția gazdă
a evenimentului.
***
MĂDĂLINA
LOHAN-BUCIUMAȘ, absolventă a Școlii de Arte „Sergiu Celibidache”
din Roman, la clasa de vioară a profesorului Leonida Lohan. În prezent, este prim
violonist al Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, având o bogată activitate
concertistică în țară și străinătate.
Nascută la Iași, LOREDANA RADU a
absolvit Colegiul Național de Arte „Octav Băncilă”, sub îndrumarea profesorilor
Marian Gorovei și Emanuel Mugurel Iacob. A urmat studiile de licență și master
la Universitatea Națională de Arte ,,George Enescu” din Iași, Facultatea de
Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice, la clasa de vioară a
conf. univ. dr. Elena
Ovănescu și lector univ. doctor Tudor Bogdan Bolnavu.
A colaborat cu orchestra Filarmonicii de Stat „Moldova” Iași, iar din anul
2019 este angajată ca artist intrumentist-vioară la Filarmonica de Stat „Mihail
Jora” din Bacău. Din martie 2021, este profesor colaborator la Liceul de Arte
„Victor Brauner” Piatra-Neamț.
MANUELA
PRODANCIUC s-a nascut la
Vaslui, în anul 1982. A început studiul la Liceul de Arta „Octav Băncilă” din Iasi, clasa prof. Alexandrina Vasilache.
În anul 2006 a absolvit Universitatea
de Arte ,,George Enescu” din Iași, sectia violă și muzică de cameră,
clasa prof. univ. dr. Constantin Stanciu, respectiv clasa
prof. univ. dr. Dan Prelipcean.
Din anul 2006, Manuela Prodanciuc este
profesor titular de viola la Colegiul Național de Artă „Octav Bancilă”. Din
anul 2015, este artist instrumentist al Filarmonicii de Stat „MoldovaȚ, Iași.
FLORIN SANDU a absolvit
Universitatea de Arte „George Enescu” Iași , promoția 2004. Din 2005, predă violoncel la Școala de Muzică și Arte
Plastice „N.N Tonitza”, Bârlad, iar din 2010 este profesor la Colegiul Național
de Artă „Octav Băncilă” din Iași.
În paralel, a avut numeroase colaborări
ca instrumentist cu orchestre din Iași, Bacău, Focșani, Suceava. De-a lungul
timpului a activat ca violoncelist în mai multe cvartete de coarde.
Sărbători și practici populare SFÂNTA VARVARA ȘI SFÂNTUL SAVA ÎN VREMEA BUBATULUI
La începutul lunii Undrea, românii arhaici aveau o perioada de trei zile, cuprinsă între 3 și 5 Decembrie, în care celebrau Sărbătoarea bubatului, numită, prin diferite regiuni românești ori Sărbătoarea bubelor, Sărbătoarea vărsatului, Savele sau Savele bubatului.
Pe 4 și pe 5 Decembrie, Sărbătoarea
bubatului oamgia Sfânta Varvara, respectiv Sfântul Sava
Prima, numită și Barbara sau Barbura,
aducea practica îmbărburării, adică a ungerii pe față și (sau) pe mâini a
copiilor sănătoși cu miere, apă îndulcită sau cu suc de fructe roșii. Operațiunea o făcea exclusiv mama copiilor, iar în lipsa
celor de mai sus se folosea bostanul copt.
Prin unele părți ale țării erau utilizate călinele, fructe roșii
necomestibile. Călinele se amestecau cu miere, iar amestecul era pus pe fruntea
copilului și pe obraji, rostindu-se, în credința protecției împotriva bubatului:
„Să fie vărsatul / Dulce / Ca mierea / Și roșu / Cum îi călinele.”
În aceste zile, ale Varvarei și ale lui Sava, copiii nu aveau voie sub nici
un chip să mănânce porumb copt, fasole, pere, mere, nuci. În caz contrar,
bubatul creștea și se întărea precum cele enumerate.
De sfânta Varvara, femeile țineau post,
dădeau liturghie la biserică și făceau praznice, fiind convinse că astfel
sfânta le era de ajutor în caz de năpastă.
Referitor la Sfântul Sava, este de amintit că, datorită ambivalenței
numelui, acesta lua când chip de femeie, când chip de bărbat.
Elementul central al acestei sărbători era pomana rituală. Uneori, aceasta
consta în fasole fiartă și nuci, „ca să îmblânzească bubele”, alteori din turte calde cu lână sau mătase deasupra,
„ca bubele să fie moi, cum îi mătasea”.
Sfântul (sfânta) Sava era
închipuit(ă) ca unul (una) care era trimis(ă) de Dumnezeu să aducă
între oameni boala bubatului. Astfel, se credea că el (ea) umbla cu traista de
bube, iar cine nu îl (o) serba, se îmbolnăvea de bube felurite.
În ziua Sfântului Sava se luau trei lumânări de ceară curată și se punea la
icoana sfântului.Când cineva „aiurează, înnebunește ori strigă a lingoare” se aprindeau pe rând
lumânările și se lăsa se pice din fiecare câte o picătură de ceară. Acestea
eraul luate cu grijă și puse sub perna bolnavului.
De Sfântul Sava nu se mătura, căci altfel se „zgâriau bubele”. Nici nu se dădea gunoiul afară.
(Marcel Lutic - „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată”)
„FLORICICĂ DE LA MUNTE” INVITATĂ LA „DRAG DE ROMÂNIA MEA”, PE TVR 2, DUMINICĂ, 4 DECEMBRIE 2022
Recent, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț a fost invitat să participe la emisiunea „Drag de România mea”, produsă de Codruța Prunariu și moderată de apreciatul artist Paul Surugiu – Fuego. Înregistrarea evoluției artiștilor nemțeni a fost programată pentru a fi difuzată, pe TVR 2, duminică, 4 Decembrie 2022, începând cu ora 15:00.
În semn de apreciere „pentru felul în
care ați ales să construiți, din drag de frumos, o lume proprie în care
temeincia e un simbol de bază în definirea artei românești”, Televiziunea
Română a oferit mesagerilor folclorului nemțean Distincția „Drag de România
mea”.
Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric
„Floricică de la Munte” s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai
importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii,
Ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor,
cântecelor şi a costumelor populare româneşti. Indiferent că au venit în faţa
publicului român, a celui francez ori a celui turc, dansatorii nemţeni s-au
remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului alcătuit din
dansuri reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României. Au
impresionat, prin cromatica şi frumuseţea costumelor populare, virtuozitatea,
ritmul şi acurateţea interpretării, publicul din Franţa, Italia, Polonia,
Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia
sau Olanda. Peste tot au pus în valoare frumuseţea folclorului acestui colţ de
lume, în care autenticul rămâne încă puternic înrădăcinat în realitate, dar,
mai ales, în suflete.
































